Dragusanul - Blog - Part 10

Fişe pentru povestea neamului Hâncu (V)

 

 

 

Apartenenţa la un neam mare se dovedeşte şi prin păstrarea statutului răzeşesc, de-a lungul veacului al XIX-lea şi, indirect, chiar şi în secolul XX, cum este cazul cu „viile lui I. Hâncu”, care se megieşeau, în 1939, cu părţi din moşia Găiceana a comunei Corbasca. Pe măsură ce îmi ies în cale alte informaţii, înţeleg unde mă aşteaptă altele şi mai importante, în „Uricariile” lui Codrescu şi în „Surete şi Izvoade”, de Gh. Ghibănescu. Deocamdată, le consemnez pe cele aflate astăzi.

 

*

 

1803, noiembrie 23: Se judecă la Divan „pricina lui Nicolae Chiosa, Procopie Hâncul, Alisandru Brăilă și alții ai lor răzeși de moșia Negreștii de la ținutul Lăpușnii, cu Enacachi, fiul paharnicului Enachi Păun”[1].

 

*

 

1803, decembrie 20: Anafora „în pricina răzeșilor de moșia Ciuteștii, ținul Iași, anume Gavril Cioric, Vasile Hâncu, și alții ai lor, cu pârâtul pitar Constantin Mârza și fratele său Iordachi, pentru o bucată de loc ce stăpânesc din această moșie Ciutești”[2].

 

*

 

1805, aprilie 23: „pricina jignicerului Vasile Andrieș. Dimitrachi Candiano, Filip Bantăș și alți ai lor răzeși de pe moșia Gălăseștii, ținutul Tecuci, și cu alți răzeși, anume: Hâncu, Zdrobiș, Vasile Zdrobiș și alți ai lor, pentru o parte din bătrânul Vasile Bontăș, din numita moșie”[3].

 

*

 

Dispozitivul procesului verbal din 10 noiembrie 1928, pentru exproprierea „în folosul ambaticarilor sau arendașilor moșiei Găiceana… domiciliați în comuna Corbasca, județul Tecuci”, cuprinde, printre vecinătăți, și viile lui I. Hâncu, la nord[4], de pământurile luate în discuție.

 

 

 

[1] Codrescu, Th., Uricariul, vol. VI, p. 280

[2] Codrescu, Th., Uricariul, vol. VI, p. 260

[3] Codrescu, Th., Uricariul, vol. VI, pp. 205-206

[4] Monitorul Oficial al României, nr. 257, 21 noiembrie 1924, p. 12797

 

 


Acolo unde Dunărea îşi despleteşte apele

 

 

 

Despre Murighiol ştiam că a fost, pe la 1347-1363, reşedinţa mârzacului tătarilor dobrogeni Atlamuş (Atlamâş sau Athalamos, cum îl numea cronicarul maghiar), cumnatul lui Kutlubuga (Bourul norocos), guvernatorul Crimeii, care îşi avea reşedinţa la Şehr al-cedid sau Yangi Şehr (Orheiul Vechi, în Basarabia). În 1339 (1363, conform numismaţilor, data fiind credibilizată de înscăunarea lui Bogdan, între anii 1359-1365, Kutlubuga numind ţara fratelui său de vitejie Bogdania), când Atlamuş murea la Boura sau Boureni, lângă Gura Humorului, fiind spânzurat (moarte umilitoare) de către comitele secuilor Andrei Lackfy, Kutlubuga lupta, împreună cu Bogdan Întemeietorul, la Sinie Vody, împotriva lituanienilor, iar de atunci reşedinţa dobrogeană a fostului mârzac a purtat numele nevestei lui Atlamuş, sora lui Kutlubuga, frumoasa Muri[1]. Şi cum aşezarea se afla pe malul unui lac (ghiol), aşezării i s-a spus Murighiol.

 

Îmi promisesem un concediu de câteva zile, după ani şi ani de muncă asiduă, asumată de mine însumi, aşa că, în duminica în care am poposit la „Laguna Albastră”, de lângă Murighiol, eram deja pregătit să respir clipa cu nesaţ şi să mă bucur nepământeşte de colţul de rai în care Dunărea îşi despleteşte apele, precum îşi despletea părul, cândva, legendara frumoasă Muri. După cum mi-i obiceiul, priveam şi trăiam totul între mit şi realitate, mitul sublimând ceea ce ne înconjoară, iar mediul consacrând durabilitatea mitului. Mă anonimizasem într-un grup de care o să-mi aduc aminte cu plăcere întotdeauna, alcătuit din oameni din Cluj-Napoca, Baia Mare, Târgu Mureş, Alba Iulia, Câmpia Turzii, Făgăraş, Braşov şi Suceava, gata să uit de tot şi de toate şi, ulterior, să nu povestesc nimic, ci să las doar fotografiile să o facă. Parţial, mă ţin de cuvânt, aşa că voi ceda rândul fotografiilor:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[1] Nicolae, Eugen, Mondele de cupru bătute în Oraşul Nou (Şehr al-cedid), p. 173

 

 


Ţinutul Hotinului: Ocolul Mijlocului (VI)

 

Kurt Hielscher: Roumanie Leuşeni, în Basarabia

 

 

 

Satele Văraticul, Criva, Bălcăuții, Cruhlicul, Zalucia,

Nisfaia, Stănileștii, Dăncăuții, Capeleuca,

Peșcăuții, Bilăuții, Vancicăuții, Cepeleuții, Larga

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Văraticul

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Văraticul

 

 

 

 

Toată suma caselor: 23. Scădere rufeturi, însă 2: 1 popă, 1 dascăl. Rămân birnici 21.

 

 

 

Birnici:

 

 

Opria, bârsan

Pascal Tomuz

Stan, muntean

Toader Bibo

Ștefan Sava

Ioniță Țurcan

Ursul fiul lui Pavluca

Ambrosie, butnariul

Ion Hodoroză

Vasile, crâșmar

Ruzun Baternu

Ion, morar

Constandin, prisăcar

Grigoraș Sliva

Grigoraș Tomuz

Iacob Tomuz

Ștefan Păpușoi

Iacob, petrar

Ursul Untul

Grigoraș fiul lui Mihailo

Iacob Tomuz

 

 

Rufeturi:

 

Popa Simion

Dascălul

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 168

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Criva

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Criva

 

 

 

 

Toată suma caselor: 55. Scădere rufeturi, însă 2: 1 popă, 1 dascăl. Rămân birnici 53.

 

 

 

Birnici:

 

 

Ioniță fiul lui Alecsei

Iacob fiul Huțului

Andronic

Toader Băran

Simion Băran

Hrihor, rus

Ion, rusul

Ion Bosăncian

Lupul fiul lui Mihai

Simion fiul lui Durna

Onofrei, văcar

Nichifor, păscar (pescar – n. n.)

Nistor Jacotă

Ștefan Dragoș

Pintelei Dărnian

Dumitru al lui Dărnian

Mihai, rusul

Ursul Durnian

Simion, cojocar

Zote, cojocar

Toader Dornian

Ursul al Balonesâi

Anton Toclău

Tănase al Huțului

Andronic

Ursul Brăduțan

Costandin fiul Sandului

Nichita fiul lui Dănilă

Grigoraș Pomârlan

Ichim fratele lui

Timofti fiul lui Niagul

Mihai, vornic

Doroftei

Onofrei Știubei

Petre Androniciuc

Vasile Hrapcu

Ștefan Andronic

Ion Butilă

Gheorghe Brăduțan

Gheorghe fratele lui

Toader Brăduțan

Vasile fiul lui Gorcia

Chiriță Brăduțan

Istrate Alecsei

Ștefan Bostan

Anton Căpățână

Nichita, bejenar

Constandin Costia

Gheorghe fiul lui

 

 

Rufeturi:

 

Popa Ioniță

Andreeș, dascăl

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 168, 169

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Bălcăuții

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Bălcăuții

 

 

Ce s-a scos din poșta de la Nusfaia

(deci, un al doilea sat cu acest nume, în același ținut – n. n.)

 

 

 

 

Toată suma caselor: 53. Scădere rufeturi, însă 2: 1 popă, 1 dascăl. Rămân birnici 51.

 

 

 

Birnici:

 

 

Ursache, vornic

Dumitrașcul

Simion, rusul

Simion cel mic

Alecsa, rus

Enache Sava Budianu

Pintelei fiul lui

Mihalache nepotul lui

Dumitrașcul al Brăhoaei

Tănase, cioban

Mihai Birnicul

Ion Mânzatul

Mihai Birnicul

Ion Mânzatul

Simion Mânzatul

Deli Ion

Iuzco, rusul

Pavel fratele lui Grigore

Grigore al lui Gheorghiță

Ion Budianul

Toader Flueraș

Vasile cumnat Fluerașului

Mărdare

Ștefan Plop

Sofrone

Vasile, rus

Vasile al Chiricăi

Andrei, rus

Lupul al prisăcăriții

Gavril, cojocar

Vasile Hârgău, rus

Sandul al Gheorghițoae

Hrihor, rus

Ștefan fiul lui Chirilă

Anton, rusul

Costantin, dulgheriu

Toma fiul lui Gheorghițoae

Tănase fost vătăman

Dumitrașcul, panțir

Tudose fiul lui Gheorghițoae

Grigoraș Cucundia

Acsinte Cucundia

Ion, vătăman

Gheorghe, crâșmar

Toader Brumă

Ion Bălan, văcar

Toader al Sofroniei

Ursache fiul Gheorghițoaei

Gheorghe, bărbieriul

Mihai, rus

Ion Golia

 

 

Rufeturi:

 

Popa Ștefan

Macsim, dascăl

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 169

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Cruhlicul

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Cruhlicul

 

Ce s-a scos din poșta Dăncăuților

 

 

 

 

Toată suma caselor: 29. Scădere rufeturi, însă 1: 1 popă. Rămân birnici 28.

 

 

 

Birnici:

 

 

Sapian Mihail

Ilaș, holtei

Vasile Palii

Vasile, vornic

Petria

Sava cumnat vornicului

Toader Palamiu

Ivan fiul vornicului

Pintelei al lui Urluc

Vasile, vătăman

Roman tatăl vătămanului

Ilie Uțul

Ivan Petrică

Vasile al lui Petrică

Dumitru cumnat lui Vasile

Ion, bejenar

Anatie

Petraș

Ion al lui Enache

Vasile Lopăciuc

Toader fratele vornicului

Ivan Crase

Iacob, rus

Andrei, butnariul

Ivan, bejenariul

Vasile Lopăciuc

Luchian, vătăman

Andrei, rus

 

 

Rufeturi:

 

Popa Grigore

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 169, 170

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Zalucia

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Zalucia

Care păzește podul de peste Prut

 

 

 

 

Toată suma caselor: 95. Scădere rufeturi, însă 95: 2 popi, 93 podari.

 

 

 

Podari:

 

 

Grigore Coșman

Toader Carabul

Pavel al ungurianului

Dămian fiul lui Ștefan

Dumitrașcul

Gavril, hotincianul

Nicolae

Lupul fratele lui

Costan

Tănase, harabagiu

Ștefan, harabagiu

Vasile Ciobotaș

Sandul, pas

Ion, rusul

Ion fiul lui Ion

Vasile, rus

Gheorghe Bădărău

Sava Cărădan

Gora fiul lui Vasile

Gheorghe, sârbul

Vasile Țurcan

Ioniță al Mariei

Lupașcu fiul lui Stahie

Costia al Oțăloaei

Iure fiul lui Stahie

Grigoraș Bolat

Andronic, croitor

Ignat fiul lui Savin

Isac Dațul

Ion Dațul

Ursul fiul lui Barbălată

Simion Grosul

Ostahe al Maftei

Prodan Carunbă

Iacob fiul lui Matei

Ion fiul haidăului

Iordache Cirinpei

Chirilă Cirinpei

Apostol al lui Sâmpetru

Istrate fiul lui Istrate

Irimia fiul lui Istrate

Macsim, rusul

Toader Focșa

Toader fiul lui Tiron

Hilip al haidăului

Ștefan

Nicolae al lui

Lupul Mohoraș

Hilip Hertan

Vasile Mohoroi

Chiriac Polică

Timofte Cardan

Vasile Guțul

Ion Doron

Costandin Crangă

Ursul Pădure

Gavril fiul rotarului

Vasile fiul ungurianului

Ion Cerepeu

Ilie Focșa

Ion fiul morarului

Sandul, morar

Gheorghe Lătan

Lupaș, morariul

Petre Șepteboi

Andrei Șepteboi

Ștefan fratele lui Hilip

Ion Bulagă

Vasile Băligă

Ioniță, vătăman

Vasile, vătăman

Dumitraș cumnat lui Vasile

Ursul fiul lui Toader

Gheorghe Neculcia

Sava Șepteboi

Andronachi Șepteboi

Lupașcu Moșniaga

Andrei fratele lui Prodan

Ion fiul lui Gheorghiță

Irimia lui Antohe

Pavel fratele lui

Luca cumnat lui

Nichifor

Marcul

Crăciun al lui Antohe

Vasile al lui Ropotă

Grigore Pagubă

Ivan, rusul

Tănase, vătăman

Ioniță Șepteboi

Andrei

Lupașcu, vornic

 

 

Preoții:

 

Popa Ștefan

Popa Ion

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 170, 171

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Nisfaia

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Nisfaia

Ce ține poștă

 

 

 

 

Toată suma caselor: 22. Scădere rufeturi, însă 22: 1 popă, 21 poștași.

 

 

 

Poștașii:

 

 

Dumitru socru potropopului

Gheorghe fratele lui

Tănase, priș (vine) din Marșăniță

Petre Nicoriță

Iacob fiul lui Nichifor

Gheorghe Rogojină

Mihai fiul lui Tudose

Dumitru, ciobanul

Gheorghe, rotar

Vasile

Tănase fiul lui Vasile

Nicolae, rus

Vasile Bălan

Ștefan, cibotariul

Leon cumnat lui Bălan

Nicolae fratele vornicului

Tănase, vornic

Nichifor, butnar

Grigore al pisăriței

Tudose Fățul

Ștefan Huzunul

 

 

Preoți:

 

Popa Ion

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 171

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Stănileștii

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Stănileștii

La fel poștași la Nusfaia

 

 

 

 

Toată suma caselor: 65. Scădere rufeturi, însă 65: 65 poștași.

 

 

 

Poștașii:

 

 

Vasile Lungul

Ion Toclatău

Andronache Cazacul

Iftode socru lui Andronache

Macovei Cacia

Toader Hujuzu

Ion fiul Iacoboaei

Grigore al butnăriții

Costandin Biholianul

Nichifor

Calistru

Hiloti

Pavel nepot Românesei

Ursache fiul Nicoriții

Toader Chilianul

Ion Căruntul

Ion fiul Mitroaei

Grigoraș fiul lui Pavel

Ștefan fiul butnariului

Tudose, nisfoianul

Lupașcu, vornic

Petre fiul lui Ion

Ion fiul lui Stahe

Ioniță fiul lui Mihalache Mistrianul

Ursul cumnatul lui

Ion Cuțuluc

Grigoraș Crișcanul

Ion fiul lui Mărdare

Costașcu fratele olariului

Andrei, lipcanul

Acsănte, olariul

Pătrașcul fiul Păsătoaei

Iftimie, ungurianul

Toader, ungurianul

Ion Bahor

Ostahe

Toader Popihornu

Lupul Vrăjitoriul

Gavril Japcă

Costin Ghiugiu

Timofte Martin

Grigoraș Șahăn

Trohin

Ștefan Huzun

Toader fratele olariului

Ursul Serabi

Matei, rus

Iacob al lui Matei

Costandin Raba

Dămian, butnariul

Roman fiul lui Năzărciuc

Andrei, ungurianul

Gheorghe fiul rotariului

Costandin fiul rotariului

Grigoraș fiul lui Irimia

Ion Tutuliac

Simion Leicuță

Ștefan fiul lui Irimia

Irimia, vătăman

Acsănti Negru

Lupul Peșterece

Toader, cojocariul

Onofrei Nicoriță

Costandin Nicoriță

 

Petre Nicoriță

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 171, 172

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Dăncăuții

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Dăncăuții

Ce țin poștă

 

 

 

 

Toată suma caselor: 19. Scădere rufeturi, însă 19: 19 poștași.

 

 

 

Poștașii:

 

 

Ignat Gura

Ostahe, rus

Ștefan Haiduc

Iacob Stari

Toader fiul lui Iacob

Ivan Znosu

Petre, rus

Ivan Haiduc

Dănilă, rus

Vasile Pavliciuc

Ivan, vătăman

Ivan, ciobanu

Ivan Răbucinchie

Nicolae Socoloșchie

Iacob, rus

Vasile Meretiuc

Grigoraș Futemașciuc

Simion, rus

Fosor, rus

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 172

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Capeleuca

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Capeleuca

La fel la poșta de la Dăncăuți

 

 

 

 

Toată suma caselor: 15. Scădere rufeturi, însă 15: 15 poștași.

 

 

 

Poștașii:

 

 

Ștefan Coroșciuc

Vasile, rusul, văcar

Timofte, cibotariul

Ivan Clăpăuc

Ivan, bejenariul

Ilie, rus

Ion, vornic

Hrihor Stilinca

Fedor Cohorinoțchi

Andrei Horinoțchi

Ivan Postoli

Fedor, scripcariul

Nicolae, rus

Timofte Ursanco

Nichifor

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 172

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Peșcăuții

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Peșcăuții

Tot la această poștă

 

 

 

 

Toată suma caselor: 40. Scădere rufeturi, însă 40: 2 popi, 38 poștași.

 

 

 

Poștașii:

 

 

Grigoraș Vicol

Vasile fiul lui Dentolia

Tănase fiul beșliului

Alecsei

Vasile

Ion fiul vornicului

Grigore, prisăcariul

Hrihor Giușcanul

Ion Iasaiancul

Ștefan Uțul

Ștefan Ficiuc

Ion Ghidura

Ivan Fedorciuc

Ion Durat

Miron fiul lui Costin

Toader al lui Coria

Alecsa Mira

Ion unchiul lui Alecse

Ștefan Urcic

Costaș fiul lui Covată

Ion Găinușă

Maxim fost vornic

Gheorghe fiul lui Iftimie

Chiriac fiul lui Iftimie

Vasile Coșliot

Ion al lui Coșliot

Hrihor Soroclit

Simion, văcariu

Dumitru, rus

Ilaș, vătăman

Ivan Uțanu

Toader fiul lui Timofte

Onofrei

Matei, rus din Sănicău

Iacob Sficiuc

Simion

Toader

Ion Corchi

 

 

Preoți și dascăli:

 

Popa Dănilă

Iacob, dascăl

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 172

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Bilăuții

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Bilăuții

La fel la această poștă

 

 

 

 

Toată suma caselor: 30. Scădere rufeturi, însă 30: 1 popă, 1 dascăl, 28 poștași.

 

 

 

Poștașii:

 

 

Nicolae fratele vornicului

Pricup

Sandul Dupcia

Macsim fratele vornicului

Vasile Negru

Ion al Grigoroaei

Ștefan fratele lui Ion

Iacob, rus

Vasile fiul lui Andrei

Ștefan al lui Andrei

Andrei, rotariul

Andrei Căcăriază

Ionel

Ion Scorohogia

Chiriac

Toader, vătăman

Ignat fiul lui Simionel

Ivan, rusul

Onofrei fiul lui Ivan

Darie al lui Ivan

Grigoraș al lui Ivan

Ștefan Dupcia

Grigoraș Dupcia

Istrate cumnatul lui

Toader Bujăniță

Toader

Pricopi din Forosna

Vasile, vornic

 

 

Popi și diaconi:

 

Popa Ion

Hrihor, dascăl

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 172, 173

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Vancicăuții

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Vancicăuții

 

 

 

 

Toată suma caselor: 72. Scădere rufeturi, însă 72: 2 popi, 1 dascăl, 1 țigan, 68 călărași.

 

 

 

Călărașii:

 

 

Gheorghe Uțul

Grigoraș fiul lui Ion

Ile nepot lui Roman

Vasile Cagil

Ștefan cumnat lui Acsănti

Acsănti Crăciun

Lupul al Părascăi

Vasile al lui Lungul

Ion Giosan

Toader Bordeian

Ștefan, salahor

Iosip fiul babii Ioana

Toader al babii Ioanei

Moisei Giosan

Simion Lungul

Apostol fiul lui Timofti

Ion Roman

Vasile Spătariul

Ion Hăsan

Vasile Chirani

Ion al Sandului

Vasile Negruță

Ion Panciul

Ion Hegheș

Ion Moloncan

Chiriac nepot eșanului

Ioniță, cibotariul

Dumitrașcul, cibotariul

Petre, cibotariul

Simion Saca

Toma Zară

Toader Țurcan

Irimia Moroșan

Onofrei Carpu

Toader Carpu

Ion Bășică

Pavel, cibotariul

Costandin Ficotă

Gavril Popoiu

Timofte fiul lui Ichimaș

Ștefan Marchin

Ștefan Bureșchil

Costandin, nisfoianu

Nicolae, croitor

Matei al lui Roman

Ioniță al lui Matei

Stahie, butnar

Gheorghe, morar

Deli Ion

Vasile, sârbul

Iurcul, sârbul

Ion Lefter

Gheorghe fiul lui Grigore

Toader Liciul

Gheorghiță, călăraș

Toader, eșanul

Apostol fratele lui Gheorghiță

Toderașcul fiul lui Grigore

Nica fiul lui Negruță

Ion Crăciun

Onofrei fiul lui Gurăgata

Alecsa, rus

Prodan Niagu

Chiriac Buta

Toader fiul Butei

Ursache fratele lui Deli Ion

Timofte Boftac, vornic

Ion, dascăl

 

 

Preoți și dascăli:

 

Popa Vasile

Nichita, dascăl

Popa Dumitru

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 173, 174

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Cepeleuții

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Cepeleuții

 

 

 

 

Toată suma caselor: 66. Scădere rufeturi, însă 66: 1 popă, 2 dascăli, 63 călărași.

 

 

 

Călărașii:

 

 

Vasile Dediul

Ion al lui

Costandin fiul lui

Irimia la fel fiul lui

Apostol Dudău

Toader fiul munteanului

Toader, mocanul

Ioniță fiul lui

Tănase, morar

Toader fiul lui

Ilie Teleucă

Grigore Teleucă

Iftimie Mirăuță

Timofei Mirăuță

Sava

Grigoraș Mustiață

Vasile Ianaș

Anton Brăniștianu

Mihalachi Iașan

Vasile Pârcălat

Tănase Tiacălată

Ștefan, morar

Ion Brăniștianu

Toader al Cărăușiții

Toader Chitic

Gheorghe, eșanu

Simion al Sandului

Ștefan Jidanu

Ion Râmbul

Ifrim al Părpăloaei

Vasile, bejenar

Gavril, bejenar

Stahie

Danila fiul Mihăesii

Dumitraș Șchiopul

Nica fiul lui Moisei

Vasile Șchiopul

Andreeș, olariul

Nichifor fiul lui

Enache fiul lui Nichifor

Ion Teleuca

Nicolae Teleuca

Irimia Chistruga

Ion, curălaiul

Petre Lungul

Grigore, cojocariul

Ioniță fiul lui Iachim

Ion fiul lui Nicolae

Costandin fiul lui Foamete

Simion fiul Lzăroaei

Simion Ostornioală

Ilia, muntean

Grigore Moisa

Dumitraș Dudău

Ilie, bejenar

Grigore, morar

Mihalache Chișcă

Apostol Teleuca

Alecsa, văcar

Lupul Sotnic

Gavril, vătăman

Leur, văcariul

Ion, argat

 

 

Preoți și Dascăli:

 

Popa Andrei

Toader, dascăl

Ion, dascăl

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 174

 

 

 

 

 

Ţinutul Hotinului: Larga

 

 

1770-1772

Ocolul Mijlocului

 

 

 

Larga

 

 

 

 

Toată suma caselor: 140. Scădere rufeturi, însă 140: 3 popi, 1 dascăl, 136 călărași.

 

 

 

Călărașii:

 

 

Crăciun

Ion, văcariu

Gheorghe

Toader fiul lui Crăciun

Iacob nepot lui Crăciun

Sârghie cumnat lui Crăciun

Isac Panțuda

Toader Poiană

Vasile, ungurian

Ion, cojocar

Iftimie, herghelegiu

Ioniță Mahmut

Gheorghe Bărdăhan

Vasile fiul lui Velicico

Ioniță Lătin

Mihălachi fiul lui Efrotia

Ion frate lui Pricopie

Ion fiul lui Velicico

Ștefan Cotu

Toader, lipcanul

Ion al odagiului

Hilip al odagiului

Mihalache al lui Efrotia

Pricopie, câșlari

Vasile Mititelul

Toader fiul lui Roman

Ion, argat

Dumitraș Puguriță

Grigore Gione

Lupul Ghimpul

Pavel Ghimpul

Vasile Tăbarciu

Gavril cumnat Tăbarcei

Vasile Hațapui

Ștefan Catana

Gheorghe Giosan

Gheorghe Bulgari

Pavel fiul lui Bulgari

Timofte, cojocar

Acsănti, pas

Lupul, pas

Grigoraș Neculi

Ioniță Ghiholan

Vasile Ghiholan

Vasile fiul lui Toader

Toader Ghiholan

Vasile, argat lui Iftimie

Grigore Marconici

Nicolae, scutar

Grigore Puzdria

Mihalache Budur

Antohe, vătăman

Dămian, cibotar

Nichifor, cibotar

Ionașco

Ion Obadă

Gavril

Tudose Părghecul

Gheorghe al Gafiței

Ștefan, vătăman

Lupul Fele

Tănase Șchircă

Hlicu, rusul

Dumitrașcul, rus

Petre nepot lui Briciag

Toader Cotruță

Gheorghiță

Toader Băgan

Alecsandru cumnat lui Gavril

Gavril

Ioniță al lui Tăbârcic

Lazăr nepot lui Alecsandru

Iftimie fratele lui

Ion Lungul

Ștefan fiul lui Căzacul

Iftimie fiul lui Căzacul

Simion Căzacul

Toader, cioban

Miru

Toader, pas

Iftimie al lui pas

Mihai fiul Chicăi

Precup

Petre Tăgadă

Simion

Onofrei fiul lui Anton

Dumitrașcu fiul lui pas

Irimia fiul plăcintariului

Vasile al lui Ciumaș

Toma Ciumaș

Vasile Borodian

Luca fiul lui Ciumaș

Grigore Borodian

Hrincul

Gavril Tăgadă

Vasile Tăgadă

Gheorghe Căbare

Nicolae fiul lui pas

Timofte, herghelegiu

Varlan al lui

Anton, morar

Tănase Țibuliac

Vasile Țibuliac

Toader, cojocar

Vasile Țibuliac

Pătrașcul

Toader Amorțitul

Vasile Trântifusu

Vasile Savin

Toader, cioban

Andrei Mândrul

Mihai Floria

Ilașcul fratele popii

Fodor, văcar

Acsinte Harțicu

Ion Gogul

Toader Dorohocian

Pavel Dorohocian

Mihalachi cumnatul lui

Miron Dorohocian

Nicolae cumnatul popii

Lupul Ionel

Vasile al lui Ionel

Lupul fiul lui Vasile

Tănase Grecian

Ion Breha

Vasile Breha

Gheorghe Breha

Luca Breha

Iacob Breha

Toader Hrinciol

Ion Dorne

Dumitraș al lui Tiron

Tiron

Miron Harțapuș

Mihălache fiul lui Tiron

 

 

Preoții și dascălii:

 

Popa Toader

Popa Vasile

Popa Toader

Ioniță, dascăl

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 174-176

 

 


Despre Mânjina lui Costache Negri

 

 

 

Extras de pe procesul-verbal din 10 Iulie 1919, al comisiunii judeţene de expropriere, circumscripţia Galaţi.

 

Comisiunea hotărăşte: Declară expropriat întinderea de 1.713 hectare şi 4 arii, teren cultivabil din moşia Mânjina, comuna Costache Negri, judeţul Covurlui, proprietatea dlui P. Rădulescu. Cota expropriată cuprinde toată moşia Mânjina, în limitele ei, din care se scade întinderea dlui proprietar, in partea de sud a moşiei, delimitată astfel: la sud, proprietatea Potârnichea, proprietatea dnei Elefteria Economu; la nord, delimitarea locuitorilor clăcaşi de la 1864 din Costache Negri, pe toată întinderea ei, apoi o linie dreaptă spre răsărit, spre Valea Vulpii, până la complectare. În partea de apus, linia de expropriere va începe în partea de sud-vest a moşiei, de la punctul de întâlnire a hotarelor moşiei Potârnichea, Călmăţuia – Mânjina, anume din moşia de lângă pârâul Serului şi apoi va urma o linie spre nord, până în şoseaua Pechea – Cudalbi, la moşia din capul delimitării clăcaşilor de la 1864 şi proprietatea Mânjina. În această suprafaţă, rămasă proprietarului, se cuprinde cota legală de 324 hectare şi 6 arii, plus circa 58 hectare, socotite ca teren necultivabil. Teren inundabil, 20 hectare, case, saivane, moară, grădină de zarzavat – 26 hectare, vie – 5 hectare şi 49 arii, şi conacul din vatra satului, în întindere de 6 hectare şi 52 arii. Apreciază a se plăti hectarul cu: delegatul proprietarului, 1.950 lei preţ unitar; delegatul sătenilor, 950 lei preţ unitar şi delegatul Casei centrale şi dl preşedinte 1.500 lei preţ unitar. Preşedinte, S. Buicliu. Membri: I. P. Manolescu, Zaharia Soare Ioan, Stan V. Neagu. Conform cu originale: Secretar, N. Grigoriu”[1].

 

*

 

Extras de pe hotărârea de expropriere No 8. Comisiunea, în majoritate, hotărăşte: Confirmă în totul procesul verbal No. 3 şi 4 din 14 Mai 1921, a comisiunii judeţene de expropriere a izlazului. Declară expropriat din moşia Cocoroş, proprietatea dlui Mihail Alexandri, suprafaţa de 40 ha pentru înfiinţarea de păşune comunală în comuna Costache Negri, care teren se va lua din moşia Potârnichea, proprietatea dnei Ecaterina Economu, în hotar cu moşia Mânjina, proprietatea dlui P. Rădulescu, pe o lăţime de 600 metri spre sud, paralel cu pârâul Gerului, începând înspre vest de la locul unde se termină cota de izlaz ce trebuie să dea moşia Potârnichea şi mergând, spre est, până la terminare, iar la punctul unde va ajunge complectarea cotei se va desface de restul moşiei Potârnichea printr-o linie trasă perpendicular pe hotarul Mânjina, adică după cum s-a stabilit de comisiunea judeţeană.

 

Având în vedere că, prin hotărârea sub No. 5, din 18 August 1922, a acestei comisiuni, la lăsarea cotei intangibile de 100 ha, a acestei moşii, s-a scăzut şi suprafaţa ce acum se ia ca imaş, în care caz se respinge incidentul ridicat pe tema că, dacă s-ar expropria izlazul, iar intră în cota intangibilă.

 

Cu apel. Dată şi citită în şedinţă publică la 30 Octomvrie 1922. Membri: Gr. Grigorovici, Ion Pelin.

 

 

Cu opinie separată pentru preşedintele comisiunii de a se scoate de sub expropriere suprafaţa de 40 ha, teren din moşia Cocoroş, proprietatea dlui M. Alexandri, întrucât comuna Costache Negri are suficient izlaz pentru nevoile locuitorilor din acea comună şi chiar mai mult în plus,

 

De pe calculul făcut asupra capilor de familii, cari sunt numai în No. 380. Preşedinte-jude: V. N. Ionescu. Secretar-grefier, Savinescu”[2].

 

*

 

 

„Potrivit Decretului Regal nr. 1719 din 2 Iulie 1915, toate bisericile şi mănăstirile anterioare anului 1834 se declară, în principiu, monumente istorice până la revizuirea şi completarea inventarului general al monumentelor”. În plus, Comisiunea declara monument istoric, în comuna „Costache Negri (fostă Mânjina), jud. Covurlui: Casa şi parcul marelui vornic Costache Negri. Decret nr. 2336/1943. Mon. Oficial nr. 199 din 26 august 1943”[3].

 

 

 

[1] Monitorul Oficial al României, nr. 110, 4 septembrie 1919, p. 6308

[2] Monitorul Oficial al României, nr. 100, 7 august 1923, p. 4930

[3] Brătulescu, Victor, Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice pe 1943, Bucureşti 1946, pp. 13, 14


Enisala, prototipul Cetăţii lui Petru Muşat din Suceava

 

 

 

Cetatea medievală de la Enisala, durată de genovezi şi, după aceea, părăsită, în anul 1388 (după alţii, în 1394)[1], când au cucerit-o turcii, refăcând-o în câteva rânduri, mi s-a părut, încă de departe asemănătoare Cetăţii lui Petru Muşat din Suceava, construită, se spune, tot de genovezi. Când o privesc de aproape şi, mai ales, din interiorul ei, Enisala mi se pare a fi, în ciuda unor vagi modificări turceşti, la fel cu cetatea interioară a Cetăţii din Suceava, impresie care pare să fie confirmată şi de descoperirea unui tezaur monetar „de la Petru al Muşatei”, care tezaur ar fi putut să însemne parte din plata lucrărilor de durare a cetăţii Suceava[2].

 

În 1939, când au fost fotografiate de comandorul Jean Niculescu, ruinele Enisalei semănau mult cu cele ale Sucevei din fotografiile lui Karl A. Romstorfer ale anilor 1892-1904, mai ales că rămăseseră în picioare, tot aşa, numai turnul cu capelă şi porţiuni de ziduri. Din interiorul zidurilor, asemănările se desluşesc şi mai lesne, mai ales pentru ochii visătorilor cu imaginaţie.

 

 

 

[1] Stănescu, Eugen, Studii istorice sud-est europene, Bucureşti 1974

[2] Giurescu, Constantin C., Istoria Românilor, Vol. I, Ed. 5, Bucureşti 1946, p. 477

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Pagina 10 din 1,441« Prima...89101112...203040...Ultima »