Noi regăţenii | Dragusanul.ro

Văratecul doamnei Marina Ina

 

 

„Pe locul lui, a fost codru. Cel dintâi aşezat aici a fost Simion Bucşă. El şi-a durat casă din lemnul tăiat de pe loc, pe costişa pârâului, unde e, astăzi, casa orfanilor Gheorghe I. Gherasim. Simion Bucşă a făcut poiană în mijlocul pădurii, în jurul casei lui. Vitele sătenilor din Dumbrăvenii apropiaţi, umblând, în timpul verii, la păşune în pădure, se furişau la acest loc, unde era răcoare, apă, pe coasta pârâului. Aici stăteau la stanişte. Numai aici ştiau sătenii din Dumbrăveni că le găseau în timpul verii. Şi, de întreba cineva unde le-a aflat, spuneau: La Văratec. De unde a şi rămas şi numele acestui sătişor”[1]. Legenda rămâne legendă, dar o fărâmă de adevăr tot cuprinde în ea. Ceea ce ştim cu precizie este că, la Văratec, s-a ridicat biserică, în anii 1795-1797, prin stăruinţa preotului Pavel ot Drăgoieşti, iar pe spatele icoanelor dăruite bisericii încă se mai află numele unor credincioşi: Ion FRIGĂ şi soţia Luchiana Iancu MĂLAIACRU şi soţia Ilinca. În broşura preotului Neculai Filip mai sunt menţionate câteva familii, precum şi provenienţa acestora: MIRON şi ALBU din Arbore HULUŢĂ din Satu Mare (Rădăuţi), ONUCU din Uideşti, Profira FĂGĂDĂU din Ardeal. Nu este menţionată însă familia Gheorghicesei, care, prin faptul că pârâul Văratic s-a numit, mai întâi, Gheorghicesei, pare să fi fost prima care s-a stabilit în acele locuri.

 

1830: În 1830, satul Văratec avea, conform unei hărţi întocmite de C. C. Giurescu, pentru lucrarea sa „Principatele române la începutul secolului XIX”, 44 gospodării. În sat existau 2 dulgheri, 1 fierar, 2 stoleri, 1 ciubotar, 2 sumănari, 2 cojocari.

 

1864: Tabele speciale pentru împroprietăriţii din Văratec, la 1864, nu există, sătenii fiind trecuţi în listele Dumbrăvenilor.

 

1881: În satul Văratec existau, 78 gospodării şi 314 suflete.

 

1890: Şcoala din Văratec a fost înfiinţată în 1890, după şase ani de demersuri zadarnice ale sătenilor pe la autorităţi pentru construirea unei şcoli, într-o casă veche. Primul învăţător a fost Grigore Cârja, care fusese învăţător şi în Salcea, dar se călugărise în 1884. În 1890, Grigore Cârja acceptă să părăsească mănăstirea, vine dascăl la biserică şi învăţător, plătit cu câte 3 lei de familie.

 

1900: Văratic făcea parte, ca şi în 1945, împreună cu Sălăgenii şi Vereştii, din moşia şi comuna Dumbrăveni[2].

 

1902: Văraticul, sat pe moşia Dumbrăveni, în partea de sud-vest a comunei Dumbrăveni, judeţul Botoşani, plasa Siretul, pe valea pârâului Văraticul sau Gheorghicesei. Are o populaţie de 312 locuitori”[3].

 

1910: Satul Văratec grupa 145 gospodării şi 654 suflete. În acest an, 60 capi de familie aveau strânşi, la Casa de Economie, 15.210 lei. Recensămintele ulterioare înregistrează un spor demografic nespectaculos; în 1912 – 160 gospodării şi 687 suflete (332 bărbaţi, 355 femei), în 1930 1912 – 196 gospodării şi 871 suflete (420 bărbaţi, 451 femei; 869 români, un german şi un rus), în 1956 1912 – 329 gospodării şi 1.047 suflete (518 bărbaţi, 529 femei), în 1966 1912 – 371 familii şi 1.274 suflete (627 bărbaţi, 647 femei), iar în 1971 1912 – 1.372 suflete. 2004: În Văratec trăiau 1.447 locuitori, 468 case şi 9 proprietari de utilaje agricole, cele mai frumoase case fiind construite de Ovidiu Miron, Aurel Chihaia, Dragoş Aghiorghicesei, Viorel Miron, Costache Mitrea şi Dumitru Stanciu.

 

1917: Eroul locotenent Vespasian FILIP, fratele generalului Agricola FILIP, din Văratic, cade răpus la asaltul dealului Caşinului. Povestea sacrificiului său a fost descrisă de I. Missir, în cartea „Fata moartă” (numele unei cote a dealului Caşinului), publicată în 1967, la „Editura pentru literatură”. Au murit pentru România Mare: Ilie CIOBANU, Niculai DAVID, Costache DASCĂLU, Dumitru ELISEI, Vasile ELISEI, Emilian FILIP, Vespasian FILIP, Costache GHERASIM, Gheorghe GHERASIM, Dumitru HULUŢĂ, Costache MIRON, Andrei MIRON, Gheorghe MITREA, Niculai MITREA, Dumitru ONCIU, Iancu MIRON.

 

1941-1945: S-au jertfit pentru Neam şi Ţară: Gheorghe ALEXA, Gheorghe AGHIORGHICESEI, Pintilei BOBU, Vasile BURCĂ, Niculai CHIHAIA, Mihai COJOCARU, Vasile DAVID, Gheorghe GHERASIM, Ion GHEORGHIU, Gheorghe IACOB, Dumitru MIHAI, Niculai PINTILIE, Iancu SAMUILĂ, Ion VĂTĂMANU, Petru ALEXA, Gheorghe BOBU, Gheorghe BURCĂ, Iancu CHIHAIA, Gheorghe COCIERU, Mihai DAVID, Dumitru GHERASIM, Iancu GHERASIM, Gheorghe HULUŢĂ, Ioan MANOILĂ, Gheorghe MITREA, Dumitru ROTARU, Dumitru VASILIU.

 

1945: „Următorii învăţători se transferă, pe ziua de 1 Septemvrie 1945, la şcolile primare din judeţul Botoşani, trecute în dreptul fiecăruia: Oliciuc Lucreţia, de la Borzeşti, Dorohoi, la Văratic, Dumbrăveni, IV, soţ preot”[4].

 

Pentru mine, Văratec va însemna, întotdeauna, prietenia întemeiată în anii liceului cu Traian Huluţă, coleg de bancă, şi Mihai Cocieru, căruia îi ziceam Miky şi care stătea în banca următoare, împreună cu Codru Florişteanu.

 

Cu Traian Huluţă, colegul meu de bancă, la ieşirea din Bastilia “Ştefan cel Mare” din Suceava

 

[1] Filip, Preotul Neculai, 30 de ani în parohia Văratec, Botoşani, 1911

[2] Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul III, Bucureşti 1900, pp. 271, 272

[3] Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul V, Bucureşti 1902, p. 733

[4] Monitorul Oficial, Nr. 246, 27 octombrie 1945, pp. 9500, 9501


Neamul lui Toader „Ojică din Pojorâta”

 

Pojorâta, munţii Adam şi Eva – de Franz Xaver Knapp (1809-1883)

 

 

Neamul de străjeri câmpulungeni OJICĂ, deşi foarte vechi, după cum o probează aria şi mulţimea pământurilor, începe, din perspectiva atestării documentare, cu Toader „Ojică din Pojorâta”, înregistrat în recensământul rusesc din 1772, ordonat de mareşalul de câmp Rumeanţev, şi la Câmpulung, şi la Pojorâta, dar niciunde altundeva în Moldova, ceea ce probează că Toader, care păstra, în Câmpulung, casa părintească, din postura de fiu mezin al părinţilor săi, beneficia de o vechime a neamului său străjeresc, cu statul de răzeş. Ceilalţi Ojică, Pavel şi Constantin sunt înregistraţi doar la Pojorâta. În 1793, acelaşi Toader Ojică este menţionat la Ciocăneşti, în vreme ce Pavel apare, în 1778, drept câmpulungean, ceea ce înseamnă că el era mezinul lui Toader Ojică şi de aceea primeşte casa din Câmpulung, deşi avea una şi la Pojorâta. Tot Pavel va moşteni şi pământurile tatălui său Toader, de la Ciocăneşti, unde trăia încă la anul 1840.

 

 

Cât despre Toader Ojică, falsificator al unui zapis, în 1793 (era, deci, ştiutor de carte), notat când Ojică, când Ujică, acesta dispare din mărturiile câmpulungene după anul 1797, atunci când Karl Manz, Cavaler de Mariensee, colonizează Ciocăneşti (Tschkaneschty) cu mineri şi meşteşugari germani. O fi vândut parte din moşiile lui nemţilor şi s-o fi mutat altunde, la Războieni sau la Pipirig, împreună cu măcar unul dintre feciorii săi? Un răspuns nu se poate da, deşi, prezenţa ulterioară a unor Ojică în aceste locuri confirmă această ipoteză.

 

Oricum, condicile parohiale de după 1800 din Războieni şi Pipirig, dar şi din alte sate, precum Cârligi sau Vânători, pot dezvălui povestea diverselor încrengături ale neamului Ojică, eu întâlnind, pe calea Monitorului Oficial, în 1914,pe Mihai Ojică din satul Cârligi, cu pământ arabil în partea de răsărit a tarlalei „după Deal”[1], iar în 1930, pe „Maria Ioan Ojică, din comuna Vânători-Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ, a intentat acţiune de divorţ soţului ei Ioan Ojică, cu acelaşi domiciliu. Din căsătoria lor au copiii: Gheorghe, de 15 ani, Dumitru de 10 ani şi Maria de 6 ani. Soţul pârât are 25 prăjini loc de grădină în comuna Vânători-Dumbrava Roşie”[2].

 

Pojorâta, munţii Adam şi Eva – de Mattias Adolf Charlemont

 

 

În mărturiile documentare, deci, pot fi aflaţi, în vechime, doar:

 

 

OJICĂ, Toader, Pavel, Constantin (1772, Pojorâta-Câmpulung, D2N[3], 93)

 

 

UJICĂ, Pavel (1778, Câmpulung, TVS[4], 126), Niculai (1783, Ciocăneşti, Câmpulung, TVS, 146), Gheorghe (1792, Ciocăneşti, TBC[5], 49), Toader (1793, Ciocăneşti, Câmpulung, TVS, 235), Ioniţă (1822, Pojorâta, TBC, 96), Pavăl (1840, Ciocăneşti, TDS[6], 606), Chirilă, Ioachim (1893, Ciocăneşti-Dorna, D2A[7], 400).

 

 

Recensământul lui Rumeanţev[8], din 1772-1773, înregistrează în Câmpulung, cu casă, dar şi cu gospodărie în Pojorâta, pe: Toader OJICĂ (Ojică din Pojorâta), Pavel OJICĂ, Constandin OJICĂ (Ojicu). Conform aceluiaşi recensământ[9], din 1772-1773, în vatra târgului Câmpulung Moldovenesc locuia Toader OJICĂ.

 

Alois Ziegler: Miri din Pojorâta 1876 – Colecţia Vasile Ursache

 

 

1793: În 2 februarie 1793, Simion Ţigane din Ciocăneşti, trimis de Scaunul de Câmpulung, stabileşte, după „hotarnica dintâi”, hotarele răzeşiei strămoşeşti de la Frunţi, în munţii Dragomăneşti. În 22 noiembrie 1793, s-a făcut hotarnica imaşului sătesc din Ciocăneşti, în dauna unui zapis falsificat de Toader Ujică: „De supt bâtca Oiţii, drept la vale, în picior, unde s-a pus piatră de hotar; şi pogoară drept în pârâul cel din mijloc a Furciturilor; şi apucă pârâul, în vale, până ce dă în pârâul Colacului; şi trece peste pârâul Colacului şi apucă sâhla, în gios, până în capul dealului şi drept în părău Brezi; şi părăul Brezi, la deal, până în mijlocul muntelui Mestecănişului, în vărvu; şi din vărvu, drept în gura plaiului Colacului, iar movilă; şi iar suie la bâtca Oiţii, de unde s-a început”. Martori: vornicul de Ciocăneşti, Ghiorghe Rus, Vasile Oane, Nistor şi Precop Lupăescu, Vasile Purcelescu.

 

 

1893: Şcoala nouă din Ciocăneşti a fost sfinţită, în 7/19 ianuarie 1893, de protoereul şi vicarul protopresviterial George Balmoş, asistat de parohul local, Roman Bărgăuan, şi de espozitul parohial din Iacobeni, Dionisie Constantinovici. La ceremonie a participat, dintre ciocăneşteni, şi „vrednicul preot cărunt, George ZUGRAV”, fiul lui, silvicultorul Iustin ZUGRAV, învăţătorul Mihai PAŞCAN, învăţătorul pensionar din Ciocăneşti Ambrosie ZUGRAV, primarul Iosif CIOCAN, cantorul Ioan POLIOVEIU, Catinca MAGALEVICI, Mihai TOMOIOAGĂ, Toader LUPESCUL, Iacob SCEUL, Vasile ŢĂRAN, Ioan LUPESCUL, Dumitru SCEUL, Loghin SCEUL, Petrea SCEUL, Petrea LEHACI şi Iacob LUPUESCU, care, gospodari de frunte fiind, au făcut donaţii în bani[10]. Cu această ocazie, s-au colectat 154 florini, de la gospodarii satului, suma fiind „menită să fie temelia la un fond şcolar, din al cărui venit să se sprijinească, în tot anul, copiii sărmani de la această şcoală”[11]. O colectă, în folosul Societăţii „Şcoala Română”, făcută la Ciocăneşti, în 1893, de parohul Roman BÂRGĂUAN, menţionează următoarele nume de localnici: învăţătorul Mihai PAŞCAN, cantorul Ioan POLIOVEI-IONESCU, George ZUGRAV, secretarul comunal Carol cav. de CHMILEVSCHI, primarul Iosif CIOCAN, Vasile ŢĂRAN, Teodor LUPESCUL, Petru HODIŞ, Mihai TOMOIOAGĂ, Loghin ŞCHEUL, Catinca MAGALEVICI, domnişoara Helena de CHMILEVSCHI, Petru TEUŞAN, Ioan BÂRGĂUAN, Alexandru IACOBAN, Catrina alui Nicolai ROATĂ, Chirilă UJICĂ, Vasile MOLDOVAN, Mihai ŞCHEUL, Alexandru HĂRGÂUAN, Nistor LUPESCUL, Iacob ŞCHEUL, Teodor ŢĂRAN, George TOMOIOAGĂ, Petru ŞCHEUL, Gavril GIOSAN, Nistor LATIŞ, Spiridon HODIŞ, Vasile CRĂCIUN, George ŞCHEUL, Ioan VARGĂ, Pavel GIOSAN, Maria LUPESCUL, doamna Irina alui Teodor LUPESCUL, Porfira GAIER, Dumitru ŞCHEUL, Zenobia alui Gherasim ZIGANI, Elisaveta lui Ilie MOLDOVAN, Gavriil STRÎMBEC, Nastasia alui Ioan MOROŞAN, Onofreiu CRĂCIUN, Sofronia alui Grigorie ŢĂRAN, Maria lui Teodor HODIŞ, George TIMU, Maria lui Gavril TOMOIOAGĂ, Ioan TINCU, Teodor alui Simion CIOCAN, Avram LUPESCUL, Ilie CALENICI, Iacob alui Teodor LUPESCUL, Ioana lui Ioachim UJICĂ, Nichită LUŢIA, domnul BEDRULEA şi Catrina lui Iacob MOROŞAN[12].

 

Ciocăneşti

 

 

 

Pipirig şi Valea Albă

 

 

Recensământul rusesc din Ţinutul Neamţului, Ocolul de Sus, făcut în iunie 1774, înregistra, la Pipirigul, doar 38 de case, în care locuiau birnici:

 

 

Gavril, Ion, Toader zet (ginere) Puţiliga, Grigore, Toader Puţiliga

Andrieş Zugre

Luca, Neculai Ţârde

Radu, bârsan

Toader, faraoan

Vasile, muntean

Ioniţă Ţăran

Ursul, bârsan

Gheorghe Baboe

Macsin, muntean

Ion, dohotar

Andrei Dolhăscu, holtei cu mamă

Nistor brat (frate) lui

Gheorghiţă Dolhăscul

Ştefan Creangă, bârsan

Toader Floce

Ioniţă Gabăr

Ion, bistrician

Vasile Gabăr

Agapi Loghin

Stan, bârsan

Petre Leucă

Simeon Rogojan

Ion, sasul

Vasile Babete

Ioniţă Loghin

Ştefan Tărâţă

Vasile, fiul lui

Vasile Harpa

Toader Moroşan

Neculai Cujbă

Mihăilă Harpa

Ion Harpa

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 23

 

 

Ştefan Creangă este, desigur, cel care, în 1762, venind de la Ilva Mare, se stabilise la Botoşana, în judeţul Suceava, fără a fi confirmat de recensământul din 1772, care nu s-a făcut în Ţinutul Sucevei.

 

 

Antoniu, mănăstirea Războieni

 

 

Tot în Ţinutul Neamţului, dar în Ocolul Mijlocului, se înregistrau, în iunie 1774, la Valea Albă 86 de case, din care 16 pustii, în celelalte 63 birnici, 23 de scutiţi de bir (rufeturi), 3 văduve, 2 popi, 2 ruptaşi, 16 case pustii, adică:

 

Birnici:

 

Pricopi Mitoc

Ion Anghel

Gheorghe brat (frate) lui

Nichifor

Ion, bejenar

Gheorghe, rus

Iftimi, rus

Agapii, rus

Vasile Misail

Vasile Duţăscu

Vasile, ciubotar

Simepn, cojocar

Grigoraş Negură

Costantin a Păvălăoaei

Vasile, Gheorghe, Grigore, Grigoraş Borş

Lazor Muncilă

Ioniţă Borş

Catrina cu holtei

Toader Ojog

Ilii Sufleţel

Vasile Cutul, vier

Mihălache

Dumitraşco Borş

Panaite, călăraş

Vasile, călăraş

Costantin

Ion sin (fiu) Grigorăşoaei

Ştefan fratele lui (brat ego)

Lupul Călin

Paraschiva cu holtei

Luca fiul diaconului Toader

Năstasă

Chira

Vasile

Ion Ţâgoliş

Pentelii Arbăncă

Ioniţă, rus

Ion Grumezăscu

Pavăl

Vasile Ciocârlie

Ştefan Băitan

Petre, morar

Vasile Goleş

Ion Tocilă

Toader Condre

Ion Broştian

Ion, cioban

Neculai Giurgiu, muntean

Ion

Costantin, jitar

Ştefan, morar

Ion Cucoş

In (alt) Brae

Vasile, Grigore Brae

Mihălache, Grigoraş Roşca

Pintelei, morariul

Luka Antohii

Lupul Antohii

 

Rufeturi:

 

Popa Alistarh

Popa Costantin

Ştefan Andonii, ruptaş

Costantin Cârlig

Dochiţa, văduvă

Nazaria, tij (la fel)

Dochiţa, la fel

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 44, 45

 

1888, Mary Adelaide Walker: Sihăstria

 

 

 

Căutând în Indexul bibliografic de neamuri moldoveneşti, pe care l-am postat pe curând, am găsit, la Pipirig, confirmate, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, următoare familii:

 

 

ADOCHIŢEI, Gheorghe (1892, Pipirig-Neamț, MM[13], 72)

AGAPI, Ana (1899, Pipirig, MO99D, 5519)

ANCUŢA, Gheorghe (1899, Pipirig, MO99D, 5518)

BABOE (BABOI), Gheorghe (1899, Pipirig, MO99D, 5519)

BĂRGĂNEANU, Dumitru (1899, Pipirig, MO99D, 5518)

BÂRGĂOAN, Dumitru (1899, Pipirig, MO99D, 5521)

BISTRICEANU, Alexandru (1899, Pipirig, MO99D, 5520)

CHIRILĂ, Petre (1899, Pipirig, MO99D, 5519)

CIOCÂRTEU, Dumitru (1899, Pipirig, MO99D, 5519)

CIONE, Alexandru (1899, Pipirig, MO99D, 5520)

COJOCARU, Nicolae (1899, Pipirig, MO99D, 5520)

DUMITRIU Vasile, Ion (1899, Pipirig, MO99D, 5518)

GAVRIL, Ion (1899, Pipirig, MO99D, 5518)

GHEORGHIŢĂ, Gavril (1899, Pipirig, MO99D, 5519), Bogdan (1899, Pipirig, MO99D, 5519)

GHEORGHIU, Ivan (1899, Pipirig, MO99D, 5519)

ILIE, Gavril (1892, Pipirig-Neamț, MM, 66), Maranda (1892, Pipirig-Neamț, MM, 140)

LĂCĂTUŞ, Petre (1899, Pipirig, MO99D, 5518)

MANTA, Matei (1892, Pipirig-Neamț, MM, 138)

MARIAN, Constantin (1899, Pipirig, MO99D, 5519)

PAVEL, Dumitru (1899, Pipirig, MO99D, 5520)

POIANĂ, Alexandru (1892, Pipirig-Neamț, MM, 4)

RAHĂU, Vasile (1899, Pipirig, MO99D, 5518)

SANDU, Ivan (1899, Pipirig, MO99D, 5518)

SCRIPCARU, Ion (1892, Pipirig-Neamț, MM, 112)

SOFIȚEI, Gheorghe (1892, Pipirig-Neamț, MM, 64)

ŞCHIOPU, Nicolae (1899, Pipirig, MO99D, 5518)

TEODIREL, George (1899, Pipirig, MO99D, 5519)

TRIFAN, Ion (1899, Pipirig, MO99D, 5518), George (1899, Pipirig, MO99D, 5519)

UNGUREANU, Gheorghe (1899, Pipirig, MO99D, 5519)

URSARIU, Ganea (1892, Pipirig-Neamț, MM, 72)

URSU, Pavel (1899, Pipirig, MO99D, 5520)

VARVAREI, Vasile (1899, Pipirig, MO99D, 5518)

VASILIU, Vasile (1899, Pipirig, MO99D, 5518), Ioan (1914, Pipirig-Neamţ, MO14A, 12116)

 

 

 

Deci, până pe la 1900, nu există mărturii documentare care să ateste prezenţa neamurilor OJICĂ şi VÂNTEA la Pipirig sau vânători. Iar în decursul vremurilor, în afară de văduva din Ilva Mare, care migrase în nordul Moldovei, la 1762, nu am mai întâlnit pe altcineva. Şi am parcurs absolut toate colecţiile de documente, care sunt peste o sută la număr, cu un număr mediu de 500 pagini. Prin urmare, pentru străbuni (cei şi mai vechi au fost strămoşii), apelaţi la condicile parohiale, care se găsesc la arhivele judeţului Neamţ.

 

 

VÂNTEA(NCA), Maria, cu 4 băieţi, venită din Ilva Mare, în 1762, la Botoşana[14], ca şi Chiriţă, cu soţia, 1 băiat şi 5 fete, Vasile, cu soţia, 1 băiat şi 5 fete, şi Ştefan Creangă, cu soţia, 3 băieţi şi 3 fete.

 

 

Dacă nu sunt date mai multe, nu e vina mea, ci a istoriei, care nu s-a întâlnit prea des cu unele dintre neamuri. Iar fără astfel de întâlniri, nu există nici mărturisiri.

 

 

[1] Monitorul Oficial, nr. 54 din 10 iunie 1914, p. 2689

[2] Monitorul Oficial, nr. 53 din 6 martie 1930, p. 48

[3] Drăguşanul, Ion, Povestea aşezărilor bucovinene, II, N-Z, Suceava 2021

[4] Stefanelli, T. V., Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului Moldovenesc, Bucureşti 1915

[5] Bălan, Teodor, Noi documente câmpulungene, Cernăuţi 1929

[6] DGAS Suceava, Din tezaurul documentar sucevean, Bucureşti 1983

[7] Drăguşanul, Ion, Povestea aşezărilor bucovinene, I, A-C, Suceava 2021

[8] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 245 urm.

[9] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 245 urm.

[10] Gazeta Bucovinei, Nr. 7/1893, p. 3

[11] Deşteptarea, Nr. 4/1893, p. 31

[12] Gazeta Bucovinei, Nr. 12/1893, p. 3

[13] Minovici. M., Catalog de Condamnații din toată țara în cursul anului 1892, București 1893

[14] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 340


Catagrafia Dorohoiului, în decembrie 1820

 

 

 

 

Nimerind o catagrafie a Dorohoiul, din decembrie 1820, am copiat-o, ca s-o pot compara cu cea din 1774, curios, nevoie-mare, câte familii, din cele 177, ale anului 1774, au mai rămas în târg şi la 1820, când Dorohoiul avea 204 familii, dar ca şi înainte, „toţi aceştia şed pe moşie domnească şi a dumisale vornicului Ioniţă Sturza, loc de câmp, strâmtoraţi foarte pentru cele trebuincioase ale hranei lor, chiverniseala şi alişverişul birnicilor cu cărătura de piatră şi lucrul mânurilor, starea lor foarte proastă”.

 

Ştiam că în veacurile anterioare rari erau oamenii care se stabileau într-un anumit loc, dacă nu aveau acolo o sfoară de pământ, moştenită din străbuni. De regulă, înainte de reforma agrară a lui Cuza Vodă, rătăceau cu animalele lor de pe o moşie pe alta şi, unde poposeau, săpau un bordei nou, în care trăiau până în primăvara următoare. Şi mai ştiam, mai ales din relatările călătorilor străini, dar şi din Cantemir, că oamenii aceia petreceau, uneori cu anii, prin Ardeal şi prin sudul Poliniei, înainte de a reveni, de data asta ca liude, deci ca oameni străini, în roditoarea Moldovă, dacă venea vestea că nu o mai calcă oştirile în picioare.

 

Confruntând cele două recensăminte sau, dacă preferaţi, catagrafii, am constatat că în Dorohoi trăiau, de mai bine de 46 de ani, următorii reprezentanţi ai unor 7 vechi neamuri moldoveneşti:

 

 

Ion Răcilă, poştaş, în 1774, iar în 1820, birnicii Sămion Răcilă şi Tănasă Răcilă

Anton Tiron, Ştefan Tiron şi Toader Tiron, poştaşi, în 1774, iar în 1820, doar birnicul Toader Tiron

Sandul Pricop, Moisi Pricop, David Pricop, poştaşi, în 1774, iar în 1820, doar birnicul Sămion Pricop

Ion Bălan şi Grigoraş zet (al) Bălan, lemnar, argatul căpitanului de poştă Gligoraş Gherghel,în 1774, iar în 1820, birnicul Ioan Bălan şi argatul protopopului Vasile, Ion Bălan

Ion sin Mihaiu, poştaş, în 1774, iar în 1820, birnicul Iftime Mihai

Ion Motan, poştaş, în 1774, iar în 1820, Iacov Motan, breslaş aş Sămeşiei

Mihălachi sin Filip, poştaş, în 1774, iar în 1820, Ion Filip, breslaş aş Sămeşiei

 

 

Ca să le fie de folos celor interesaţi (monografi, genealogişti etc.), reproduc, în ordine inversă, cele două recensăminte, punctând cu bold numele statornice pe acea vatră de ţară românească. Deci:

 

 

 

 

 

Catagrafia Dorohoiului, decembrie 1820

 

 

 

Birnici:

 

 

Sava Prilogeanu

Ostafie Moisa

Mihalachi Răileanu

Nichita a Aniţei

Sămion Răcilă

Toader Tiron

Ştefan a Prodanei

Ion Guţic

Sămion Pricop

Cheorghe a Aniţei

Ioan a Bebei

Vasile Văcariu

Sămion Ciobanu

Toader Prilogeanu

Anton Cheptănariu

Toader a Anisiei

Sămion zet Prilogeanu

Toader Cheptănariu,

Ilieş Murariu

Ioan Ciubotariu

Mihălachi Morariu

Ioan Călugăreanu

Ioan a Parascăi

Sava Solonariu

Sămion Moşneagu

Matei Dulgheriu

Tănase Solonariu

Petre Ostafie

Toader a Petrei

Ion Prilogeanu

Sămion a Ilincăi

Mihai Vătămanu

Gligore Ghiniţă

Ioan Bălan

Ioan Vătămanu

Tănasă Răcilă

Constantin Stratin

Chirilă a Grigoroaei

Iftime Mihai

Gavril Chihulca

Vasile Gavriliţă

Gheorghe Cornea

Iordachi Cioată

Maftei Sărbu

Ioan Săcrieriu

Grigori Budeanu

Tănasă a Sandului

Dumitru a Sandului

Ioan a Simionesei

Grigoraş Oltea

Ioan Solonariu

Ioan a Lucăi

 

 

„din aceşti 60 de birnici, 7 sunt fruntaşi, 1o mijlocaşi, iar 37 sunt codaşi, bez. 5 lide nevolnici, săraci şi iertaţi; toţi aceştia au 123 vite mari, 9 cai şi 170 oi”.

 

 

 

Breslaşii Sămeşiei:

 

 

Iacov Motan

Ion Calancea

Darie Cuciureanu

Acsinte zet Munteanu

Ion Filip

 

 

Neguţitoraşi ot Dorohoi:

 

 

Ion Botoşăneanu

Ion Furmagiu

Grigore Ciubotar

Onofrei Ciubotar

Toader Creţu

Toader a Radului

Andrei Crâşmar

 

Bresle:

 

 

Cioclii bisăricii Sfântului Nicolae:

 

Matei Ciubotar

Mihai Herţanu

Vasile Dubălariu

Leonte Ciubotar

Vasile Furmagiu

Iordachi Cojoca

Grigore Popovici

Dumitru Vântu

 

 

Liudi tot acestei bisărici:

 

 

Iordachiu sin Apostol

Roman Ungureanul

Nedelcu

 

 

Ciocli ai bisăricii Ospeniei:

 

 

Constantin Şoltuzu

Ioan Onofrei Şoltuzu

Iordachi sin Onofrei

Axinte Vântul

Ioan Vântul

Manole Cojocu

 

 

Liudi tot a acestei biserici:

 

 

Ioan Morţun

Andrei Horobat

 

 

Liudi mănăstirii Gorovei:

 

 

Ioan Culicean ciubotar

Iancu Ciubotar

Iosep Ciubotar

Timofti Culiceanu

Pintilie Ciubotar

 

 

Lumânărari isprăvniceşti:

 

 

Ilie Ciubotar

Dumitrachi Bărbieriul

Alexandru Croitoriul

Toma sân ego (fiul său)

Constandin Crâşmariul

 

 

A Beşlegei:

 

 

Gheorghe Ciubotariu

Petrea Ciubotariu

Ioan Casap

Neculai Rotar

Sămion Casap

Ioan Ungureanu

Dumitru Culiceanu

Toader Irimenco

Toader Dulgheru

Neculai Cojocariu

Toader Ungureanu

Ştefan Ivaşco

Vasile zăt Răileanu (din vir)

 

 

A dumisale Zoiţa Potlog:

 

 

Petrea Rusu

Mihai sin Andrei

Ioan Cimpoeşul

Neculai Rusul

Chitilă zet Rusu

Lupu Ilaş

Vasile Rusu

Pricope Ilaş

Grigoraş Buzilă

Alexandru Moşneagu

Miron Dulap

Costachi Munteanu

Gheorghe Vierul (din bir)

Anton Gogâţă (din bir)

 

 

A dumisale Ilie Caftangiu:

 

 

Ioan sin Macovei

Vasile Rusul

Macovei Moşneagul

Dumitru sin ego (fiul său)

Ilaş nepot lui

Vasile Lozneanu

Grigoraş Ţintilă

Ioan Ciubotariu

Iancu Ciubotariu

 

 

A dumisali Vameşului Teodosachi:

 

Costachi Căldăruşă

Iftime Căldăruşă

Lupul Ungureanu

Ioan Ungureanu

Mihalachi

 

(toţi aceştia după cărţile visteriei)

 

 

A Doricăi monahia:

 

Costandin a Vieriţei

Ursu Mâţăoaei

Gheorghe a Muntencii

 

 

A căpitanului Arhanghel:

 

 

Neculai Jitariu

Gheorghe Ungureanu

In (alt) Gheorghe Ungureanu

Vasile Ungureanu

 

(toţi aceştia după hrisov)

 

 

A Căpitanului Pascal:

 

 

Dămian Rusu

Toader Ciubotariu

 

(toţi după carte gospod)

 

 

A Polcovnicului Mihalachi:

 

 

Ioan Vezetiu

Gavril Butnariu

Vasile Pânzariu

Onofrei Livădariu

Grigore

 

(toţi după carte gospod)

 

 

Ai Sărdariului Crupenschi_

 

 

Toader

Pintilie Prilogeanu

Tudosie sin Nichita

Vasile Ivaşcu

Tănasă Chihae

 

 

Ai Marghioalei Vârnăvoaie:

 

 

Vasile Cojocariu

Ioan Papuc

 

 

Ai Căpitanului Şişcală:

 

 

Vasile Cojocariu

Simion Butnariu

 

(toţi după carte gospod)

 

 

A dumisale Spătar Alecu Balş:

 

 

Vasile Bordiianu

 

 

A Căpitanului Pavăl:

 

Vasăle zet Pintilie Ciubotar

 

 

A mănăstirii Sf. Spiridon din Iaşi:

 

 

Gheorghe Harabagiu (cu cartea Epitropilor)

 

 

Ai iconomului Gheorghe, protopop ţinutului:

 

 

Mihai Hancu

Gheorghe zet Apostol

Pavăl Dinşăs

Gheorghe Cojocar

Leonte Purice

 

 

A protopopului Vasile:

 

 

Ion Bălan

Iacob Morariu

 

 

Ai preotului Chirilă i doao preutesă:

 

 

Dumitru Rusu

Iacob Rusu

Ioan Ungureanu

Gheorghe Burduj

 

(toţi în loc de argaţi)

 

 

Ai hatmanului Răducan Roset:

 

 

Căpitan Dumitrachi Inţa

 

 

Ai lui baş beşleagasi din Iaşi:

 

 

Toader Ţigănariu

 

 

A lui Odriţchi:

 

 

Grigore Crâşmariu

 

 

A Căpitanului Dumitru Costrăş:

 

 

Gheorghe Crâşmariu

 

 

A Spătarului Constantin Ruset:

 

 

Ioniţă Cilibiu

 

 

A lui Ioniţă Gherghel:

 

 

Ţonea Silitrariul (din bir)

 

 

A lui Chinargiu, de la vamă:

 

 

Panaite Căpitan

Vasile Botezatu

Ioan Creţu Botezatu

 

(aceştia cu cartea Sfintei Mitropolii)

 

 

Ai Căpităniei de târg:

 

 

Ioan Bălăniţki

Onofrei

Petre Rusu

 

 

Adunarea sumelor: 60 birnici, 5 breslaşi ai Sămeşiei, 7 negustoraşi birnici, 120 bresle, fac peste tot 192, bez. Afară de 20 haimanale burlaci şi calici.

 

 

 

Preuţi şi alţi slujitori ai bisericilor:

 

 

La biserica Sfântului Nicolae: Iconom Gheorghe, Protopopul Vasile, preutul Dimitrie, preutul Ioan, diaconul Grigorie, dascălul Ioam, Ştefan Palamar.

 

La biserica Arormirii Maicii Domnului: preutul Chirilă, preutul Ioan, Costandin psalt, dascălul Costandin, Tanasă pălămar.

 

 

Peste tot: 204 persoane.

 

 

Obs. În dosul paginii stă scris: „toţi aceştia şed pe moşie domnească şi a dumisale vornicului Ioniţă Sturza, loc de câmp, strâmtoraţi foarte pentru cele trebuincioase ale hranei lor, chiverniseala şi alişverişul birnicilor cu cărătura de piatră şi lucrul mânurilor, starea lor foarte proastă”.

 

 

Ruptaşi noi:

 

 

Ioniţă sin Tănasă Şoltuzul, ot Dorohoi (din slugă boierească)

Ştefănachi Chepşa ot Dorohoi.

 

 

Ruptele visteriei:

 

 

Ţone Silitranul ot Dorohoi (din neguţitor)

 

 

(Ghibănescu, Gh., Dorohoiul. Studii şi documente, Iaşi 1924, pp. 96-98)

 

 

 

Ţinutul Dorohoiului: Târgul Dorohoiului

 

22 iunie 1774

Ocolul Târgului

 

Diligența Dorohoi-Herța

 

 

 

Târgul Dorohoiului

 

 

 

Toată suma caselor: 177. Scădere rufeturile, însă 177: 112 poştaşi, 6 femei sărace, 8 străini, 5 argaţi ai căpitanului de poştă, 5 lemnari i (şi) pescari isprăvniceşti, 10 preoţi, diaconi, dascăli, 3 ruptaşi, 5 ţigani, 21 jidovi, 2 vădani ai jidovilor.

 

 

 

Poştaşii:

 

 

Anton Tiron

Vasile Straton

Ion sin (fiu) Tofăneasăi

Ion, hoştinar

Nichita, pescar

Constantin Hribu

Georgii Gavriluţă

Ilie sin Ursul

Toader zet (al) Ungurinaş

Macsim

Ion sin Mihaiu

Vasile, muntian

Savin Dărăscu

Ion Broscăuţan

Vasile Andrieş

Luca Criţă

Toader Criţă

Ştefan Criţă

Macsim Ţar

Ştefan Tiron

Ioniţă, ciobotar

Vasile, olar

Ion Răcilă

Neculai cumnat lui Roman

Alecsa, morar

Miron Cuciran

Ion sin Miron

Acsinti Coţuc

Neculai Coroi

Ion Motan

Tănasi, solonar

Acsinti Iftodan

Dumitru, bârsan

Georgii Hilip

Vasile, vătăman

Eftimie, solonar

Ion Ghiniş

Sandul Pricop

Moisi Pricop

David Pricop

Vasile, chihae

Lupul sin Ursul

Timofti Ostahi

Chiriac, morar

Toader Mâţă

Chiriac, olar

Ion Grosu

Ioniţă, blănar

Tatul

Andrei Fetescul, holtei cu mamă

Dumitraşco Surdul, slabu

Toader sin Andriaş

Vasile, secrier, şchiop

Gavriluţă cel bătrân

Onofrii, morariu

Vasile Ciucă, bătrân

Petre cumnat lui Macsin

Neculai sin Zaharia

Tănasii sin Soltuzoaei, holtei

Mihălachi sin Filip

Ion cumnat Lucăi

Toader, olariul, bejenar

Simion, casap

Andronic, slabu

Ivan, rus

Toader Tiron

Ion sin Gafiţii, holtei cu mamă

Georgiţă, ungurian, slabu

Neculai Gânsacu, vătăman

Neculaiu, rus

Ion Coceran

Vasile, brăhar

Sandul cumnat chihae Cernăuţan

Ştefan Coroi

Eftimie sin Măricăi, slabu

Nichita, brat (frate) lui

Ion Ursul brat Nichitii

Toma Cuciran

Nichifor sin Georgiţii

Sandul Căzacu, vătăman

Ştefan, vătăman

Toader Pleşca

Opre, muntian, văcar

Grigorii sin Coroi, holtei

Vasile, ciobotar, bătrân

Grigoraş zet (al) ciobotar

Ion Bălan

Toader Prutian

Ştefan Plăcintă

Toader Hodoroamă

Gavril Hodoroabă

Vasile, rotar

Eftimie sin Moisi, slabu

Ursul Moisi

Ion Ţâmpoc

Ion, ungurian

Dumitraşco Straton

Georgii, oltian

Chira Horlaciu

Pavăl Horlaciu

Georgii Dron

Ursul sin Bejan

Miron Bejan

Andrei, zugrav

Ştefan sin lui

Alecsa sin lui

Vasile Negrescu

Ion Vasoschii

Vasile Bostan

Lazor sin Herjabă

Eftimie Ciuntul, calic

 

 

Femei sărace, fără de ajutor:

 

 

Neculăiasa

Lupa Scifirniţoae

Nastasia Neculăiasă

Româniasa

Maria, bărbieriţă

Ioana, preotiasă

 

 

Rufeturi:

 

Străini din târgul Dorohoi ce nu dau nici la o rânduială

 

 

Toader, crâşmar vlădicăi ot (din) Rădăuţi

Stoian, furmagiu, orbu

Georgii, marchitan

Ştefan, crâşmar căpitanului Costandin

Vârnav, cu daria lui la satul Hilişeu ot Botoşani

Georgii, argat lui Tutovan, străin

Vasile, sârbul, marchitan

Ion, frâncul, botezat

Vasile Robul

 

 

Argaţii lui Grigoraş Gherghel, căpitan de poştă:

 

 

Georgii sin Andrieş, pescar

Andrieş, pescar

Sandul zet Andrieş, lemnar

Grigoraş zet (al) Bălan, lemnar

Ion sin Parascivii, lemnar

 

 

Preoţi, diaconi şi dascăli:

 

 

Preot Tănasii

Preot Iordachi

Preot Ion

Diacon Irimie

Diacon Dumitraşco

Diacon Toader

Dumitraşco, clisiiarhu

Grigoraş, dascăl

Preot Păladi

Diacon Simion

 

 

Ruptaşi ot tam (de aici):

 

 

Vasile Brandaburul

Constantin cumnat Brandaburului

Toader, cojocar

 

 

 

„Ţiganii dumisale stolnicului Enachi Canta, cei ce se află cu case şezătoare în Dorohoi”:

 

 

Stan, scripcar

Dumitru, scripcar

Nistor, cobzar

Ion, scripcar

Drăgoi, scripcar

 

 

 

Jidovii ce se află şezători în târgul Dorohoiului:

 

 

Herşcu, staroste

Iosil Strâmbul

Iosip zet Marie

Niţul sin Bărcul

Iţco cumnat Leibii

Moscul sin Hărşcu

Aizic sin Hevjii

Haţcal

Marco zet Freidii

Dănilă brat Leiba

Strule cel Negru

Strule, bârlădian

Avram a Beilii

Mănaşco sin Herşcu

Mihel Şcolnic

Solomon Tătar

Moscul, hotincian

Nuta, croitor, cel bătrân

Iacob zet Avram

Leiba, croitor, slab

Zavil, croitor, slab

 

 

Jidovi vădani:

 

 

Ciorna

Rava

 

 

(ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 486-488)

 


Bisericile Moldovei, desenate de Alina Iorga

 

 

 

În volumul II al cărţii „România / Cum era până la 1918”, volumul II – Moldova şi Dobrogea, publicată la Bucureşti, în 1940, Nicolae Iorga se folosea de desenele fiicei sale, Alina Iorga, precizând că „ilustraţiunile sunt mai ales după fotografii ale Comisiunii Monumentelor Istorice. O grafică interesantă, spaţială, cu personalitate descoperim în desenele Alinei Iorga, iar bisericile moldoveneşti schiţate de ea înseamnă mai ales o năzuinţă românească şi, dacă vreţi, un fel de trufie, ţara neavând alte mărturii ale trecutului său, demne de încredinţate vizual viitorimii.

 

 

 

 


1899: Strămoșii din megieșia moșiilor arendate

 

Țărani din fostul județ Suceava

 

 

În 1899, o parte dintre moșiile foste mănăstirești au fost arendate, în beneficiul regatului. Reperele acestor terenuri sunt date de proprietățile de atunci ale unor locuitori din Boroaia, Bogdănești-Râșca, Dolhești, Gulea, Manolea, Probota, Dolhasca, Drăgănești, Tătăruși, Hârtop, Bălinești, Mitocul Adâncatei, Zamostea și Burdujeni, și, pentru că povestea multora dintre aceste localități a fost postată, chiar dacă voi introduce datele și pe site, cred că e recomandabil să reproduc și separat informațiile din Monitorul Oficial, referitoare la aceste arendări, informații care vorbesc și despre strămoși, dar și despre ocini, deci despre pământurile din strămoși. Ceea ce și fac:

 

 

Judeţul Suceava

 

1899: „Se publică spre cunoştinţa generală că, în ziua de 18 Noiembrie 1899, orele 11 a. m., se va ţine, în localul primăriei comunelor respective de care depinde fiecare din bunurile notate mai jos, licitaţiune publică orală pentru arendarea terenurilor de arătură, de fâneţe şi a golurilor de munte pentru păşune, încorporate pădurilor prin perimetrarea lor, cu ocaziunea vinderii de veci a moşiilor respective:

 

Boroaia: „389. Locul de arătură denumit Poiana Cerbului (1 hectar, 7.900 mp), situat în perimetrul pădurii Statului Preuteşti; garanţia provizorie lei 25.390. Locurile de fâneţe, ţi anume: poienile denumite la Poiana Creţului (4 hectare, 2.000 mp), Copci C. Butnariu (1 hectar, 2.000 mp), Rusului (1 hectar, 4.000 mp), Onisei (3 hectare, 5.000 mp), Cordoneanului (7 hectare, 8.000 mp), Chelbosului (2 hectare, 8.000 mp), Th. C. Ioan (1 hectar, 2.500 mp), Mihail Sandu (3 hectare, 5.000 mp), Dumitru Petrea (1 hectar, 8.000 mp), Gr. Monoran (1 hectar, 4.000 mp), C. Sibeche (1 hectar, 5.000 mp), Gh. Zaharia (1 hectar, 5.000 mp), Th. Moşneagu (1 hectar), Pricope (1 hectar), drumurile Secuţei (7.000 mp), Grigore Papuc (1 hectar, 8.000 mp), V. Ciobu (1 hectar, 2.500 mp), Ion Condor (2 hectare, 1.000 mp), Ionitä Chirilă (1 hectar, 2.500 mp), Berarului (1 hectar, 3.616 mp), Axintioie (2 hectare, 8.714 mp), Maftei Roman (3 hectare, 7.500 mp), I. Ungureanu (1 hectar, 7.800 mp), Hârhala (1 hectar, 7.800 mp), I. Cioban (1 hectar, 5.000 mp), Dumitru Monoranu (2 hectare, 1.400 mp), Berărţei (1 hectar, 4.000 mp), Grigorie Beraru (2 hectare, 8.000 mp), Th. A. Pistei (2 hectare, 8.000 mp), I. Gh. Mihăilucă (2 hectare, 8.000 mp), p.), Gavril Holca (2 hectare, 8.600 mp), P. Moldovanului (6 hectare), a Niculaescu (1 hectar), Şpiţel (2 hectare, 1.500 mp), Volintirului (9.131 mp), Timofte (9.435 mp), Tomogei (1 hectar, 7.000 mp), poiana Slătioara (57 hectare), Pârâul Larg (1 hectar, 4.300 mp), V. Sebeche (3 hectare), Fundu Brusturei (2 hectare, 1.400 mp), Vasile a Petrei (3 hectare), Porcăriei (10 hectare), Banei (1 hectar, 7.000 mp), Ţăranu (1 hectar), V. Zaharia (1 hectar, 7.000 mp), Petrea Simion (3 hectare), Andriesi (1 hectar, 7.000 mp), C. Mihăilă Lazăr (3 hectare), Ştefan Beraru (1 hectar, 5.900 mp), C. Saftiaei (1 hectar, 7.500 mp), I. Ungureanu (1 hectar, 7.500 mp), Săftian (3.816 p.), G. Th. Bârleanu (7.500 mp), V. C. Monoranu (1 hectar, 5.000 mp), Petre Boboc (1 hectar, 5.000 mp), Gh. Gr. Gorban (1 hectar), I. N. Vasian (3 hectare), Th. Scripcaru (1 hectar), V. Moldovan (3 hectare, 7.500 mp), Gh. Dumitru (1 hectar, 5.000 mp), I. Monoraru (3 hectare), V. Dumitru Moldovan (1 hectar, 3.000 mp), dimpreună cu locurile de arătură, ţi anume: poienile Gherasim (19 hectare), Ţărăncuţa (1 hectar, 4.000 mp), Dealul Frasinului (4 hectare, 5.000 mp), Secuţa (4 hectare, 5.000 mp), Prisaca (1 hectar, 4.000 mp), Gh. A. Vătafului (2 hectare) şi V. a Anghelinei (1 hectar), cum şi golurile destinate pentru păşune, anume: cele denumite Golurile Halaucei, adică la Păltiniş (8 hectare), Piciorul Ursului (9 hectare), Druganu (11 hectare), Piatra lui Epure şi Babşa (150 hectare) şi cu schela la Fabrică şi Babeca (3 hectare), dimpreună şi cu locurile de fâneţe, şi anume: Poiana numită marginile hotarului de pe dealul Liciorului (16 hectare, 1.862 mp), Arşiţa părului Albu (4 hectare, 2.965 mp), poiana Nemaşului Dolenilor (5 hectare, 7.287 mp), poiana Ciungi Dolici (5 hectare, 7.287 mp), poiana Dolici (1 hectar, 4.321 mp), poiana Pârâul Negru (1 hectar, 4.321 mp); toate în întindere de 438 hectare, 9.519 mp, situate în cuprinsul pădurii Statului Boroaia; garanţia provizorie lei 3.000”[1].

 

Bogdăneşti-Râşca: „391. Locurile de arătură, şi anume : Poiana pe Deal la Vărăreni (1 hectar, 7.000 mp), a lui N. G. Butnariu (1 hectar), la ocolul în Suhat (1 hectar), la ocolul nou în Suhat (3.500 mp), faţa Suhatului (7.000 mp) Vasile Curcă (4.000 mp), a lui Gheorghe Boboc (1 hectar), la Adăpători,(5 hectare, 7.200 mp), a lui Damian (1 hectar, 8.000 mp), a lui Barbă-Neagră (7.500 mp), Coada Văcăraşului (1 hectar, 6.000 mp), Gura Băţului (9.000 mp), Cotul Clipa (2.000 mp), Prisosul din capul locului a lui Theodor a lui Eftimie (2.000 mp), idem a lui Grigore a lui Eftimie (4.700 mp), Poiana lui N. a Mariei, lângă monastire (7.500 mp) Prisosul de lângă Moara lui Ion Ştefan (7.500 mp), dimpreună cu cele de fâneţe, şi anume: poienile denumite la Pustia (2 hectare, 13.600 mp), în ocol la Nastacă (5 hectare, 7.200 mp), a lui Nastacă (2 hectare, 8.600 mp), a lui Grigoraş (4 hectare, 2.000 mp), Ion Larion (1 hectar, 4.300 mp), Ion Ouă (7.000 mp), Gh. Holban (1 hectar, 4.300 mp), C. Gavril Bârgăoanu (1 hectar, 4.300 mp), la Fântâniţa (2 hectare, 1.400 mp), cosită de arendaş (1 hectar, 4.300 mp), Urşiuţului (1 hectar, 4.300 mp), Mitrofan (5 hectare, 7.200 mp), Ion Simion a Nichitei (7.000 mp), lui Gabură (4 hectare, 2.900 mp), Th. Solcanu (2 hectare, 8.600 mp), I. Tomega (4 hectare, 2.900 mp), Mihăileşti (8 hectare, 5.800 mp), a Popei (2 hectare, 8.600 mp), a Bârgăoanului (2 hectare, 8.600 mp), Huşanului (1 hectar, 2.500 mp), Rogojină (1 hectar, 2.500 mp), Berendei (1 hectar, 4.300 mp), Via a Păvăloaie (1 hectar, 2.500 mp), Doroftei (4 hectare, 2.900 mp), Pârâiala (2 hectare, 8.600 mp), Flămândului (8 hectare, 5.800 mp), Popa Petrei (2 hectare, 6.800 mp), Pârlitura lui Ilie Solcan (1 hectar, 1.300 mp), Dealul Slatinei (4 hectare, 2.900 mp), Schitului (2 hectare), Gheolului (1 hectar, 2.000 mp), Fântâna Slatinei (7.500 mp), Plopul (3 hectare, 8.600 mp), Bâtca Oului (2 hectare, 8.600 mp), Gura Pârâului Slatinei (7.500 mp), Gura Moişei (1 hectar, 4.300 mp), Lăzăroaei (1 hectar, 1.000 mp), Tânjală (1 hectar, 1.000 mp), Onofreu (1 hectar, 4.300 mp), Alecului (7.500 mp), Timoftei (2 hectare), Curătura lui I. Ştefan (2.800 mp), Poiana Camcăi (1 hectar), Coada Iazului (5 hectare), Tomei (7.500 mp), Handragel (2 hectare, 8.000 mp), Filip (1 hectar, 5.000 mp), a lacului (1 hectar, 7.000 mp), Cozile de la Hisum (1 hectar, 7.000 mp), Ion Pavăl (7.500 mp), Pârâul lui Ciocan (1 hectar), Hojdei (3.000 mp). Pârâul lui Ciocan (3 hectare, 2.000 mp), Lunca lui I. V. a Tomei Pavel Porcanu (2 hectare, 2.000 mp), la Ulmi, devale de podul Buftei (1 hectar, 4.300 mp), Lunca Ferestrăului de pe Râşca (6.000 mp), cum şi poienile în care se face parte cosire, parte arătură, şi anume: Runcului (10 hectare), Trestioara (2 hectare, 8.600 mp), Frasinul (4 hectare, 2.900 mp), Rachitna (2 hectare, 8.600 mp), Vatra Râşcuţei (8 hectare, 5.000 mp), Jidanului (2 hectare, 8.000 mp), lui Galomoţ (1 hectar, 1.000 mp), Grigoraş (1 hectar, 1.000 mp), Prisosul dintre Dumbrăvan şi V. Ţidula (7.500 mp), precum şi cu poienile în cart se face arătură, ca în trecut, sau se va cosi fânul, având drept arendaşul, numai în lunile Decembrie, până la 1 Martie, să introducă vite pentru a consuma fânul pe loc, anume: în locurile de la Rusu Râşcăi (25 hectare), Arşiţa Rusului (12 hectare), Brustura (2 hectare), Gruiului (22 hectare), Piciorul Crucii (7 hectare, 2.500 mp), Hîrjala (1 hectar, 4.300 mp), a lui Ion (35 hectare), Litvului cu Pârlea (22 hectare), Pădureţului (14 hectare), Dele-Leu (25 hectare), Arşiţa lui Isac (2.500 mp), Arşiţa Dele-Leu (2 hectare, 8.600 mp), Arşiţa Măgurei (2 hectare, 1.000 mp), Ulmul (22 hectare), Arşiţa Scutarului (8 hectare, 4.000 mp), Arşiţa Crâşmarului (8 hectare, 4.000 mp), Vadurile şi Rojorita (85 hectare), Izvornl Alb (5 hectare, 6.000 mp), Arşiţa Izvorului (2 hectare, 8.600 mp), Popasu (14 hectare, 3.000 mp), Petrosu (14 hectare, 3.000 mp), Runcu Bârnei (5 hectare, 2.900 mp), Ogarului (5 hectare, 2.900 mp), Piciorul Lupului (12 hectare), Trecătoarea Mică (1 hectar, 1.000 mp), Faţa Râşcăi (9 hectare, 9.600 mp), Râşca Mare (5 hectare, 2.000 mp), Mihai Rusu (2 hectare), Lunca Râşcăi (2 hectare), Sebastian (22 hectare, 8.000 mp) ; iar numai pentru păşune şi coasă: Lunca Râşcăi, dintre locuitorii împroprietăriţi în Bogdăneşti şi Râşca (286 hectare), Hăţaşul dintre Râşca şi Bogdăneşti ca 12 hectare, 6.800 mp, din această suprafaţă 1 hectar, 5.000 mp este bun pentru coasă, restul de suhat de vite. Hăţaşul prisosului de la Râşca (2 hectare); în total întindere 916 hectare, 2.460 mp, cuprinse în perimetrul pădurii Statului Bogdăneşti; garanţia provizorie lei 4.000”[2].

 

Dolheşti: „392. Locurile de arătură, şi anume: Poienile denumite la Carpen (12 hectare, 5.300 mp), poiana la Chirilă (9 hectare, 3.100 mp), Macovei (4 hectare, 6.500 mp), Becli (1 hectar, 2.200 mp), poiana Popa Ieremia (2 hectare, 9.200 mp), la Cioate (9.000 mp), marginea la Popa Eremia (4 hectare, 4.900 mp), marginea la groapa lui Bălan (1 hectar, 7.900 mp), marginea la Cioroianu (1 hectar, 200 mp), dimpreună şi cu locurile de fâneţe, anume: poiana la Ovesoaia (5.400 mp), la Arnăut (1 hectar, 1.100 mp), la Chiţău (9.000 mp), şi poiana la Fântâna Cecli (5.400 mp); în total 41 hectare 8.300 mp, situate în cantonul Muncelu. De asemenea, şi cu locurile de arătură, anume: Poiana la Corduleni, în fund (1 hectar), Pârloagele la Corduleni, în vale (3 hectare, 1.900 mp), poiana la Buculei (2 hectare, 2.600 mp), pârâul Turbeţei la Lingurari (12 hectare, 7.100 mp), la Popa Toader (3 hectare, 4.000 mp), poiana la Ileana (2 hectare, 5.800 mp), la Ilie Procovan (1 hectar, 8.100 mp), marginea lui Marian (1 hectar, 2.500 mp), marginea lui Chiţău, până la Costănoaia (9.000 mp), marginea la Osoiu (4 hectare, 6.500 mp), cum şi cu locurile de fâneţe, anume: poiana la Hârtopu Becli (1 hectar, 2.500 mp), poiana la Savu (8.600 mp), la Marian (1 hectar, 5.000 mp), la Tocilă (5.400 mp), la Popa Gheorghiţă (9.000 mp), la Costănoaia (7.500 mp), Alexandru Cârstea (1 hectar, 6.800 mp), la Crucea Armeanului (9.000 mp), Buta (9.000 mp), la Pavăl a Tominei (1 hectar, 4.300 mp), Duca (9.000 mp), Mihăilă (1 hectar), Hultoana (1 hectar, 1.500 mp), Mesteceni (2 hectare, 3.300 mp), Popei (1 hectar, 2.500 mp), Căprăriei (4.100 mp), Făsăi (1 hectar, 5.000 mp) şi poiana la Macovei (1 hectar, 5.200 mp); în total 54 hectare, 5.200 mp, situate în cantonul numit Arşiţa, dimpreună şi cu locurile de arătură, numite: poiana la Izvoare din Deal (11 hectare, 6.400 mp), la Huida (1 hectar, 7.900 mp), poiana la Dealul Viei (1 hectar, 8.100 mp), Toader a Eftimiei (3 hectare, 5.800 mp), Gura Căprăriei (6.100 mp), la Groapa Ghinuţoaei (2 hectare, 9.500 mp), poiana la Andrieşi până la Duruitorii (2 hectare 3.300 mp), poiana Fântâna lui Casian până la perii lui I. Nichită (12 hectare, 5.300 mp), la Stejari (1 hectar, 9.700 mp), marginea la Jitaru (6 hectare, 6.200 mp), marginea la Lazăr ( 1 hectar, 9.200 mp), marginea la Ghinuţoaia (3.600 mp), marginea la Dobrota (3 hectare, 3.300 mp), marginea la Murgoceni (5.000 mp), poiana lui Ilie (1 hectar, 9.700 mp), dimpreună şi cu locurile de fâneţe, anume: poiana lui Ştiubei (1 hectar, 2.500 mp), la Popa Ion (2 hectare, 1.500 mp), la Toader Zaharia, sub muchie (7.200 mp), la Chiţu (8.200 mp), la Toader Zaharia (8.400 mp), la Gheorghe Dobrota (7.000 mp), la Ionel (5.700 mp), la pârâul lui Dobrota (5.700 mp), la Mierla (7.200 mp), la Groapa lui Lazăr (2 hectare, 6.900 mp), la pârâul Podişorului (1 hectar, 3.400 mp), la pârâul Podişorului, în fund la Plop (4.800 mp), la Varniţe (5.400 mp), marginea la Bostăneşti (9.000 mp); în total 68 hectare, 2.000 mp, situate în cantonul numit Valea Poienei, cum şi cu cele de arătură, denumite: Poiana lui Harbuz (7.200 mp), la Stănişcea (1 hectar, 8.300 mp), cu cele de fâneţe, anume: poiana Rujii (9.800 mp); la Pleşca (6.300 mp), la Buleandra Mare (3.600 mp) şi marginea la Pelineşti (1 hectar, 7.900 mp); în total 6 hectare, 3.100 mp, situate în cantonul numit Diudiu-Pelineşti. Toate aceste locuri sus denumite se găsesc coprinse în perimetrul pădurii Statului Dolheşti şi au o suprafaţă în total ca 170 hectare, 8.600 mp; garanţia provizorie lei 1.800”[3].

 

Gulea: „393. Locurile de fâneţe, şi anume: Poiana Crâşmarului, ca de 1 hectar, 6.150 mp, dimpreună cu locurile de arătură, şi anume: Poiana cu Oameni, ca de 11 hectare, 4.600 mp, şi poiana Holtoanei, ca de 10 hectare, 250 mp, şi fără terenul din Valea Poienii, în întindere ca de 3 hectare, 5.000 mp, date în folosinţa gardienilor pădurii, situată în perimetrul pădurii Statului Gulia; garanţia provizorie lei 180”[4].

 

Manolea: „396. Locurile de arătură, şi anume: poienile denumite la Muncelu de Sus, ca 32 hectare, 4.900 mp; Muncelu de Jos, ca de 45 hectare, 1.600 mp; Trestioara, 16 hectare, 1.100 mp; Poiana Mare, ca 6 hectare, 4.400 mp; poiana Luschi, ca de 7 hectare, 7.300 mp, şi marginea la Livadă, ca 1 hectar, 5.400 mp, dimpreună cu locurile de fâneţe, anume: la Fâneaţa din Marginea Livezii, ca 2 hectare, 1.500 mp; Borţile Floarei, ca 1 hectar, 5.800 mp; poiana lui Artiom, ca 1 hectar, 4.900 mp; Coasta Osoiului, ca 4 hectare, 3.900 mp, poiana lui Gavrilă, ca 1 hectar, 700 mp; în total întindere ca 120 hectare, 1500 mp, situate în perimetrul pădurii Statului Manolea-Platoneşti; garanţia provizorie de 950 lei”[5].

 

Probota: „397. Locurile de arătură,  anume: Poiana lui Oică, ca 2 hectare, 9.900 mp; marginea la Poiana lui Oică, ca 7.200 mp; Poiana Bălaşei, ca 1 hectar, 8.100 mp; Sandului, ca 2 hectare, 9.300 mp; Frasinului, ca 19 hectare, 5.300 mp; poienile la Ursari şi Nemţeşti, ca 20 hectare 7.000 mp; poiana Coptului, ca 13 hectare, 1.400 mp; a lui Nicolae a Timoftoaei, ca 8 hectare, 2.300 mp; marginea de la Ursari, ca 4.500 mp; dimpreună cu locurile de fâneţe, şi anume: poienile lui Oică, cu fâneţe, ca un hectar, 6.800 mp; poiana lui Dănilă, ca 3 hectare, 1.100 mp; a lui Nestor Roată, ca 1 hectar, 3.200 mp; poiana de la Pădurărie, ca 1 hectar, 7.900 mp; poienile de la Dealul Stânii, ca 4.500 mp; poienile la Piciorul Frasinului, ca 5.200 mp; poienile la Piciorul Nebunului, ca de 4.700 mp; poienile la Piciorul Grecului, ca de 4.100 mp; la Coasta Magaziei, ca de 17 hectare, 1.900 mp; în total întindere ca de 97 hectare, 4.400 mp, situate în perimetrul pădurii Statului Probota; garanţia provizorie de 735 lei”[6].

 

Dolhasca: „398. Locurile de arătură, şi anume: poienile denumite la Poiana Munteanului, ca 7.000 mp; poiana Popei, ca 6.600 mp; marginea la Rădiu lui Movilă, ca de 6.800 mp; poiana la Pârâul Rotarului, 5.200 mp; Toloaca Lingurarilor, ca 1 hectar, 7.500 mp, dimpreună cu poienile de fâneţe, anume: poiana Turbiţei No. 1, ca de 4.300 mp; Turbiţa No. 2, ca 2.600 mp; Turbiţa No. 3, ca 4.300 mp; Turbiţa No. 4, ca 7.200 mp; Turbiţa No. 5, ca 6.800 mp; curătura Răicenilor, ca 6.600 mp; Găvanul Roşcăi, ca 1 hectar, 2.900 mp; Rădiu lui Movilă, ea 8.800 mp; poiana Rotariului, ca 4.400 mp, coasta Hurmuzului, ca 2 hectare, 200 mp; poiana lui George Raicu, ca 4.300 mp; a lui Ştefan Galiţa, ca 3.209 mp; a lui Ioniţă Drob, ca 2.800 mp; a lui Ştefan Raicu, ca 5.200 mp; a lui Iordache a lui Anton Doniţaru, ca 4.500 mp; Pârâul Irinei, ca 7.500 mp; a lui Bejuşcă, ca 4.100 mp; marginea ea Dealul Vârâţi, ca 7.600 mp; poiana Notului, ca 3.100 mp; marginea la Pârâul Leaţului, ca 9.100 mp; marginea la poiana Leaţului, ca 3.000 mp; coasta Bozăriei, ca 13 hectare, 2.500 mp; în total 30 hectare, 8.100 mp, toate situate în perimetrul pădurii Statului Dolhasca; garanţia provizorie de 308 lei”[7].

 

Drăgăneşti: „399. Locurile de fâneţe, şi anume: poienile numite Groşi, ca de 5 hectare, 5.000 mp; Stâna lui Găină, ca de 7.200 mp; Pârlea, ca de 7 hectare, 1.500 mp; Butnariu, ca de 7.200 mp; Vama Veche, ca 4 hectare, 2.000 mp; dealul Vămii Vechi, ca 1 hectar; vama Groşi, ca 1 hectar, 5.000 mp; Găina, ca 4 hectare, 2.000 mp; Monacu, ca 1 hectar, 5.000 mp; Gh. Rusu, ca 7 hectare, 800 mp; Coturile de la apa Târzie, ca 2 hectare, 1.500 mp; pe Luncă, ca 5 hectare, 6.000 mp; Vămuţa, ca 1 hectar.; Alistare, ca 2 hectare, 8.000 mp; Ocolul Boilor, ca 2 hectare, 1.000 mp; Culeşa, ca 4 hectare, 3.000 mp; Cărpenişa, ca 8 hectare, 7.000 mp; Grigoraş, ca 1 hectar, 5.000 mp; Timpan, ca 5.000 mp; Livada Nistoroae, ca 1 hectar; Coturile Popii, ca 1 hectar; Mihăilă Luca, ca 2.000 mp; Crucea, ca 8 hectare, 6.000 mp; Gaftoneştilor, ca 8 hectare, 6.000 mp; Faţa Lebedei, ca 14 hectare, 5.000 mp; Slatina, ca 6.172 mp; Dealul Lebedei, ca 10 hectare; Bobului, ea 1 hectar, 5.000 mp; Poiana dintre Nistore, ca 9.000 mp; a lui Vodă, ca 7.000 mp; Parpalacu, ca 1 hectar, 5.000 mp; Lingurarilor, ca 4 hectare; Brustura, ca 2 hectare; Humăria, ca 4.000 mp, şi Coverca, ca 7.000 mp; toate în suprafaţă ca de 120 hectare, situate în perimetrul pădurii Statului Drăgăneşti; garanţia provizorie 1.400 lei”[8].

 

Tătăruşi: „400. Locurile de arătură, şi anume: poienile numite Marginile Palancei, ea de 2 hectare, 864 mp; la poiana Turbăţicăi, ca 12 hectare, 8.880 mp; Babei, ca 6 hectare, 7.725 mp; Marginile Căprienei, ca 5 hectare, 120 mp; Bâtca, ca 18 hectare, 6.160 mp; Rujii, ca 11 hectare, 4.560 mp; Marginile Ţigulei, ca 8 hectare, 1.624 mp, şi Lanul Bodeşti, care ţine de moşia Statului Heciu, ca 30 hectare, 7.900 mp; dimpreună cu locurile de fâneţe, şi anume: Poiana Palancei, ca 2 hectare, 1.480 mp; sub Pripor, ca 1 hectar, 2.530 mp; Balta Rugei, ca 1 hectar, 7.900 mp; a lui Gh. Neamţu, ca 2 hectare, 3.270 mp; Ştefan a Porcului, ca 8.055 mp; Grigore Vasile, ca 1 hectar, 2.530 mp; Albinelor, ca 8.960 mp; Grigore Bogheanu, ca 5.370 mp; Gh. Macovei, ca 6.800 mp; Nicolai a Pristavului, ca 4 hectare, 2.960 mp; Grigore Bogheanu No. 2, ca 7.160 mp; Nicolae Filip, ca 8.055 mp; Gheorghe Gorgan, ca 1 hectar, 2.530 mp; Gheorghe Gordun, ca 1 hectar, 740 mp; Th. Sandu, ca 5.370 mp; a Surdoaiei, ca 1 hectar, 8.795 mp; Anton Pintilie, ca 2 hectare, 3.270 mp; Ion a Fârtului, ca 1 hectar, 740 mp; Iordache Pintilie, ca 8.950 mp; Gheorghe a Floarei, ca 8.055 mp; Theodor Negrea, ca 1 hectar, 6.110 mp; Theodor Vasile, ca 1 hectar, 6.110 mp; Theodor din Poiană, ca 3 hectare, 430 mp; a lui Pavel, ca 1 hectar, 1.635 mp; Theodor Lazăr, ca 1 hectar, 7.900 mp; Nicolae Neamţu, ca 1 hectar, 1.635 mp; Petrea Burtilă, ca 1 hectar, 2.590 mp; Theodor Burtilă, ca 1 hectar, 124 mp; a Ungureanului, ca 1 hectar, 5.215 mp; Constantin Ionică, ca 2 hectare, 6.850 mp; Preotului Gheorghe, ca 7.160 mp; Ion a Aniţei, ca 3.580 mp; Poiana Oşlobanului, ca 3.580 mp; Socilor, ca de 5.370 mp; Vasile Pintilie, ca de 5.370 mp; Batileşti, ca de 1 hectar, 1.635 mp; a lui Mihaiu, ca de 1 hectar, 2.530 mp; a lui Niculăiţă, ca de 1 hectar, 740 mp; Nichifor, ca de 7.160 mp; Cocostârcului, ca de 8.950 mp; Albului, ca de 1 hectar, 8.795 mp; a lui Gâtlan, ca de 8.950 mp; a lui Grigore Iosub, ca de 6.265 mp; a lui Theodor a Lăzăroaei, ca de 5.340 mp; a Nuţului, ca de 6.265 mp; a lui Petrea Ionoaia, ca de 8.950 mp; a Preotului Costache şi o margine a Preotului Ion, ca de 1 hectar, 6.100 mp; a lui Careja, ca de 2 hectare, 1.480 mp; Groapa Rusului, ca de 4 hectare, 1.170 mp; în total ca de 161 hectare, 6.390 mp, situate în perimetrul de pădure a Statului Tătăruşi; garanţia provizorie lei 1.430”[9].

 

Hârtop: „401. Locurile de arătură, şi anume : poiana Grajdurile, ca de 1 hectar, 4.300 mp; la Pădureţi, ca de 2 hectare, 600 mp; la Budăie, ca de 9.100 mp; cotul de la Piatră, ca de 2 hectare, 1.800 mp; Fundu Văii Grosului, ca 2 hectare, 6.500 mp; Marginea Mustea, ca 1 hectar, 5.600 mp, dimpreună cu locurile de fâneţe, anume: acelea din poiana Grajdurilor, ca de 6 hectare, 9.800 mp; fânaţul de la Pădureţ, ca de 6 hectare, 7.700 mp; al Budăilor, ca 4 hectare, 4.700 mp; cum şi locurile de păşune, anume ; poiana la Tecuţă, ca de 9 hectare, 6.700 mp, şi poiana Matioaei, ca de 8 hectare, 3.600 mp; în total, 46 hectare, 7.400 mp, situate în perimetrul pădurii Statului Hârtoapele; garanţia provizorie 350 lei”[10].

 

Port din România, “Luceafărul”, nr. 8, 1907, p. 152

 

Judeţul Dorohoi

 

Bălineşti: „154. Locurile de fâneţe, şi anume: Poiana Graniţa,  2.685 mp; hotarul Tacului, 8.951 mp; Chetrişu, 1 hectar, 5.396 mp; Timofti, 5.724 mp; Maduriac, 1 hectar, 1.636 mp; Poiana Popii Verechi, 7.160 mp; Poiana Popii, fântâna Ciobanului, 1 hectar, 741 mp; Poiana N. Bahnovici, 5.720 mp; Popii din Deal, 7.160 mp; Poiana Vererechia, 2 hectare, 5.063 mp, şi Tiru, 3.580 mp, dimpreună şi cu poienile de arătură, anume: Chetrişu, 4 hectare, 8.157 mp; Poiana Popii, fântâna Ciobanului, 3 hectare, 7.775 mp; a Urzicilor, 5.908 mp, şi Rivan, 5 hectare, 1.917 mp, din care sunt scăzute 3 hectare, delimitate pentru gardianul pădurii, şi Poiana Tiru, ca de 1 hectar, 5.217 mp; toate în întindere ca de 25 hectare, 5.630 mp, situate în cuprinsul pădurii Statului Bălineşti; garanţia provizorie lei 270”[11].

 

Adâncata-Mitoc: „159. Locurile de arătură şi de fâneţe, anume: poienile numite Poiana Costan, Rosciorului, Tudor Dumitroaie, Parascan, Mândrului, Bortica, Cotul Morii, Ilincăi, Nicolae Morărescu, Velincerului, Toca, Grigore Iacob, Huciul Bahului, Vasile Morărescu, Craci Ascunsului, în Fundoaia, Ion Chioru, curătura Chihăi, Grigore a lui Toader Mitruşcă, Iftimie Nascului, Maria Polimaru, Fântâna Gioneşti, Hriscoiniţa, Niculci, Stăinişte, Hulubişte, Românoe, Livada, Gion şi Morăreştilor, toate aceste locuri în întindere totală de 32 hectare, 5.448 mp, situate în cuprinsul pădurii Statului Mitoc, şi cu arătare că din aceste locuri se scad 6 hectare teren pentru hrana gardienilor pădurii, delimitate 3 hectare la locul numit livada lui Gion, şi 3 hectare la locul numit livada Rocşiori; garanţia provizorie lei 180”[12].

 

Zamostea: „158. Locurile de arătură şi de fâneţe, anume: poienile numite a lui Iordache, a Irinei, a lui Gheorghe Gavriloaei, a Preotului Dumitru, a lui Ioan Pătroaia, a lui Constantin Cliru, a lui Manole Otăraşu, a lui Gheorghe Beldianu si capul Bahnei, în întindere ca de 6 hectare, 3.907 mp, situate în perimetrul pădurii Statului Zamostea; garanţia provizorie lei 120. / 100. Locurile de fâneţe, şi anume Putrida, ca de 6.800 mp; Marginea la Budăi, ca de 1 hectar, 8.000 mp; la Humărie, ca de 5.000 mp; poiana lui Mihaiu, ca de 3.000 mp; la Velniţe, ca 1 hectar, 8.000 mp; sub garanţie, ca 15 hectare; Grigore Andrei, ca 7.000 mp; Huciul Burlacului, ca 1.800 mp; Livada lui Ilie, ca 1 hectar; în prisos, la Răuţeni, ca 2 hectare, 2.000 mp; Prisacu I. Andrei Răuţu, ca 5.800 mp; linia Cristodor, 6.000 mp; Andreeşti, ca 7.000 mp; la Fântâna Litru, ca 2 hectare, 3.000 mp; Nicolae Gherman, ca 8.000 mp; Cojocarului, ca 1 hectar, 7.000 mp; la Peri, ca 3.000 mp; poiana Ion a Lupului, ea de 1 hectar, 7.000 mp; Marginea Petrea Haraga, ca 7.000 mp; Marginea N. Cojocăraşu, ca 7.000 mp; Marginea Hariţag, ca 7.000 mp; Marginea Ioan Ivăneaţă, ca 7.200 mp; Marginea Ioan Olăreasca, ca 1 hectar, 2.000 mp; Marginea Martiuc, ca 6.000 mp; Marginea Dângeni, ca 1 hectar, 8.000 mp; Marginea Carnicești, ca 13 hectar, 6.000 mp; Marginea podul Bursei, ca 2 hectare, 5.000 mp; Marginea Prisosului, ca 1 hectar, 2.000 mp; Poiana Carniciuc, ca 1 hectar, 2.000 mp; Ion Lupașcu, ca 6.000 mp; Baranca Nioanei, ca 5 hectare, 5.000 mp; Peste Baranca, ca 2 hectare, 5.000 mp; la Marișca, ca 1 hectar, 7.000 mp; Gherasim, ca 2.000 mp; Dascălu Gheorghe, ca 3.400 mp; Toader Cararie, ca 1.700 mp; Hatageni, ca 1 hectar, 2.000 mp; Ion Alexandru, ca 3.500 mp; Hârțac, ca 2.000 mp; Zăvoiul Popii Simion, ca 7 hectare; poiana de de la Popa, ca 2 hectare; podul lui Mihai, ca 1 hectar, 5.000 mp; poiana Ion Moscaliuc, ca 7.000 mp; Ohaci, ca 5.000 mp; câmpul Boerescu, ca 30 hectare, poiana Zăvoiul Pralei, ca 5 hectare, 6.000 mp; poiana zăvoiul Breabăn, ca 12 hectare, 5.000 mp; poienile Zăvoiul de la Țintirim, ca 11 hectare, 5.000 mp; poiana Zăvoiul popii Vasile, ca 5 hectare, 5.000 mp; poiana la Zăvoiul Nichiforeni, ca 7 hectare, 2.000 mp; poiana Baciului, ca 1 hectar, 9.000 mp; la Strejet, ca 23 hectare, dimpreună cu locurile de arătură, și anume: la gârla Calistului, ca 2.500 mp; livada lui Ilie, ca 3 hectare, 8.000 mp; la Sandola Răuțeni, ca 4 hectare, 5.000 mp; la Merii Cojocarului, ca 10 hectare; fântâna Litrului, ca 3 hectare, 7.000 mp; linia Hristodor, ca 32 hectare; linia Gherasinilor, ca 6 hectare, 5.000 mp; la Rohatca, ca 1 hectar, 5.000 mp; Marginea Lanului Budăi, 3 hectare, 8.000 mp; Gavril Șandru, ca 5.000 mp; Butnărești, ca 9 hectare, 5.000 mp; la Murișca, ca 2 hectare, 6.000 mp; Olăranu, ca 6.000 mp; Chiri-Beșu, ca 6.500 mp; Vărzari, ca 1 hectar, 2.000 mp; Dimitrie Amorli, ca 1 hectar; Carg ca 5.000 mp; Bucnelinilor, ca 1 hectar; Costache a Jităriței, ca 2 hectare, 5.000 mp; Ion Popa, ca 3 hectare; pe malul Siretului, ca 2 hectare, 2.000 mp; Curătura popii Simion, ca 17 hectare; În pârloage, ca 27 hectare; Curătura Țintirim, ca 24 hectare; poiana Zăvoiul Pralei, ca 3.000 mp; poiana Zăvoiul Breabănu, ca 2 hectare, și locurile loturilor schimbate, ca 13 hectare; în total întindere ca 343 hectare, 2.000 mp, răspândite prin pădurea ți zăvoaiele Statului de pe moșia Zamostea; precum și cu dreptul de a introduce vite la pășune în următoarele zăvoaie bătrâne, până când vor fi puse în exploatare fără dreptul pentru arendaș a ridica vreo pretențiune, în cazul când, în cursul periodului de arendare, s-ar da în tăiere, și anume: în zăvoiul bătrân Nichiforeni, ca 11 hectare, 300 mp, fără 1 hectar, 1.430 mp lăstar tânăr de nuiele; limitat la Nord și Vest cu râul Siret, la Sud cu frontiera Austriei, la Est cu loturile locuitorilor. În zăvoiul bătrân Breabănu, ca 30 hectare, 5.000 mp, fără 7 hectare, 1.600 mp lăstar tânăr de nuiele; limitat la Nord, Vest și Sud cu Siretul și la Est cu locurile locuitorilor. În zăvoiul bătrân Talpei, ca 5.400 mp, fără 4 hectare, 1.200 mp lăstar, limitat la Nord și Est cu râul Siret, la apus cu Bucovina și la Sud cu locurile locuitorilor. În zăvoiul bătrâra Popa Vasile, ca 5 hectare, 100 mp, fără 2 hectare, 1.500 mp lăstar, și în zăvoiul bătrân Țintirim, ca 15 hectare, 3.900 mp, fără 4 hectare, 2.900 mp lăstar; amândouă zăvoaiele limitate la Nord, Vest și Est cu moșia Hăpâi și la Sud cu pădurea Statulul Zamostea. În zăvoiul Vadu Mihai, ca 1 hectar, 4.300 mp, fără 2 hectare, 2.860 mp lăstar, și cu zăvoiul Popa Simion, ca 13 hectare, 6.000 mp, fără 3 hectare, 5.800 mp lăstar; ambele limitate la Nord, Vest și Est cu râul Siretul și la Sud cu pădurea Zamostea. În zăvoiul bătrân Pralea, ca 6 hectare, 9.100 mp, fără 5 hectare, 7.300 mp lăstar; limitat la Nord, Est și Vest cu râul Siret și la Sud cu pădurea Zamostea. Arendașul fiind obligat pe această întindere de 84 hectare, 1.410 mp, zăvoaie bătrâne, să nu introducă decât numărul de 17 vite mari. Orice vite intreduse în plus sau în alte părți, prin zăvoaiele tinere, va plăti amendă după codul silvic; garanția provizorie 3.000 lei”[13].

 

 

 

Județul Botoșani

 

Burdujeni: „67. Locurile de arătură și de fânețe, anume: poienile numite Nesteriuc, Rogozăria și a lui Tudor Șutacu, în întindere aproximativă ca 2 hectare, 3.024 mp, în pădurea Statului Burdujeni; garantia provizorie lei 25”[14].

 

Port răzeșesc

 

[1] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5938

[2] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, pp. 5938, 5939

[3] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5939

[4] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5939

[5] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5940

[6] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5940

[7] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5940

[8] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5940

[9] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5940

[10] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, pp. 5940, 5941

[11] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5915

[12] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, pp. 5915, 5916

[13] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, pp. 5915, 5916

[14] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5907


Pagina 1 din 612345...Ultima »