Poeți bucovineni înveşniciţi de Eugen Drăguţescu (IV)

T. VIORESCU: S-a născut la 20 aprilie 1913, în Rădăuţi, dintr-o familie de vechi cărturari. A urmat liceul şi Universitatea la Cernăuţi. A făcut parte din Societatea studenţească „Junimea”. A intrat în învăţământul secundar. A debutat relativ târziu. Scrie mai ales proză, nuvele ample, în care evocă viaţa Bucovinei de odinioară. Are extraordinare calităţi de prozator. Apariţia nuvelelor sale va fi o surpriză pentru literatura română. Păcar că nu e nimeni să le editeze mai curând! Opere: în manuscris: Povestea cu strigoiul Radu Mândru, Povestea de pe muntele Deia, Basm cu zburători. Referinţe bibliografice: E. Ar. Zaharia, în Bucovina, iulie 1943; idem, Portrait de la Bucovine, 1939 (Cronicar); în Viaţa, 5 iunie 1942.

George Voevidca: Născut la 9 aprilie stil vechi 1893, la Sinăuţi, judeţul Rădăuţi, ca fiu al cunoscutului folclorist Alexandru Voievidca. Studii la Siret, Suceava şi Cernăuţi. Licenţiat în litere şi filozofie. Membru fondator al Sindicatului Ziariştilor din Bucovina şi, în calitate de delegat al Direcţiunii Generale a Teatrelor, iniţiator al naţionalizării Teatrului Municipal din Cernăuţi (1920-1923). A dirijat revistele Die Brüche (Puntea), organ bilingv de propagandă românească (Cernăuţi, 1920-1922) şi, mai apoi, Analele Romanului (Roman, 1930-1933). Activitatea literară şi-a început-o în preajma războiului mondial, publicând, în ziare şi reviste, sonete şi epigrame. A colaborat la mai toate revistele literare de seamă, cum şi la ziarele Viaţă Nouă (de sub direcţiunea profesorului Dr. Eusebiu Popovici, Suceava 1915-1918), Glasul Bucovinei, Rampa, Curentul, Universul, America (New-York), Steaua Noastră (Ohio, America) etc. Întâia oară a fost relevat elogios de N. Iorga, în Neamul românesc, No. 1 din 3 februarie 1919. Opere apărute: Sonete, Ed. Bucovina, Bucureşti 1920; Epigrame, Ed. Bucur Orendovici, Suceava 1925; Puteri întunecate, un act, Calendarul Poporului, Suceava 1926; Turnuri, poeme, Editura Bucur Orendovici, Suceava 1928; Supremul argument, satiră într-un act, Editura Făt-Frumos, Suceava 1932; Cântece pentru Lu, Editura Bucovina, Bucureşti 1936, Pro-Patria, Editura Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi 1943. În manuscris: Nerv, versuri; Carnet indiscret, epigrame; Caleidoscop provincial, schiţe. Referinţe: Despre Sonete: Al Busuioceanu, în Dacia din 8 iunie 1920; Dan (Gh. Topârceanu), în Viaţa Românească 1920; O recenzie, în Sburătorul No. 10 din 1920; A. Branişte, în Hiena 1920, No. 1; în Rampa 1920, No. 792; în Dimineaţa 1920, 11 iulie; Alfred Mosoiu, în România Nouă 1920, No. 18; C. Iordăchescu, în Junimea, Botoşani, No. 23-24 din 1920; Recenzii, în Bucovina, de sub direcţiunea lui Pamfil Şeicaru, Cernăuţi 1920, No. 1; în Limba Română 1920, No. 13; în Ţara Nouă 1920, No. 101 şi 103; în Adevărul literar 1921, No. 17 şi altele. Despre Epigrame: Perpessicius, în Mişcarea Literară, august 1925; E. Constant, în Năzuinţa, Craiova 1925, No. 4; I. Pană, în Glasul Bucovinei, Cernăuţi 1933, 27 aprilie; O recenzie, în Curentul, No. 1836 din 13 martie 1933; N. Crevedia, în Calendarul 1933, 29 martie; S. Teleajen, în Pagini moldovene, Iaşi 1933, No. 1-2; Recenzii, în Adevărul Literar 1925, No. 244; în Cultura Poporului, Cluj 1925, No. 123; Petre Iroaie, Epigramistul Voevidca, în Făt-Frumos 1937, No. 5-8 etc. Despre Turnuri: Leca Morariu, în Făt-Frumos 1929, No. 2; M. D. Ioanid, în Năzuinţa, Craiova 1929, No. 5; N. Tcaciuc-Albu, în Junimea literară 1929, No. 1-4; I. M. Marius, în Glasul Bucovinei 1929, 21 februarie şi altele. Despre Cântece pentru Lu: N. Iorga, în Cuget Clar 1936, 22 iunie; Aurel Tita, în Curentul No. 3045 din 25 iulie 1936; Traian Chelariu, în Glasul Bucovinei din 17 iunie 1936; O recenzie, în Voinţa Şcoalei, Foaia învăţătorilor din Bucovina, No. 8-9, 30 martie 1937 şi altele. În benere: C. Loghin, Istoria literaturii române din Bucovina (1775-1918), Editura Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi 1926, pp. 242-244; Perpessicius, cronică la Radio Bucureşti; Tudosie Dracea, în Junimea Literară 1937, No. 1-9, şi în studiul Lirism şi Cultură, Bucureşti 1938; C. Loghin, Istoria literaturii române, ed. II, Bucureşti 1937; Alexandru C. Ionescu, în studiul Poezia lirică română contemporană, Editura Cugetarea, Bucureşti 1941, pp. 203-212; E Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane (1900-1937), Editura Socec et Comp., Bucureşti; D. Murăraşu, Istoria literaturii române, Editura Cartea Românească, Bucureşti; G. Cardaş, Istoria literaturii româneşti, Editura Oltenia, Bucureşti 1939; I. Pillat, Antologia toamnei; A. C. Calotescu-Neicu şi N. Crevedia, Antologia epigramei româneşti, Editura Cartea Românească 1933; Zaharia Stancu, Antologia poeţilor tineri, Editura Fundaţiilor Regale 1934; C. Loghin, Antologia Scrisului Bucovinean (vol. I, Poezia), Editura Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi 1938; L. Predescu, în Enciclopedia Cugetarea; George Drumur, George Voevidca, primul poet bucovinean, în Bucovina, supliment literar, No. 349 din 24 august 1942; Sărbătorire, în Suceava din 15 iunie 1939. În manuale didactice: Prof. Dr. Calistrat Şotropa, Manual de limba română, pentru clasa a IV-a de Liceu, Editura Cartea Românească, Bucureşti 1927; C. Loghin, Limba Română, pentru clasele a III-a, a IV-a şi a V-a de Liceu, Editura Cartea Românească, Bucureşti 1935; I. Nisipeanu, Stil şi compoziţie, pentru clasa a IV-a de Liceu, Editura Cugetarea, Bucureşti 1936; Petre V. Haneş, Limba Română, pentru clasa a V-a secundară, Editura Tipografiile Unite Române, Bucureşti 1935: Ilustraţii: C. Loghin, Istoria literaturii române din Bucovina, 1926; Zaharia Stancu, Antologia poeţilor de azi, Bucureşti 1934; C. Loghin, Limba Română, pentru clasa a IV-a, 1935; Suceava din 17 aprilie 1939.

E. Ar. ZAHARIA: Născut la 24 ianuarie 1911, în Horodnicul de Sus, de unde s-au ridicat scriitorii Em. Grigorovitza şi Iulian Vesper, cu care este înrudit. A studiat la Cosmeni, fiind contemporan cu Theodor Onciulescu de la Neapole şi cu predicatorul Ştefan Slevoacă. A avut ca profesori pe prozatorul Vasile Ţigănescu, Vichentie Jemna, cunoscutul Leonida Bodnărescu, Trandafir Lupăştean. Studii universitare la Cernăuţi. Le-a continuat sub egida Seminarului român, condus de eminescologul Leca Morariu. A mers la Paris, unde a urmat cursuri de specializare (Charles Bruneau, J. M. Carré, Mario Roques, G. Le Gentil, Marcel Bataillon, P. V. Tieghem) şi diferite alte cursuri (Paul Valéry, Paul Hazard, E. Bréhier, Jean Boutiére), până în 1941. De acolo a urmărit mişcarea artistică europeană a vremii. A fost profesor în Basarabia, la Dorohoi, la Fălticeni, coleg cu scriitorii Dan Protopopescu, A. G. Stino, F. Cârdei şi G. Miron, la Rădăuţi, apoi la Cernăuţi. A debutat cu versuri ca elev: remarcabil abia în Junimea Literară (1931). A tradus din Baudelaire, Rimbaud (aproape integral), Gautier, H. Allorge; din Ivan Bunin, Constantin Balmont, Alexandru Blok, Gumilev, Sologub şi alţii. A mai tradus din poezia spaniolă şi portugheză (J. R. Jiménez, Fed. Garcia Lorca, A. Machado, Salvador de Madariaga). A scris despre G. Bogdan-Duică şi despre noua mişcare literară a Arboroasei. Ocupându-se cu folklorul, a adunat o variată colecţie şi a studiat opera lui Artur Gorovei. A scris articole despre Rimbaud, Mallarmé, Nerval, Corbière, Géraldy, Ch. Maurras, vitalism etc. A redactat, în franţuzeşte, Unirea tuturor Românilor şi opiniile europene. A redactat revistele Orion, cu Aurel Putneanu, apoi cu Em. Gorescu, apărut la Rădăuţi şi Bucureşti 1933, 1935, care a deschis foc cel dintâi, în Arboroasa, în contra literaturii pornografice; Argonaut, cu Mircea Streinul, 1934; Fişier 1934; Nord 1938, reviste la care au scris mulţi tineri. A fost, un timp, în redacţia ziarului Glasul Bucovinei şi prim-redactor la jurnalul Deşteaptă-te Creştine, Cernăuţi. A descoperit şi încurajat pe George Putneanu, Ada Colnicu, Viorel Mugur, T. Viorescu şi Procopie Milişte, cu care a lucrat pentru înfiinţarea Societăţii Scriitorilor din Arboroasa (1933-1934). A organizat, la Rădăuţi, cu George Putneanu, cea dintâi şezătoare a scriitorilor tineri din Nord, comemorând pe Mihai Horodnic. S-a îngrijit de ediţia poemelor lui Ion Roşca, tipărit de I. E. Torouţiu. Pseudonime: Firu Magdalin, Radu Voichiţă, Mălin Bucur etc. Colaborări: La reviste şi ziare arborosene: Bucovina literară, Crai-Nou, Ecoul Tinerimii, Făt-Frumos, Flanc, Freamătul literar, Îndrumarea, În preajma gândului, Izvodiri, Junimea literară, Orizont, Pana literară, Plai, Revista Bucovinei, Viaţa Bucovinei, Bucovina, Deşteptarea, Glasul Bucovinei, Suceava, Timpul; la Calendarele Glasului Bucovinei şi Mitropoliei. La alte ziare şi reviste: Alfa, Ancheta, Arc, Ardealul, Acţiunea Buzăului, Azi, Banatul literar, Basarabia literară, Bloc, Bobi, Bugeacul, Caier, Clipa, Convorbiri literare, Crai-Nou (Alexandria), Cuget moldovenesc, De strajă, Doina, Dacia Rediviva, Eu şi Europa, Ev nou, Familia, Familia noastră, Festival, Farmecul Mării, Foaia Poporului (America), Flacăra, Frize, Front literar, Fruncea, Freamătul, Gazeta Bucovinenilor, Gând românesc, Gândirea, Graiul Dâmboviţei, Înnoirea, Însemnări, Izvod, Jar şi slovă, Lanuri, Licăriri, Marea noastră, Moldova literară,Muguri literari, Munca literară, Munţii Apuseni, Orientări, Orizont, Pagini basarabene, Pagini literare (Bârlad),Pagini literare (Turda), Pământul, Pasărea albastră, Pegas, Petrodava, Plaiuri sălcene, Prahova, Progresul, Progres şi cultură, Primăvara Banatului, Prepoem, Răboj, Revista Fundaţiilor egale, Revista Istorică (N. Iorga), Scânteia, Sentinela, Sfarmă-Piatră, Societatea de Mâine, Ţara Bârsei, Treisprezece, Universul literar, Valuri dunărene, Viaţa Basarabiei, Vraja mării, Vremea, Viaţa literară, Zorile Romanaţului, Apărarea Naţională, Calendarul, Curentul, Frontul, Naţionalul Nou, Sentinela, Timpul, Viaţa. Membru în Societatea Scriitorilor Bucovineni, de la înfiinţare (1938) şi la Institutul „Cernăuţi”. Figurează în Antologia de imagini în poezia nouă (T. Scarlat), în Breviar de poezie bucovineană (N. Pavel şi Aspazia Munte), Treisprezece poezii de dragoste  (Ştefan Baciu, Vintilă Horia, Ovid Caledoniu), în Turnul Babel (Neagu Rădulescu). Caricaturi sau fotografii: Pământul, Ancheta, Turnul Babel, Bugeacul, Junimea literară (1932), Poeţii tineri bucovineni, Gazeta (aprilie 1934), Alfa, octombrie şi decembrie 1933. Semnătura autografă: Familia, Festival. Opere: Trandafirii negri, 1933; Afania, 1933; Apoteoz, 1933; Trestia Barcan, 1934; Minois, 1934; Stihuri, metafore şi imagini româneşti, 1935; Marathon, 1936; Sânge şi crini, 1942; Essai de bibliographie pour l’étude du „dor” roumain, 1943; Beatitudini, 1943; Opinii europene despre dor, 1943; Ion Roşca (Ediţia de poeme Semne’n Scuturi), Bucureşti 1937; Insurgenţe 1938; Artur Gorovei, Braşov 1938; Nord, Fălticeni 1938; Revista Nouă (indice), Rădăuţi 1938. În manuscris: D. Anghel şi poezia spaniolă; Eugenio d’Ors sau grandoarea raţiunii; G. Bogdan-Duică (roman); Trandafiri spanioli.

Poeți bucovineni înveşniciţi de Eugen Drăguţescu (III)

Ion O. SUCEVEANU: Născut la Baineţ, în anul 1905. Funcţionar în Ardeal. A r4edactat, la Mediaş, revista Darul. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Nord etc. În alte reviste şi ziare: Convorbiri literare, Înmuguriri, Lanuri, Mediana, Poem, Agricultura nouă, România Eroică etc. Opere: De pe dealuri uitate, Mediaş 1937; Vibrări, Mediaş 1938; Fântâni pentru popas, Mediaş 1939. Referinţe bibliografice:  G. Călinescu, în Jurnalul literar, 22 octombrie 1939; G. Călinescu, în Istoria literaturii române, Bucureşti 1941; G. Arabolu, Festival 1937; E. Ar. Zaharia, în Deşteaptă-te Creştine 1938; Lanuri 1938; idem Portrait de la Bucovine 1939.

N. TCACIUC-ALBU: S-a născut la 11 noiembrie 1885, în Rogojeşti. Liceul la Cernăuţi. Studii de drept, teologie, litere şi filozofie la Universitatea din Cernăuţi (1905-1910). Doctor în litere. Studii speciale la Viena. Profesor la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuţi. A scris versuri şi proză. A fost secretar de redacţie la „Junimea literară” (1010-1913). Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Junimea literară, Făt-Frumos, Glasul Bucovinei, Bucovina, Bucovina literară, Orion, Plai, Pana literară etc. În alte reviste şi ziare: Neamul românesc, Analele Romanului, Convorbiri literare, Luceafărul etc. Opere: Istoria literaturii române, Cernăuţi 1923, ed. II 1937; Heinrich Heine in der rumänischen Literatur, Cernăuţi 1926; Cântarea României, Cernăuţi 1927; Li-Tai-Pe, Flori de răsărit (versuri), Cernăuţi, Iconar 1933, Viaţa şi opera lui Tudor Flondor, Cernăuţi 1934; Bucovina de Nord, Sibiu 1941; Goethe şi Eminescu, Cernăuţi 1942; Schiller şi Eminescu, Cernăuţi 1943; Poezii chinezeşti, 1943. Sub tipar: Înrâuriri haineene în opera lui Eminescu; Ienăchiţă Văcărescu. Ilustraţii: M. Streinul, Poeţii tineri bucovineni, Bucureşti 1938; Junimea literară 1934. Referinţe bibliografice: N. Iorga, în Revista Istorică, IX, 112; Istoria literaturii româneşti contemporane, II, p. 255; Sextil Puşcariu, Dacoromania III, p. 847; Leca Morariu, Făt-Frumos 1934, pp. 142, 143; Em Bucuţa, în Ideea Europeană, anul IV, No. 120/4 şi 191 din 1926: I. E. Torouţiu, Heine şi heinismul, 1930, şiHeine, aprecieri şi controverse, 1931; Al. Bădăuţă, în Cugetul Românesc, II, 668; I. Gherghel, în Dacoromania IV, 1204-1208; D. Munteanu-Râmnic, în Gazeta Cărţilor, XII, 7-8, decembrie 1942; Traian Chelariu, în Universul literar, 18 iulie 1942: Matei Alexandrescu, în Seara (Caleidoscop literar) din 18 decembrie 1942 şi, ibidem, 26 martie 1943; Gheorghe Drumur, în Glasul Bucovinei din 16 noiembrie 1933; Gr. Raţiu, în Revista Bucovinei, II, 5 mai 1943; Miron Suru, 1935 literar, pp. 59, 94; Mircea Streinul, Poeţii tineri bucovineni, 1938; C. Loghin, Istoria literaturii române şi Istoria literaturii române din Bucovina, Cernăuţi 1926; Junimea literară 1931, pp. 42, 43; Lucian Predescu, Enciclopedia, Cugetarea; P. V. Hasneş, Preocupări literare, mai-iunie 1943.

Anca ŢURCAN: S-a născut la 26 ianuarie 1896, în Bănila pe Siret, Coşuleni, din părinţi răzeşi: Grigore Filipescu şi Cristina, născută Borşanu. A făcut şcoala primară în Bănila, iar studiile secundare la Liceul ortodox de fete din Cernăuţi (1907-1913). În 1914, intră învăţătoare în învăţământul primar. În 1919, îşi ia bacalaureatul, la Şcoala Normală de fete din Cernăuţi. E institutoare. Primele încercări literare le publică în gazeta Voluntarul Bucovinean (1935). Colaborează cu articole de pedagogie şi de învăţământ la Voinţa Şcoalei. Publică poezii în Calendarele Glasului Bucovinei pe anii 1936, 1937 şi 1938. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Freamătul literar, Junimea literară, Voluntarul Bucovinean. În alte reviste şi ziare: Viaţa nouă (Detroit, Michigan). Referinţe bibliografice: G. T., în Gazeta Bucovinenilor  (Bucureşti) 15 ianuarie 1936; E. Ar. Zaharia, în Glasul Bucovinei, iulie 1937.

Iulian VESPER: S-a născut la 22 noiembrie 1908, în Horodnicul de Sus. Face liceul la „E. Hurmuzachi” din Rădăuţi, unde e camarad cu toţi cei de la Muguri, la care revistă a colaborat cu versuri, semnate Oreste. Universitatea o urmează la Cernăuţi şi la Bucureşti. Fost director de cabinet la Ministerul Muncii, fost funcţionar la Casa Asigurărilor sociale din Bucureşti, apoi la Ministerul Propagandei. A făcut parte din redacţia câtorva ziare: Glasul Bucovinei, Îndrumarea etc. A tradus integral marele roman Pe Donul liniştit, de Mihail Şolohov, şi Şarpele cu pene, de D. H. Lavrence. Romancier şi eseist. A condus, cu Mircea Streinul, Iconar, în prima fază; el a fost conducătorul spiritual. A publicat o mulţime de articole politice. Primul tetrarh mare gazetar bucovinean. Autorul mai multor eseuri literare şi filosofice (Pascal, Dostoiewski, Ortega y Gaset). Premiat de S. S. R. pentru poezie. Membru în S. S. R. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Îndrumarea, Junimea literară, În preajma gândului, Muguri, Orion, Pana literară, Plai, Glasul Bucovinei, Calendarul Glasul Bucovinei. În alte reviste şi ziare: Azi, Basarabia literară, Dreapta, Gazeta Bucovinenilor, Dacia Rediviva, Rânduiala, Revista Fundaţiilor Regale, Răboj, Tinerimea Română, Universul literar, Vremea, Vitrina literară, Acţiunea, Prietenie şi luptă etc. Opere: Echinocțiu în odăjdii (poeme), Cernăuţi, Iconar 1933; Constelaţii (poeme), Bucureşti, Cartea Românească 1935; Poeme de Nord (Poeme), Bucureşti, Bucovina 1937; Primăvara în Ţara Fagilor (roman), Editura Fundaţiilor Regale 1938; Viaţa lui Mihai Viteazul, Vremea 1939; Izvoare (poeme), Ed. Fundaţiilor Regale 1942, Şarpele cu pene (roman tradus din D. H. Lavrence), Bucureşti, Cultura Românească 1943, Referinţe bibliografice: G. Călinescu, Istoria literaturii române, Bucureşti 1941; Ovidiu Papadima, Iulian Vesper sau calmul marilor înţelegeri, Universul literar, 30 aprilie 1943; E. Ar. Zaharia, Izvoare, Bucovina literară octombrie 1942 şi Revista Bucovinei, noiembrie 1942; Idem, în Răboj 1933; Paul I. Papadopol, Primăvara în Ţara Fagilor, Universul, decembrie 1938, Gazeta Bucovinenilor 1938; Virgil Ierunca, în Timpul, iulie 1942; Tudose Dracea, Lirism şi cultură 1938. Ilustraţii: Junimea literară 1932; M. Streinul, Poeţii tineri bucovineni, Bucureşti 1938; Glasul Bucovinei, 1934.

Dragoş VICOL: Născut la 11 iulie 1920, în Volovăţ. Liceul îl urmează la „Eudoxiu Hurmuzachi”. Se înscrie la Universitate, în 1941, şi pleacă pe front. A debutat în 1937, în ziarul Ogorul de la Bucureşti, iscălind cu pseudonimul Dragoş Pustnicu. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Mioriţa (Cernăuţi), Muguri, Orizont, Bucovina, Bucovina literară, Revista Bucovinei, Suceava. Opere: Muguri (poeme), Rădăuţi 1940. Referinţe bibliografice: O conferinţă a lui Mircea Streinul, în Cernăuţi; E. Sahleanu, în Suceava 1940; N. Tăutu în Mioriţa 1940; E. Ar. Zaharia, Portrait de la Bucovine 1939.

Poeți bucovineni înveşniciţi de Eugen Drăguţescu (II)

George NIMIGEANU: Născut la 25 mai 1909, în Tereblecea Nouă. A studiat la Siret, Cozmeni şi Cernăuţi. Doctorand. Profesor. Asistent la Facultatea de ştiinţe din Bucureşti. A activat în cadrele Serviciului Social, cu echipele prof. Dimitrie Gusti. A studiat, recent, realităţi din Transnistria. Are studii speciale despre huţanii din Maramureş şi Bucovina. A început să scrie şi să publice în anul 1931. A făcut parte din Iconar şi redacţia ziarului Glasul Bucovinei. Lucrează la Institutul Regal de Geografie. Publicări: în reviste şi ziare arborosene: Crai nou, Freamătul literar, Iconar, Junimea literară, Orion, Glasul Bucovinei, Suceava, Timpul, Calendarul Glasul Bucovinei, Bucovina literară; în alte reviste şi ziare: Analele Dobrogei, Moldova literară, Petrodava, Buna Vestire, Calendarul. Referinţe bibliografice: M. Streinul, Poeţii tineri bucovineni, 1938; E. Ar. Zaharia (Şezătoarea) Aperitive literare, în Glasul Bucovinei, noiembrie 1932. Ilustraţii: M. Streinul, Poeţii tineri bucovineni, 1938.

Vasile I. POSTEUCĂ (I. este iniţiala vestitului lăutar din Stăneşti Isidor Posteucă, tatăl poetului – n. n.). S-a născut la 10 septembrie 1912, în Stăneştii de Jos. Licenţiat în litere şi filozofie. A adunat o bogată colecţie de folklor rădăuţean. A făcut parte din al doilea Iconar. S-a îngrijit de editarea operei lui Mihai Horodnic. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Iconar, Îndrumarea, Junimea literară, Însemnări sociologice, Orion, Garda Bucovinei, Glasul Bucovinei, Timpul, Ţara Şipeniţului. În alte reviste şi ziare: Convorbiri literare, Progres şi Cultură, Răboj, Buna Vestire. Opere: Mihai Horodnic, File de poveste, ediţie postumă de poezii, Cernăuţi 1936; Mihai Horodnic, Haiducii, poem dramatic, Bucureşti, Editura Bucovina, 1938. O ediţie a operei lui Em. Grigorovitza, nedifuzată din cauza năvălirii ruşilor, în iunie 1940. Referinţe bibliografice: E. Ar. Zaharia, Portrait de la Bucovine, 1939; M. Streinul, Poeţii tineri bucovineni, 1938; E. Ar. Zaharia, în Răboj, 1932; E. Ar. Zaharia, în Glasul Bucovinei, august 1933; Perpessicius, România, 1938; N. Crevedia, Calendarul 1933, Iconar 1937; G. Călinescu, în Viaţa Românească, mai 1938, Junimea literară 1932. Ilustraţii: M. Streinul, Poeţii tineri bucovineni, 1038.

George PUTNEANU: Născut la 20 aprilie 1913, în Putna. Studiile secundare le face la liceele „Dimitrie Cantemir” din Cozmeni şi „E. Hurmuzachi” din Rădăuţi. A studiat la Bucureşti. Licenţiat în litere şi filozofie. Acum, pe frontul rusesc. A debutat cu versuri la revista Răboj (Bucureşti), în 1932. A lucrat cu echipele regale. Ca elev în clasa a VI-a, a redactat Orion, dimpreună cu E. Ar. Zaharia, apoi Muguri (1934). A fost preşedintele Societăţii literare „Bogdan Dragoş”. Balada Cruciaţilor a avut succes imens în ţară şi străinătate şi se traduce în limba germană, ca fiind cea mai amplă şi desăvârşită poezie din războiul actual. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Argonaut, Crai Nou, Iconar, Junimea literară, Îndrumarea, În preajma gândului, Orizont, Pana literară, Glasul Bucovinei, Suceava, Bucovina, Revista Bucovinei etc. În alte reviste şi ziare: Bloc, Festival, Revista Fundaţiilor Regale, Universul literar, Afirmarea, Porunca Vremii, Vremea, Glasul Nistrului etc. Opere: în pregătire: Orar de rege (poeme), Folklor din judeţul Rădăuţi, Domniţa visului (poeme). Referinţe bibliografice: M. Streinul, Poeţii tineri bucovineni, 1938; Perpessicius, România 1938; E. Ar. Zaharia, în Răboj 1932-1933; M. Streinul, Istoria literaturii române, Bucureşti 1941; E. Ar. Zaharia, în Îndrumarea 1932; idem în Bucovina 15 faur 1943; idem Bucovina literară, 21 faur 1943; idem Portrait de la Bucovine, 1939; Revista Fundaţiilor Regale, aprilie 1943 (O. Papadima); P. Comarnescu, Cronica literară, în Timpul 16 mai 1943; D. Caracostea, în Revista Fundaţiilor Regale, februarie 1943; A. Budescu, Curier ieşan, 5 martie 1943. Ilustraţii: Orion 1935.

Ion ROŞCA: Născut în Vicovul de Jos, la 9 iunie 1908. Terminând şcoala primară, se înscrie, în 1920, la Liceul „E. Hurmuzachi” din Rădăuţi. Aici suferă mult, dar are contemporani pe Mihai Horodnic, Iulian Vesper, Ionel Negură, pictorii V. şi E. Prelipceanu, C. Rotariu şi Eugen Drăguţescu (deşi mai tânăr). A debutat la Muguri. Este unul din primii tetrarhi ai poeziei arborosene. A iscălit şi cu numele E. Valerian. Urmează la facultatea de drept din Cernăuţi. Face parte din Iconar. În 1932, pleacă la armată. Boala îl sfarmă însă. Moare la 3 octombrie 1933, în spitalul din Rădăuţi. E înmormântat în cimitirul oraşului, alături de Mihai Horodnic. A scris versuri, schiţe, articole critice despre L. Blaga, T. Arghezi, Z. Stancu, E. Bucuţa, M. Sadoveanu etc. A tradus din franţuzeşte, Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Îndrumarea, Junimea literară, Muguri, Glasul Bucovinei, Calendarul Glasul Bucovinei. Postum i se publică inedite în Orion, Nord ş. a. În alte reviste şi ziare: Rănoj etc. Opere: Prin generozitatea academicianului I. E. Torouţiu, s-a publicat ediţia Semne-n Scuturi, îngrijită de E. Ar. Zaharia, cu o prefaţă de M. Streinul, Bucureşti, Editura Bucovina 1937. Referinţe bibliografice: A se vedea în studiul lui E. Ar. Zaharia despre Poetul Ion Roşca; Perpessicius, România 1938. Ilustraţii: Junimea literară 1932 şi 1934.

Constantin ROTARU: Născut la 5 august 1909, în Vicovul de Jos. Studii secundare la „E. Hurmuzachi”. Funcţionar la Parchetul Tribunalului Suceava (din 1931). A redactat Muguri, după moartea lui Mihai Horodnic. A fost co-redactor la Îndrumarea. A scris versuri, proză, articole, pamflete, uneori sub pseudonimele Mircea Ciobanu, Paul Narcisse şi altele. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Îndrumarea, Muguri, Orion; în alte reviste şi ziare; Alfa. Referinţe bibliografice: Mircea Streinul, în Glasul Bucovinei 1932; E. Ar. Zaharia, în Răboj 1932; E. Ar. Zaharia, în Îndrumarea 1932; idem, Portrait de la Bucovine 1939.

Emisiunea numismatică EUGEN DRĂGUŢESCU – revers