Dragusanul - Blog - Part 30

1996: Rose Ausländer: Bucovina II (Bukowina II)

 

 

 

 

Ţinut ce m-a

întruchipat

 

 

cu braţe de ape

plete de păduri

culmi cu afine

de miere neagră

 

 

Cântări înfrăţite

în patru graiuri

sub dezbinate vremi

 

 

Nestăpâniţi

năboiesc anii

la malul surpat[1]

 

 

 

[1] Rachieru, Adrian Dinu, Poeţi din Bucovina, Editura „Helicon” Timişoara, 1996, p. 45


1996: Rose Ausländer: Bucovina I (Bukowina I)

 

 

 

 

Verde mamă

Bucovină

cu fluturi în plete

 

 

spune soarele

zeamă de harbuz roşu

lapte alb de cucuruz

eu le-am făcut dulci

 

 

Conuri de brad liliachii

Păsări cu aripi de văzduh şi frunziş

 

 

Spinarea Carpaţilor

părintească

te cheamă să-i stai

în cârcă

 

 

Patru graiuri

în patru cântări

Oameni

ce se-nţeleg[1]

 

 

 

 

[1] Rachieru, Adrian Dinu, Poeţi din Bucovina, Editura „Helicon” Timişoara, 1996, pp. 44, 45


1996: Clement Antonovici: Rapsodia Bucovinei

 

 

 

 

 

Pe meleagul ăsta sfânt

Orice dor s-alină,

Rai de cântec pe pământ,

Mamă Bucovină!

 

 

Jumătate, Ţara mea,

Încă eşti străină –

Şi de-atâta viaţă grea

Fruntea ţi se-nclină…

 

 

De la brazi am prins să-nvăţ

Graiul suferinţei…

Dorm pe veci la Volovăţ

Moşii-mi şi părinţii…

 

 

Munţii-şi scaldă în zenit

Fruntea de zăpadă;

Între brazi s-a zămislit

Veşnica baladă.

 

 

În tăceri de mănăstiri

Odihnesc voievozii;

Îmbrăcaţi ca nişte miri,

Îi slăvesc rapsozii.

 

 

În bătrân letopiseţ

S-a-nchegat icoana;

S-a-nfrăţit la Voroneţ

Cerul cu poiana…

 

 

Brazii drepţi răşini fierbinţi

Picură din geană;

Şi mă ninge cu dorinţi

Glas de Cosânzeană…

 

 

Alte ziduri ca-n poveşti

Meşterii ridică.

Seara, clopote domneşti

Liniştea despică.

 

 

Parcă din legendă scoşi

Pentr-un cânt anume,

Oameni ca aici frumoşi

Rar mai sunt în lume!

 

 

Cu puteri urieşeşti

Zborul se desface;

Plaiurile strămoşeşti

Vor rodi în pace.

 

 

Râde soarele-n amiazi

Să rodească lutul;

Tot ce creşte-aicea azi

Cântă cu trecutul.

 

 

Mult îmi place să-ţi ascult

Cântecele line!

Nimeni n-a-ndrăgit mai mult

Blândele-ţi opcine!

 

 

De prin munţi şi de prin văi

Visele se-adună…

Mamă, toţi feciorii tăi

Fie împreună!

 

 

Frumuseţile rămân

Cântec în lumină.

Te cuprind cu drag la sân,

Mamă Bucovină![1]

 

 

 

[1] Rachieru, Adrian Dinu, Poeţi din Bucovina, Editura „Helicon” Timişoara, 1996, pp. 37-39


1975: Constantin Ştefuriuc: La Udeşti

 

Constantin Ştefuriuc şi Dumitru Teodorescu

 

 

 

Lui Eusebiu Camilar

Satul venea cu gura-n ulcioare

Să spună că-l doare, că-l doare

Luna trecută prin bucium de ape

Şi cerul departe, aproape.

 

 

Mere de lut, mere de lut

Şi-o toamnă de vulpi în văpaie,

Ce rău m-a durut, ce rău ne-a durut,

Copacii a rugă se-ndoaie.

 

Soarele bate-n mesteceni,

Trist se-nfăşoară pe fete frumoase,

Cerului-i picură lacrimi

Pe-o casă de lut şi de oase[1].

 

 

 

[1] Ştefuriuc, Constantin, Aripa mea de soare, Editura „Junimea” 1975,

apud Cineva mi-a împuşcat sufletul, Suceava 2004, p. 61


1983: Constantin Ştefuriuc: Voroneţul înlăcrimat

 

 

 

 

„Zi-mi ce frunză bate

Vântul când nu bate”

 

 

Patimă, zbucium

Împac moartea cu Voroneţul înlăcrimat

Cu tristeţea de a fi om

Şi nu pasăre

 

 

La o comandă numai de inima mea ştiută

Fluturii intră în Lună

Este ora opt seara

Fluturii ies la plimbare

Cu o rană uşoară

De îndrăgostiţi începători

În zori

Vor fi multe femei muşcate

Cu aripi incendiate

De băieţii-fluturi de aseară.

Duhul luminii ţipă să piară[1].

 

 

[1] Ştefuriuc, Constantin, Frumosul în piele de tigru, Editura „Cartea Românească” 1983,

apud Cineva mi-a împuşcat sufletul, Suceava 2004, p. 146

 


Pagina 30 din 1,337« Prima...1020...2829303132...405060...Ultima »