Dragusanul - Blog - Part 30

Ținutul Bacăului: Ocolul Trotuşului (I)

 

Clopotniţa Caşinului – desemn al fetei lui Nicolae Iorga

 

 

Satele Târgul Trotuşului, Grozeştii, Bogdăneştii, Filipeştii, Hilipeştii,

Oneştii, Curiţa, Mocanii ot Caşin, Liudi mănăstirii Caşin, Buciumii

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Târgul Trotuşului

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Trotuşului

 

 

 

Târgul Trotuşului

 

 

 

 

Toată suma caselor: 130. Scădere rufeturi, însă: 130: 2 popi, 1 dascăl, 3 mazili şi ruptaşi, 1 ostavioi, 4 țigani, 8 femei sărace, 7 scutelnici ai stolnicului Giurgiu, 3 argaţi ai căpitanului Pandele, 99 plăeşi la Oituz.

 

 

Rufeturi (plăeşii):

 

 

Ştefan, purcariu

Opre

Ion Catana

Mihalce

Zaharie

Ianăş

Apostol, cârşmar

Radul, rotariu

Porfirie

Gheorghi, muntean

Ion Gârlian

Iftimii, tij (la fel)

Mihaiu Meşterche

Ilii, muntean

Ioniţă sin (fiu) lui Neculaiu

Neculaiu, muntean

Gligori fiul lui Neculaiu

Ion, ungurian

Ion, văcariu

Ianăş, ungurian

One, ardelean

Vasile, puşcaş

Stan brat (frate) lui Muşat

Toader, muntean

Muşat, muntean

Stanciul, muntean

Antohii, muntean

Mateiu, muntean

Staciul, muntean

Ion Taraba

Radul, muntean

Andreiu

Nistor Hangan

Staciul, muntean

Neculai Miron

Petre al vameşului

Frenţe Veţer

Răduţu fiul lui Şerban

Ianăş, văcar

Gligori, crav

Crăciun, cojocar

Apostol Curvă

Iftimie Corge

Vasile

Dobre

Radul

Năstase Anton

Stan, cojocariu

Sava, muntean

Irodie, muntean

Vasile, ungurian

Mane, vătăjel

Vasile Lupul

Chiriţă, cojocar

Neculaiu, ungurian

Ion Doltul

Grigoraş

Pavăl, ciobotar

Costandin Macsin

Gavril, vătăman

Ion fiul lui Solomon

Ilie Sărăcuţă

Ianăş, ungurian

Ion, ungurian, grădinar

Ursul

Micul fiul lui Gavril

Tudor fiul lui Drânga

Stanciul, muntean

Oance, muntean

Neculaiu Drânga

Ştefan Bode

Toader, muntean

Radul, muntean

Anghel, muntean

Niagul, muntean

Soari

Cârste Boeriul

Tănasă Boeriul

Ion fiul lui Iani

Vasile Barbăroşie

Voine, muntean

Ion Cerne

Vlad Arbune

Mane, ungurian

Niagu, la fel

Gălian, la fel

Ivan, puşcaş

Zăganii, muntean

Dobre

Măteiu Drăgănilă

Postolachi

Iancul, holtei

Radul frate Lucăi

Paladi, muntean

Loghin, vătav de plăeşi

Radul Drăgănel

Ion Bide

Costandin Carabule

Neculaiu Gârlan

Apostul Gârlan

Franţi, crâşmariul

Ştefan Coşa

Ştefan Solomon

Prodan, muntean

Ianăş, ungurian

Neculai, rusul

 

 

Alte rufeturi:

 

 

Preotul Miron

Preotul Costandin

Gheorghi, dascăl

Solomon Ciurilă, ruptaş

Costandin, mazil

Ştefan, ruptaş

Ispir, vameş

Tudor fiul lui Ispir

Fercu, cătană cu ostaucă

Simion, bucătar, ţigan

Radul Mişcu, herar, ţigan

Costandin, ţigan

Costandin, ţigan

 

 

Femei sărace:

 

 

Marie, săracă

Marie, săracă

Meşterciasa, săracă

Catrina Frenţoai, săracă

Criţa, săracă

Rada, săracă

Dochiţa, săracă

Ioana, săracă

 

 

Liudi de peste valea Trotuşului:

 

 

Toată suma caselor: 52. Scădere rufeturi, însă 37: 4 femei sărace, 33 plăieşi din Trotuş. Rămân birnici 15.

 

 

Anume plăeşi:

 

 

Crăciun, plăeş

Ghene, plăeş

Bucur a căpitanului Gheorghi

Ion, ungurian a căpitanului Pandele

Toader, plăeş

Sandul, plăeş

Veriş a căpitanului Pandeli

Andrieş, ungurian

Costandin Stănuţ

Ilie, plăeş

Ion Catana, plăeş

Ion Bidiga, plăeş

Şâmon, plăeş

Vasili, ardelean

Ion, plăeş

Stan Buhlor

Şerban, plăeş

Stan, muntean, plăeş

Ştefan, muntean, plăeş

Neculaiu, muntean

Costandin, muntean

Vasili, plăeş

Matrin, plăeş

Ion, plăeş

Ştefan, plăeş

Iujă, plăeş

Andrieş Păvăluş

Toader, plăeş

Ilii, plăeş

Martin, cojocar

Andrieş, plăeş

Andreiu, pârgar

Frenţi Petru

Ion, ungurian

Avram, plăeş

Gheorghi, plăeş

Măteiu, plăeş

Radul, plăeş

Bucur, plăeş

Gheorghi, rotar

Neculaiu Măteiu

Petre, pârgar

Gheorghi Bifti

Frenţi Ianăş

Gheorghii Ianăş

Ion, plăeş

Gheorghi Cojan

 

 

Femei sărace:

 

 

Nedele, săracă

Sora, săracă

Catrina, săracă

Aniţa, săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 336-338

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Grozeştii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Trotuşului

 

 

 

Grozeştii

 

A dumisale păhărnicesei Ilincăi Racoviţoai

 

 

 

 

Toată suma caselor: 256. Scădere rufeturi, 256: 4 popi, 1 ruptaş, 16 femei sărace, 15 ţigani, 220 scutiţi cu salvogvardie.

 

 

Scutiţi cu salvogvardie:

 

 

Giurgiul Moeş

Ianăş Longău

Ianăş, ungurian

Mihaiu Ghitiu

Solomon Andrieş

Petre, ciobotariu

Dumitru, ciobotariu

Neculai Sorca

Ştefan Nistor

Petre Tălămoi

Irimie, păscar

Oance zet (al) lui Ghioldum

Vasile Ghioldum

Vasile Şandru

Ghiorghi Ghioldum

Ştefan a Susăniţii

Vasile Susan

Ioniţă, cojocariu

Ion, cojocariu

Vasile, păscariu

Sandul Susan

Vasilachi, dogariu

Ion Dănăilă

Ion, ardelean

Lupul, pânzariu

Radul, pânzariu

Stoica, mocan

Mene, ungurian

Vasile Râmboiul

Ştefan, ungurian

Gheorghi, olariu

Toader, ciubotariu

One, muntean

Postolachi

Toma, muntean

Gheorghi Roşca

Ursul, păscariu

Chiriţă Lăzăroi

Toader al Roşcăi

Apostol Roşca

Vasile Săcăluţă

Grigoraş, văcariu

Ion, braşovean

Anton Săcară

Petre fratele lui

Petre Luncaş

Anton Drânca

Tomaş Ţurcan

Giurgiu Gionca

Anton, ungurian

Ion Comon

Stan Călugăru

Ion, ungurian

Ioniţă Macoveiu

Sandul fiul lui Macoveiu

Neculaiu

Mihaiu Turtă

Iacob Cozma

Ştefan, ungurian

Cozma Andrieş

Ştefan Sabău

Mişca Bolde

Mihaiu Sarca

Iuştan fiul lui Cucu

Gheorghi Sarca

Cârste, ciobotar

Lacheş, ungurian

Mihaiu, tăbăcar

Stan Pleşcan

Iuje, unguru

Ianăş, butnariu

Ianăş, ungurian

Ştefan, unguru

Martin Aslo

Andrieş Sarca

Tomaş, ungurian

Ştefan, pascariu

Petre, rotariu

Ion, cebotariu

Giurgiu, unguru

Ţimon, unguru

Ianăş Iştoc

Iuje Loeş

Ştefan Sechil

Mihaiu fiul lui Sechil

Andrieş, grădinariul

Ianoş Benedek

Anton Benedek

Tuti Ianoş

Petre fratele lui

Andrei, cheşeneoan

Mihaiu Cozma

Iştoc, dârvariu

Petre Şuteri

Martin Lupul

Ianăş Sarca

Iacob, vătăman

Andrieş Gorgău

Ştefan, unguru

Ianăş Burbe

Ion fiul lui Pavăl

Ianăş fiul lui Ilieş

Iştoc, morariu

Petre

Ştefan Iurca

Frenţe, dascăl

Petre, argat popei

Ştefan cojocariu

Ion, morariu

Lupul Sarca

Mihaiu, dascăl

Vasile, argat lui

Toader, cârcimar

Costandin, moldovan

Ion al prescurniţii

Dumitru Cătare

Toader Merluşca

Mihaiu, cojocariu

Vasile Ignat

Ştefan Meneşterca

Neculaiu Chiţul

Gheorghi Meşter

Marcul fiul Meneştercăi

Măteiu Morturzan

Ion fiul Ilenii

Gheorghi, ungurian

Andreiu Conciul

Ion Gătinoiu

Leonti Gătinoiu

Andreiu fiul lui Tănase

Ioniţă fratele lui

Ion Fineţ

Leonti, păscariu

Mihălachi, ungurian

Ion Merluşoi

Ştefan Chindău

Dumitru fiul lui Ursu

Ion, dogariu

Ion Habău

Ion Găvan

Ştefan, vrâncean

Iftimii Benga

Petre Ursul

Gheorghi, rotariu

Gheorghi, ungurian

Mane, rotariu

Marin, rotariu

Pavăl Dumbravă

Mihaiu Părăoan

Vasile Beiu

Neculaiu Beiu

Dumitru Breţcoi (al lui Breţca)

Şimon, ungurul

Grigori al lui Simion

Niagul Breţca

Ion, vătăman, ungurian

Toader, ciobotariu

Vasile al lui ciobotariu

Gligori Siminoc

Gheorghi, cojocariu

Neculaiu Vălian

Vâlcul, mocan

Drăgan Stroe

Oancia Ghilău

Stroe, muntean

Radul, mocan

Vlad frate Vâlcului

Radul, mocan

Peşte, morariu

Mănăilă, ungurian

Mane

Ion, cărăuşu

David, braşovean

Necula Cârţan

Frenţe, ciobotariu

Ion Panţir

Ştefan, giugănariu

Dobre, ungurian

Petre, mocan

Toader, văcariu

Nistor Hurjan

Radul, vătăman

Chivul Văman

Necula, ungurian

Ion fiul lui Ursuleţ

Mihaiu Negreiu

Ion frate lui Neculaiu

Gheorghi, văcariu

Stan frate Onii

Radul Cotoroiu

Ion, ungurian

Sandul, vrâncean

Radul, oltean

Mihaiu, vrâncean

Avram, mocan

Ion fratele lui

Mihaiu Cerbul

Ştefan Mandic

Mikoş Ştefan

Ionaşcu, ungurian

Mihaiu Butul

Mărtin, ungurian

Ianăş, ungurian

Mihaiu Butul

Frenţă Şchiopul

Cionca Ianoş

Frenţe Odorat

Pavăl, ciobotariu

Sima Ianoş

Ioniţă Giogan

Ciutul Ianoş

Neculaiu Meşterca

Ion Dumbravă

Opre

 

 

Femei sărace:

 

 

Ioana

Safta

Sandală

Alecsandra

Nastasia

Ana

Stana

Giungia

Iliana

Maria

Vârvara

Iliana

Rada

Stanca

Dochiţa

Iliana

 

 

Rufeturi:

 

 

Chiriac Poenaru, ruptaş

Preotul Anghel

Preotul Ursul

Preotul Costandin

Preotul Ion din Hârja

Varolomeiu, ţigan

Ştefan, ţigan

Toader, lăcătuş, ţigan

Petre, ţigan

Ion fiul Stoicăi, ţigan

Sandul, ţigan

Luca, ţigan

Tănasă, ţigan

Marin, ţigan

Gheorghi, ţigan

Marie, ţigancă

Stoica, ţigan

Costandin fiul Stoicăi, ţigan

Neculaiu, ţigan

Irina, ţigancă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 338-341

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Bogdăneştii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Trotuşului

 

 

 

Bogdăneştii

 

A dumisalebănesii Saftei Rusătoae

 

 

 

 

Toată suma caselor: 114. Scădere rufeturi, însă: 114: 2 popi, 8 sărace şi nevolnici, 24 ţigani, 80 scutiţi cu salvogvardie.

 

 

Scutiţi cu salvogvardie:

 

 

Gheorghe, cioban

Andrieş, vrâncean

Mihălachi, rotar

Gheorghi Soverjan

Ion, vieriul, muntean

Mihaiu, ungurian

Stanciul, vrâncean

Ursachi, stoler

Pavăl, dârvar

Ursul, plugar

Vasile, dascălul

Gheorghi, blănar

Iftimii, văcar

Costandin, vrâncean

Ion Hanul, văcar

Grigore, herghelegiu

Toader, vieriul

Anton, vătăman

Dumitraşcu, petrar

Lazor, hoştinariul

Roman, vieriul

Ion, chelariul

Radul, muntean, croitor

Toader, muntean

Grigori, muntean

Gheorghi, muntean

Ion, tăbăcar

Anghel, vezeteu

Ion, tăbăcar

Ştefan, stegar

Pavăl, vieriu

Gheorghi, muntean

Ciandău, crâşmariul

Ursul

Ion, moldovan

Costandin, stegar

Pişta, ungur

Neculaiu Stolnici, holteiu

Mane Găinar

Eşan, prisăcar

Ion, vieriul

Mane, muntean

Stan, muntean

Niagu, muntean, dârvar

Vasile, muntean, vier

Şerban, muntean

Gheorghi, muntean

Lepădat, muntean

Gavril, muntean

Nedelcu, muntean

Vlad, pânzariul

Vasile, torcător

Mihalachi, cărămidar

Toader, păscar

Macoveiu, vieriul

Ion, plugar

Dumitru, grădinar

Iorga, prisăcar

Gheorghi, vieriul

Ioniţă, olariul

Lupul Duracu

Ion, pânzar

Costandin, pâslar

Ion Voine, cojocar

Vasile Gheorghii

Toader Luca

Stan, prisăcar

Ion, vieriul

Lupul, purcar

Stan Pâslă

Vlad, lădar

Gheorghi, lădar

Ion, sticlar

Toma, dogar

Costandin Bădieş

Gavril, rotar

Coman, morar

Ion, muntean

Ion, pânzar

Vasile, vornic

 

 

Femei sărace şi nevolnici:

 

 

Stanca

Lupa

Magda Gania

Marie

Stana

Marie

Cata

Petre, nevolnic

 

 

Rufeturi:

 

 

Preotul Grigoraş

Preotul Ioniţă Grama

Chiriţă, ţigan

Mihălachi, ţigan

Ioniţă Chirul, ţigan

Grigore, jude, ţigan

Neculaiu, ţigan

Grigore, ţigan

Lupaşcu, ţigan

Ion, ţigan

Petre, ţigan

Ion Coace, ţigan

Grigori, ţigan

Mirăuţă, ţigan

Gologan, ţigan

Costandin Puiul, ţigan

Nedelcu, scripcar, ţigan

Ioniţă Pahomi, ţigan

Hazarie, ţigan

Toader, vezeteu, ţigan

Ştefan, bucătar, ţigan

Ion, ţigan

Ştefan, vezeteu, ţigan

Sandul, ţigan

Grigori, ţigan

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 341-342

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Filipeştii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Trotuşului

 

 

 

Filipeştii

 

Moşie răzăşească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 75. Scădere rufeturi, însă: 39: 2 popi, 3 diaconi, 1 mazil, 6 ruptaşi, 7 femei sărace, 20 scutelnici ai mănăstirii Ocnii. Rămân birnici 36.

 

 

Birnici:

 

 

Mafteiu, rotar

Ilii sin (fiu) lui Mafteiu

Constandin, cărnar

Dumitru Buha

Măteiu, puşcaş

Gheorghi Iliseiu

Ion Chiriţa

Lupul Barbul

Ion, volintir

Iftimi Vodă

Petre fiul lui Ion

Grigori Tătaru

Ion Chiriţă

Tănasă Luca

Simion Luca

Vasile, vătavu

Gheorghiţă Lupoiu

Sandul Zarzul

Radul Vodă

Alecsandru Prohoza

Mihăilă Negrişoiu

Crâste, muntean

Iordache Mahruş

Ioniţă Costache

Ion, argat popei

Toader Dabija

Ichim Negrişoiu

Lupul

Neculaiu, butnar

Andreiu Ganciul

Toader Gherman

Sandul

Ştefan Gherman

Costandin Cornescul

Ion Cornescu

Toader Ghiuţă

Ion Ghinez

Grigori, vrâncean

Ion frate lui Gheorghi

Mihăilă

Vasile Bode

Gheorghi Muşat

Gavril, cărăuş

Pricopi Condorachi

Vlad, muntean

Ion Bârzoiu

Vasile, vrâncean

Irimie frate lui Filip

Filip, plăeşu

Radul, cărăuş

Mihaiu Grue

Ion Cotrun

Gheorghi Iliseiu

Radul zet (al) Zarzului

Alecsandru a călugărului

Ştefan Luca

 

 

Femei sărace:

 

 

Marie

Floare

Măriuţa

Paraschiva

Ilinca Zărzoae

Dochiţa

Irina

 

 

Rufeturi:

 

 

Preotul Ioniţă

Preotul Apostu

Andreiu, diacon

In (alt) Andreiu, diacon

Radul, diacon

Mihălachi, vornicul, mazil

Condorachi Tanga, ruptaş

Timoftii, ruptaş

Grigori Tanga, ruptaş

Crăciun Tanga, ruptaş

Grigoraş Condorachi, ruptaş

Gheorghi Tanga, ruptaş

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 342, 343

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Hilipeştii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Trotuşului

 

 

 

Hilipeştii

 

A dumisale şatrarului Gheorghi Aslan

 

 

 

 

Toată suma caselor: 29. Scădere rufeturi, însă: 14: 1 ruptaş, 13 țigani. Rămân birnici 15.

 

 

Birnici:

 

 

Stan Arnăutul

Ion Frunză

Iftimii, cojocar

Dănăilă

Ion Hapău

Pricopii Hapău

Ursachi

Cârste Gavril

Stoica Busne

Ursul Tudorii

Tudor Grigori

Vasile Hapău

Petcu, sârbul

Radu, sârbul

Iftimii, muntean

 

 

Rufeturi:

 

 

Gheorghi Chiropleş, ruptaş

Anton, judele, ţigan

Ion, scripcar, ţigan

Ion, căldărar, ţigan

Petre, herar, ţigan

Neculaiu, herar, ţigan

Stoica, ţigan

Constandin, ţigan

Dragne, ţigan

Zata, ţigan

Dinul, ţigan

Costandin, ţigan

Stan, ţigan

Radul, ţigan

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 343

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Oneştii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Trotuşului

 

 

 

Oneştii

 

A dumisale şetrarului Aslan

 

 

 

 

Toată suma caselor: 31. Scădere rufeturi, însă: 20: 2 popi, 3 țigani, 15 scutelnici ai şetrarului Aslan. Rămân birnici 11.

 

 

Birnici:

 

 

Ion, văcariu

Apostol, văcariu

Stan, pas

Ion Iladii

Toader, vrâncean

Ion, dogariu

Ursul, holtei cu mamă

Mane

Mihălache Belican

Andrieş, cioban

Ioniţă Costache

Ştefan Frecia

Iorga, slugă

Dumitru, cârşmar

Anghel, văcariu

Ilii Şchiopul

Ianăş, vezeteu

Miron, slugă

Stanciul, bârsan

Costandin sin (fiu) Ioniţă

Ion Nedobagi

Agapii

Ion Ţiţiriga

Stan, muntean

Radu, dulgheriul

Ion, morariu

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Costandin

Vârlan, monah

Andreiu, ţigan

Ion, ţigan

Toader, ţigan

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 343

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Curiţa

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Trotuşului

 

 

 

Curiţa

 

 

 

 

Toată suma caselor: 56. Scădere rufeturi, însă: 8: 3 popi, 5 femei sărace. Rămân birnici 48.

 

 

Birnici:

 

 

Ion Boboc, puşcaş

Vlad Şerbotin

Mile Bucşa

Mihăilă Negrişoi

Grigori Marco

Radul Marcu

Soare Şerbotin

Preda Muşătescu

Stoica Stanciul

Radul Coman

Stan Drăgoiu

Gavril Drăgoiu

Gheorghi, muntean

Ion, vrâncean

Neculaiu, dogariu

Vasile, strugariu

Ursul, bejenariu

Opre, jitariu

Vasile, crâşmar

Ion Burcă

Stan, cojocar

Grigori, vrâncean

Ion, butnariu

Stan, cojocariu

Ion Drăgoiu

Toader, ciobotar

Alecsandru sin (fiu) Savii

Toma Bene

Măteiu

Măteiu priş ot (vine din) Caşin

Vasile Corne

Ion Artenoi

Matei Bârzul

Vlad, bejenar

Barbul, ungurian

Andreiu Sichiul

Radul, ungurian

Grigori, muntean

Ilii Bucşe

Preda, vrâncean

Dragomir ot tam (de acolo)

Ion Ţirle

Ion a Ursoiului

Oance Ciuntul

Mane Muşătescu

Ion Roşca

Drăgan

 

 

Femei sărace:

 

 

Stanca

Marie

Marie

Cârstina

Marie

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Luca

Iacob, eromonah

Popa Neculaiu

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 343, 344

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Mocanii ot Caşin

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Trotuşului

 

 

 

Mocanii ot Caşin

 

A mănăstirii Caşinului

 

 

 

 

Toată suma caselor: 230. Scădere rufeturi, însă: 60: 13 popi, 1 diacon, 3 ruptaşi, 3 țigani, 40 femei sărace. Rămân birnici 170

 

 

Birnici:

 

 

Ion Praj

Ion Bălan

Andreiu, mocan

Ion, vătăman

Flore Bostan

Ion Arician

Stoian Hrişa

Radul Cranţul

Stan Bătrânu

Stan Cotia

Radul Tătaru

Bucur Turcul

Mane, vătăman

Dumitru

Vasile, vrâncean

Radul zet (al) Costei

Mihălache, ungurian

Paşcul Concelui

Gavril, sârbul

Opre Cosece

Costandin Chelfa

Petre, mocan

Radul Ciochin

Stan Bocerlă

Ion Turda

Sandul, pâslar

Oance al vorniciţii

Stanciul, mocan

Năstas, cojocariu

Crociun, mocan

Stan, cârciumariul

Alexă Gură

Ion, baciul

Andreiu, cojocar

Stoica, bejenar

Zamfir, mocan

Radu Gurduţă

Costandin Mârşa

Ilie, cârciumar

Ion Butu, vornic

Opre, mocan

Gheorghi

Radul, fusar

Stan Hârlă

Ion Brabă

Alde Cârjan

Ion, sitariul

Măteiu fiul popii Marcu

Brebu

Stoica Comănici

Stan Comănici

Radu Dovliac

Iftimi al lui Vişan

Ion Bănuţă

Ion Tărpar

Neculaiu al Gosoaei

Dobre Mănădiţă

Necola Cimpoiu

Ion Cotârliţă

Stan Catana

Ion Anghel

Pârvul

Petre

Ion, dârstariul

Stan Brebe

Stan Târbăţan

Radu Condeiu

Ion Peţa

Stan Colmoiu

Neculaiu Colţa

Vlad Conte

Ion Cârste

Radul Renţe

Ion Carinoiu

Radul Rânţe

Pavăl al Rânţei

Ghiorghi fiul vornicului

Marcu, mocan

Ion, rachieriul

Gavril, morar

Spiridon, vornicu

Vlad Bran

Mihăilă, mocan

Coman, păscar

Ion, panţăr

Stoica Negoescu

Iordache Niagoe

One, ungurian

Bucur Hârde

Ion Niagoe

Coman Niagoe

Radul Mititel

Grigore, dogar

Ion Ghevene

Ion, ungurian

Ştefan, vrâncean

Ion Buzdugan

Dumitru, velnicer

Ion Răvară

Stroe fiul călugărului

Alecsa Răvară

Gheorghi, muntean

Vasile, ungurian

Gheorghi, adrelean

Andreiu, tăbăcar

Stan Cozma

Mihaiu, cojocar

Radul Băncilă

Zaharie

Stan, morar

Ion, focşănean

Stoica a Păsculesii

Barbul Uncheş

Ion, vrâncean

Neculaiu, trăistar

Voicul, călăraş

Ion Condre

Soare, rotar

Nichita, ciobotar

Niagu Neneci

Nicul Coşce

Petre Milă

Ion, vrâncean

Dumitru, mocan

Marin Cojoce

Radul, rotar

Vlad Bran

Ion Cole

Radu, rotar

Ion Zăbrence

Radul Renţu

Pavăş Bântul

Ion fiul lui

Mihul, la fel

Cârste Păpuşeli

Neculaiu Păpuşeli

Ion fiul lui Găinariul

Frunză fiul lui Ştefan

Mile, mocan

Ion Bonduc

Vasile Pleşa

Ion Băcicul

Ion Napul

Stan Puţâlă

Bucur Tăbuzan

Alde Cârstoce

Stoica Bănucul

Neculaiu Codeiu

Mihaiu, ciobotar

Ion, jitar

Radul, mocan

Stoica Căciulă

Ion Toşe

Coman Sorocia

Radul Luca

Bucur, mocan

Radul Bălan

Vişan, trăistar

Stanciul Tăbuzan

Gheorghi Andenii

Ion Marin

Radul Roşchiţă

Dumitru, sitar

Măteiu fiul popii Măteiu

Moisa, ungurian

Radul Conta

Radul, ungurian

Micul Cojocia

 

 

Femei sărace şi nevolnici:

 

 

Stana, săracă

Gafiţa

Nedelia

Stanca

Maria

Dobra

Maria

Voica

Aniţa

Ioana

Stana

Baba Tărbăzânoae

Stanca Stanca

Rada

Rada

Stana

Maria

Răuţoae

Vişa

Dobra

Baba Iurăliasa

Nedeliasa

Dobra

Irina

Dobra

Ioana

Anna

Stanca

Stanca

Niacşa

Stoica

Drăgana

Alecsandra

Stanca

Dobra

Voica

Vişa

Stanca

 

 

Rufeturi:

 

 

Preotul Ştefan

Preotul Ion

Preotul Radu

Preotul Ilie

Protopopa Ioan

Preotul Neculaiu

Preotul Ion

Preotul Ion Hâreţ

Preotul Ion Zbârcia

Preotul Ion

Preotul Mânecuţă

Preotul Alde

Preotul Radul

Diaconul Ion

Macsin, ruptaş

Vintilă, ruptaş

Ion fiul lui, ruptaş

Ion, herar, ţigan

Şandru, ţigan

Voica, ţigancă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 344-346

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Liudii mănăstirii Caşin

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Trotuşului

 

 

 

Liudii mănăstirii Caşin

 

 

 

 

Toată suma caselor: 93. Scădere rufeturi, însă: 48: 3 popi, 5 femei sărace, 40 scutelnici ai mănăstirii Caşin. Rămân birnici 45.

 

 

Birnici şi scutelnici:

 

 

Radul, cărăuş

Stanciul

Radul Vlaşca

Andronachi Vlaşca

Lupul Popul

Stanciul Vlaşca

Ion Băcica

Stanciul, sitar

Lupul Urtam

Neculaiu Ionaşcu

Năstasă, şăndrilar

Ion Mustiaţă

Ion Ureche

Gheorghi, rotar

Vasile Bornechi

Toader Satuiu

Apostul Lupul

Preda Fuior

Grigori, şăndrilar

Stanciul Drăgoiu

Dumitru Spătariu

Radul, cărăuş

Ursul Blagă

Ion Brănoi

Strătulă

Ion Fătul

Radul sin (fiu) Ursul, crâşmar

Vlad Bâlciul

Gligori, ciobotar

Luca, vrâncean

Ion, morar

Ursul, crâşmar

Preda, funar

Dumitru Fătoiu

Niagu fiul lui Stanciul

Macoveiu Năstasă

Ion Motoiu, pascar

Ion, ungurian

Şandru, dogar

Vasile Cârnul

Vasile, vornicul

Toader Târzâlă

Petre Heresteoan

Dima, argat egumenului

Fătul, cojocar

Stan, sitar

Lupul Spataru

Lupul, ungurian

Apostul, ungurian

Petre Pâzne

Dumitraşcu zet (al) Pâznii

Ştefan Urzică

Neculaiu Busne

Ion Găină

Dumitru Potop

Gheorghiţă, argat

Stan, sitariul

Frenţe, ungurian

Pârvul, dogar

Andreiu, dogar

Stan, dogar

Ion Barbul

Alde, rotar

Mateiu, dogar

Ilie, moldovan

Ion Burnichi

Dumitru, dârstar

Ioniţă Belecâne

Radul, cărăuş

Lazor, cărăuş

Ioniţă, puşcaş

Iftimi, vrâncean

Ion fiul lui Iftimi

Mafteiu Sobor

Neculaiu, vâncean

Petre, ungurian

Radul Stan

Neculaiu Amamei

Gheorghi, chelar

Dănăilă

Stan, văcar

Toma, crâşmar

Gavril, rotar, Cârste, rotar

Ion fiul lui Toader, vrâncean

 

 

Femei sărace:

 

 

Dobra

Aniţa

Paraschiva

Nastasia

Tij (la fel) Nastasia

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Costandin

Popa Andreiu

Popa Ion

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 346, 347

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Buciumii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Trotuşului

 

 

 

Buciumii

 

Moşie răzăşească

 

 

 

 

Toată suma caselor: 70. Scădere rufeturi, însă: 26: 5 popi, 4 diaconi, 1 dascăl, 1 ruptaşi, 7 femei sărace, 8 plăeşi la Oituz. Rămân birnici 44.

 

 

Birnici:

 

 

Toader

Ion Costachi

Miron sin (fiu) Anghel

Gheorghi Hogheian

Lepădatu Cârstian

Neculaiu

Fătul

Sandul

Ion Hilip

Ion Anghel

Vasile

Ştefan, vrâncean

Simion, muntean

Lupul, ciobotar

Gavrilă

Neculaiu Simion

Alecsandru

Ştefan Agapii

Cozma, vornic

Simion

Grigoraş

Gherasim

Gligoraş zet (al) Crăciun

Costandin

Ion Crâstian

Neculaiu

Costandin

Agapii

Cârste

Neculaiu

Ioniţă Pinteleiu

Gherasim

Ilie Anghel

Irimia

Luca

Dumitru

Postolachi

Vasili

Ion Gaşco

Ion Hăgniac

Vasili fiul lui Grigoraş

Pinteleiu

Radul

Pinteleiu

Stan, ungurian

Toader, muntean

Toader Mititel

Miron Crâstian

Savin al lui Vasilachi

Ilie Câmpian

Ştefan, chetrar

Vasile Mihalce

 

 

Femei sărace:

 

 

Ioana, săracă

Candachia

Ioana

Maria

Sandală

Aniţa

Iftimia

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Toader

Popa Costandin

Popa Toader

Popa Andreiu

Popa Grigori

Toader, diacon

Iordache, diacon

Ion, diacon

Gheorghi, dascăl

Stamatin, ruptaş

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 347, 348

 

 


Ținutul Bacăului: Ocolul Tazlăului Mare de Sus (V)

 

 

 

Satele Delenii, Caracleu, Bârsăneştii, Brăteştii, Albile, Viişoara,

Brătila de Sus şi Brătila de Jos, Târgul Ocnii, Vatra Târgului Ocnii

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Delenii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Delenii

 

Răzăşesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 33. Scădere rufeturi, însă 3: 1 preot, 2 diaconi. Rămân birnici 30.

 

 

Birnici:

 

 

Vasile Dălban

Ioniţă Dălban

Ştefan, vătăman

Toader Bălan

Ion Bălan

Enache Bufte

Gheorghi Grozăvenci

Vasile Bălan

Grigore Budă

Ioniţă Nicolă

Pavăl Nicolă

Toader Grozăvenci

Vasilachi Pătrăşcan

Dumitru sin (fiu) lui

Cârste, lădariul

Ştefan Goramba

Simion zet (al) lui Pavăl

Mihălachi Bode

Grigoraş Ifrim

Antohi fiul lui Ioniţă

Costandin Raţă

Ştefan fiul rusului

Ion Raţă

Ilii Buftea, vornic

Ilii Trăsneş

Costandin brat (frate) lui Frănţele

Ursul Cârstâne

Timoftii

Vasile, bejenar

Frenţilă, bejenar

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Pinteliu

Toderaşcu, diacon

Irimie, diacon

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 326

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Caracleu

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Caracleu

 

A dumisale Costachi Crupenschii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 40. Rămân birnici 40.

 

 

Birnici:

 

 

Costandin Roşca, slugă

Ion Cotros

Toader, olariul

Dumitru

Andrieş

Vasile

Toader Chiţoiu

Toader cel mare

Gligoraş, tăbăcar

Ilie Bondar

Toader Spulber

Năstasă

Fărămeţ, slugă

Albone, vieriul

Stan, muntean

 

 

Birnici ot tam ce-au venit din anul 1773:

 

 

Chirilă, soponariul

Gheorghiţă fiul lui

Vişan, crâşmariul

Dragomir

Mihălachi

Ion, rotariul

Radul, rotariul

Ursul, crâşmariul

Macovei Călcâiu

Apostol

Melintii Blajă

Simion

Alicsandru Beli

Ursul Dărăbăţ

Motoiu

Nistor Moşu

Costachi Murgul

Toader

Ioniţă Jucul

Enachi Bâzgan

Oane Scao

Ioniţă, crâşmariul

Dumitraşcu, vornicu

Vasile Barbul

Stoica

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 326

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Bârsăneştii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Bârsăneştii

 

Răzăşesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 20. Scădere rufeturi, însă 5: 1 preot, 1 diacon, 1 dascăl, 1 preoteasă săracă, 1 femeie săracă. Rămân birnici 15.

 

 

Birnici:

 

 

Joimir

Irimie

Pavăl Săterebeci

Lepădatu

Flore cu mamă

Ursul

Vasile

Costandin, orhianul

Grigori

Gheorghi, ungurian

Vasile, ungurian

Postolachi

Ioniţă, vieriul

Toader, jitar

Ion, văcar

 

 

Rufeturi:

 

 

Măriuţa, săracă

Preotul Costandin

Diaconul Gligoraş

Dascălul Ichim

Stanca, preoteasă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 326, 327

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Brăteştii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Brăteştii

 

Răzăşesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 19. Scădere rufeturi, însă 2: 1 diacon, 1 femeie săracă. Rămân birnici 17.

 

 

Birnici:

 

 

Neculaiu

Ştefan sin (fiu) lui Ignat

Mălanca cu fecior holtei

Savin

Gligori

Dobre

Ion, vătăman

Istrate

Darie

Nistor

Aron fiul lui butnar

Simion Bălan

Iftimi, păscar

Stan, ungurian

Nedelcu, ungurian

Ion

Gheorghi

 

 

Rufeturi:

 

 

Irina, săracă

Ilie, diacon

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 327

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Albile

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Albile

 

A mănăstirii Ocnii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 24. Scădere rufeturi, însă 11: 10 scutelnici ai mănăstirii Ocnii, 1 femeie săracă. Rămân birnici 13.

 

 

Birnici:

 

 

Toader, ungurian

Ion, ungur

Postolache, ungur

Iacob, ungur

Barbul, ungur

Gheorghi

Coman

Sandul, vrâncean

Gheorghi, vrâncean

Ion, vrâncean

Nistor, vrâncean

Costandin, dogar

Gavril, pas

Ion, ungurian

Stan, tij (la fel)

Radul, la fel

Gavril, la fel

Ion fiul lui Vasilachi

Ion, muntean

Dragomir, muntean

Dumitru, muntean

Grigori, crâşmar

Toader, ungurian

 

 

Femei sărace:

 

 

Tudora, săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 327

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Viişoara

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Viişoara

 

A maiorului cu carte de scuteală de la preaînălţatul Feldmareşal,

din let 1772, mai 18, supt numărul 1045

 

 

 

 

Toată suma caselor: 44. Scădere rufeturi, însă 44: 1 nevolnic, 2 ţigani, 41 scutelnici ai maiorului. Rămân birnici 30.

 

 

Birnici:

 

 

Pustian

Ioniţă

Bucur

Mihalce

Dobre

Andreiu Roian

Antal, ungur

Ion sin (fiu) Crăciun

Sava

Sandul

Ioniţă

Stoica, vier

Anghel

Ion Sovian

Gligori, muntean

Sava

Mihăilă

Enachi Burlan

Toader, vătăman

Neculaiu Sfârle

Gheorghi Cuibar

Ilie

Dumitraşcu

Gheorghiţă fiul lui Timofte

Toader

Roman

Radul, muntean

Costandin Ardelian

Grozav

Ştefan Sovian

Gligoraş Mutul

Petre Catacu

Tudor

Ursul, muntean

Toader

Ursul

Ursul, muntean

Ştefan, muntean

Gheorghi, muntean

Ştefan fiul lui plăeş

Vasile fiul lui plăeş

 

 

Nevolnici:

 

 

Ion, nevolnic

 

 

Rufeturi:

 

 

Vasile, ţigan

Vlad, ţigan

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 327, 328

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Brătila de Sus şi Brătila de Jos

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Brătila de Sus şi Brătila de Jos

 

A şătrarului Costandin, suiulgiu

 

 

 

 

Toată suma caselor: 36. Scădere rufeturi, însă 36: 3 preoţi, 2 diaconi, 1 ruptaş, 11 ţigani, 19 scutiţi ai suiulgiilor pentru lucrul haznelilor la Iaşi.

 

 

Birnici:

 

 

Stan, argat

Agapii, orheian

Gheorghiţă Bufte

Marin, muntean

Stan, morar

Şerban, muntean

Andreiu, herghelegiu

Gheorghi Blende

Gligoraş Ciortan

Anton zet (al) lui Vasile

Ion, bejenar

Vasile Berde

Ion, putnian

Vasile Guguiu

Gheorghi, volintir

Ioniţă, vieriul

Tănasii

Costandin Grama

Ursachi brat (frate) lui

 

 

Rufeturi:

 

 

Preotul Ioniţă

Preotul Ion

Preotul Costandin

Ştefan, diacon

Diaconul Eni

Ilii Brătulian, ruptaş

Ioniţă, ţigan

Ion, ţigan

Vasili, ţigan

Ursul, ţigan

Mihălachi, ţigan

Ion, ţigan

Costandin, ţigan

Tudor, ţigan

Stoica, ţigan

Gheorghi, ţigan

Gavril, ţigan

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 328

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Târgul Ocnii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Târgul Ocnii

 

Cu lăturaşii de preîmprejur

 

 

 

 

Toată suma caselor: 58. Scădere rufeturi, însă 58: 1 preot, 2 diaconi. Rămân birnici 30.

 

 

Lăturaşii:

 

 

Dumitraşcu Frunză din Doftana

Toader sin (fiu) lui Nedeş din Doftana

Ion Enciul din Doftana

Ion Niamţian, păscar din Doftana

Vasile Paise din Doftana

Simion Nedeş din Doftana

Petre Bitiră din Doftana

Toader Hârbul din Doftana

Ion Hârbul din Doftana

Ioniţă fiul lui Enciul din Doftana

Ştefan Sava din Doftana

Neculai Savin din Doftana

Gheorghi Barna din Doftana

Tănasă din Doftana

Ilii, arman, din Doftana

Ştefan, arman, din Doftana

Costandin Cociuiu, şaugău, din Doftana

Ilii Cârsin din Doftana

Toader Savalos din Larga

Ion Buduroiu din Larga

Neculaiu Ichim din Larga

Costandin fiul lui din Larga

Mihăilă Atan din Larga

Vasili, baciul, din Cucueţi

Andreiu Frunză din Cucueţi

Toma Frunză din Cucueţi

Ion Paisa din Cucueţi

Neculaiu, vrâncian din Cucueţi

Vasili Paisa din Cucueţi

Neculaiu, ungurian, din Cucueţi

Vasili fiul lui Spoială din Cucueţi

Vasile al lui Spoială din Cucueţi

Dumitraşcu, puşcaş din Cucueţi

Chiriac fiul lui Micul din Bârsăneşti

Radul din Bârsăneşti

Mihaiu din Bârsăneşti

Ani din Bârsăneşti

Lupul din Bârsăneşti

Iordachi din Bârsăneşti

Stan, lăturaş din Bârsăneşti

Ursachi din Bârsăneşti

Costandin Mihu din Bârsăneşti

Andreiu din Bârsăneşti

Dumitru din Bârsăneşti

Toader din Bârsăneşti

Vasili din Bârsăneşti

Gavril din Bârsăneşti

Petre din Bârsăneşti

Anghel din Bârsăneşti

Ioniţă din Bârsăneşti

Ioniţă Hârlău din Brăteşti

Ion Fârcul din Brăteşti

Iftimi, păscar al cămăraşului din Brăteşti

Toader, păscar al cămăraşului din Brăteşti

Lazăr Bălcan din Brăteşti

Ioniţă fiul lui Pricopi din Brăteşti

Ion Voicul din Brăteşti

Andreiu, tărăbănţaş din Brăteşti

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 328, 329

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Vatra Târgului Ocnii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Vatra Târgului Ocnii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 526. Scădere rufeturi, însă 225: 225 oamenii ocnii. Rămân birnici 301.

 

 

Birnici (şi oamenii ocnii):

 

 

Iordache, curtean

Stoica, lăturaş

Dumitraşcu, lăturaş

Voicul, lăturaş

Ştefan, crav, lăturaş

Lupul, şaugău, lăturaş

Alicasandru Tănasă, şaugău

Costandin a Nicului, şaugău

Eni Moroş, şaugău

Neculaiu Moroş, şaugău

Alexandru al lui Lupu, şaugău

Gheorghi, blănar, lăturaş

Vasile Pogoje, lăturaş

Stanciul, crav, lăturaş

Şerban, crav, lăturaş

Petre, curtean

Burdelachi, curtean

Vasile Şchiopu, lăturaş

Ioniţă Dumachi, şaugău

Lupul Gaida, şaugău

Gheorghi Ispir, braşovan, lăturaş

Petre, sârbu, ciobotar al cămăraşului

Gheorghe Gaida, şaugău

Gavril, ciobotar, şaugău

Ion Macoveiu, şaugău

Gheorghi Dragomir, şaugău

Andreiu, ciobotaru, şaugău

Toader Săvuleu, şaugău

Gheorghi Negru, şaugău

Mihaiu, meşter, lăturaş

Vasile Stan, lăturaş

Şerban, dogar, şaugău

Ştefan, croitor, lăturaş

Crăciun, şaugău

Ion Arin, şaugău

Ion Frunză, şaugău

Petre Frueraş, şaugău

Toader Frueraş, şaugău

Neculaiu Laşcul, şaugău

Dumitraşcu Porumb, şaugău

Costandin Laşcul, şaugău

Panait Mogoş, şaugău

Vasile, morar, şaugău

Stanciul, lăturaş

Gligori, şaugău

Ştefan Caşcaval, şaugău

Dumitru, grecul, lăturaş

Ilie al lui Harapu, lăturaş

Pavăl Bărboe, lăturaş

Neculaiu Borboi, lăturaş

Costandin Aron, lăturaş

Năstas, braşovan, lăturaş

Necola, braşovan, lăturaş

Catidi, grec, lăturaş

Năstas Sliva, braşovan, lăturaş

Costandin Sliva, lăturaş

Oance, blănar, lăturaş

Ursul, curtean

Eni Blându, lăturaş

Gheorghi Cârste, lăturaş

Toderaşcu, curtean

Gligori, şaugău

One Ţuţur, şaugău

Ilie Răcoare, şaugău

Gligori Iorga, şaugău

Ştefan, ciobotar, şaugău

Ion fiul lui Popa, lăturaş

Costandin Cercul, şaugău

Gheorghi Chiper, lăturaş

Ion al lui Zanip, lăturaş

Ion Blăguş, şaugău

Radu, şaugău

Stoica, dogar, lăturaş

Mihai Arapul, lăturaş

Gheorghi Pătru, şaugău

Gheorghi Ţâfe, lăturaş

Costandin Porumbul, şaugău

Dumitru, lăturaş

Nichita, cârciumar, şaugău

Lazăr Balcan, lăturaş

Gheorghi fiul popii Vasili, lăturaş

Ioniţă, blănar, fratele lui, lăturaş

Costandin Ţuţoare, şaugău

Hriste, blănar, lăturaş

Sava, bârlădean, lăturaş

Tănasă, bărbier, lăturaş

Costandin, şelar, lăturaş

Neculai, zlătar, lăturaş

Mihaiu sasul, lăturaş

Manolachi, croitor, lăturaş

Gheorghi Gherman, curtean

Eni, cojoca, curtean

Manolachi Ioncul, şaugău

Marcu Cerchez, şaugău

Gligori Buga, şaugău

Gheorghi Haida, şaugău

Stan, muntian, şaugău

Petre Cimpoeşu, şaugău

Tănasă Barbul, şaugău

Sandul Boeriul, şaugău

Negoiţă Haida, şaugău

Toader, curtean

Chirilă, şaugău

Eni Dragomir, şaugău

Ion Cimpul, lăturaş

Ştefan Harap, şaugău

Ţâţâriga, şaugău

Iachim Raţă, şaugău

Dragomir, şaugău

In (alt) Dragomir, şaugău

Vasile Raţă, lăturaş

Gheorghi, vătăman, şaugău

Irimie, curtean

Miron, cheptănar, lăturaş

Stan Telega, şaugău

Anghel, frumagiu, lăturaş

Stoian, ciobotar, şaugău

Toderaşcu Cobur, şaugău

Vasile, curtean, şaugău

Toderaşcu, crav, lăturaş

Ilie a Călugăriţii, curtean

Neculaiu, grecu al cămăraşului

San Ciorcioba, şaugău

Radu, băcal, lăturaş

Gheorghi Buga, şaugău

Neculaiu Soare, şaugău

Gheorghi Dumali, şaugău

Eni, morar, şaugău

Vasile, curtean

Petre Mece, şaugău

Şerban, lăturaş

Ioniţă, cioclu

Toader, ciobotar, şaugău

Mihăilă, cioclu

Gheorghi Grebe, şaugău

Ilii, dascăl, şaugău

Tăbăcaru, şaugău

Ion Grebe, şaugău

Gheorghi Călţar, şaugău

Dragomir, ciobotar, şaugău

Ursul, tăbăcar, şaugău

Eni, croitoriul

Stan, cioclu

Vasili Oatul, şaugău

Vasili Primicar, şaugău

Neculaiu Primicar, şaugău

Pricopi, şaugău

Anghel, curtean

Hrisculiasă cu holtei şaugău

Ion, cojocar, lăturaş

Dumitraşcu, lăturaş

Costandin Stoica, şaugău

Eni, morar, şaugău

Vasile, tărăbăniţaş

Gheorghi al lui Muce, lăturaş

Vasile Ţomeş

Neculaiu Lupaşcu, şaugău

Berdilă, curtean

Gheorghiţă fiul lui Mihăilă, şaugău

Grigoraş, olar, lăturaş

Ion Desagă, şaugău

Toader, bârsan, şaugău

Radul, curtean

Vasilachi Ionaşcu, şaugău

Lupul Haida, şaugău

Toader Alecsăoi, curtean

Hurmuzachi, curtean

Ştefan cumnat lui Mihali Delar

Samoilă fiul lui Mihali

Neculaiu, curtean

Gheorghi, olar, lăturaş

Ştefan Dumachi, şaugău

Vasili, dogar, şaugău

Vasile Dumachi, şaugău

Opre, şaugău

Ilii Jâmtar, lăturaş

Gavril Gabără, şaugău

Ilii fiul lui Niagul, lăturaş

Vasili Caşcaval, lăturaş

Savin fratele lui, şaugău

Vasili Moţul, şaugău

Iordachi, curtean

Opre Chipul, şaugău

Vasile Mociorde, şaugău

Panaite, lăturaş

San Duvâncă, lăturaş

Ion Poliat, lăturaş

Sandul, lăturaş

Mihaiu, tăbăcar, lăturaş

Toader Iştoc, lăturaş

Ioniţă, ciobotar

Enache Petre, tărăbămţaş

Eni, tăbăcar, lăturaş

Lupul, tăbăcar, lăturaş

Stan, blidariul, lăturaş

Gheorghi, stoler, lăturaş

Ursachi, lăturaş

Ion Mititelu, lăturaş

Eni, tălmaci

Crâste, horilcar

Ioniţă Stoian, lăturaş

Muşat, curtean

Stan, muntean, lăturaş

Ştefan Brihaiu, şaugău

Ion, lăturaş

Stan, trăistar, lăturaş

Stan, cioclu

Niagu, jitar, şaugău

Gheorghi Popa, lăturaş

Ioniţă Farfaniţă, şaugău

Gligoraş Oatul, şaugău

Gheorghi Ochincă, şaugău

Ioniţă Păringu, şaugău

Toader Tutor, şaugău

Iordachi, trăistar, şaugău

Ştefan Lupul, lăturaş

Ştefan, curtean

Toader Cârste, şaugău

Vasile Bounegru, lăturaş

Stanciul Desagă, şaugău

Lupul Motoc, şaugău

Dumitraşcu Baltă, şaugău

Neculaiu, cheptănar, lăturaş

Staciul Baltă, tărăbănţaş

Ion Hriscul, şaugău

Vasili Guguian, lăturaş

Radul, cioclu

Dragomir Sima, şaugău

Ioniţă a Nazarii, lăturaş

Postolachi, vătăman, lăturaş

Zaharie, lăturaş

Ioniţă Vecin, şaugău

Neculaiu Tolontan, şaugău

Vasili, lumânărar al cămăraşului

Vasili, funar, şaugău

Eni, curtean, şaugău

Mihăilă, cojocar, lăturaş

Dumitru, curtean

Gheorghi, blănar, lăturaş

Ioniţă, liah, şaugău

Gheorghi, cojocar, lăturaş

Zamfir, blănar, lăturaş

Andriu, muntean, lăturaş

Radul, ciobotar, lăturaş

Iordachi, lăturaş

Mihăilă, curtean

Pavăl Căşcăval, şaugău

Ion Caţâchi, lăturaş

Vasile, cârciumar al gramaticului

Chiriac, la fel

Şerban. La fel

Andreiu cârciumar al lui Mihali

Stan a lui Mihali

Gheorghi, blănar

Călin a gramaticului

Cârste a lui Mihali

Andriu, muntean

Ion a lui Mihali

Petre a doftorului

Stanciul a lui Panaite

Niagu, savargiu a gramaticului

Ioniţă, cârciumar a egumenului

Neculaiu fiul lui Panicoară

Ştefan, băcal

Hriste, blănar

Ioniţă, grădinar

Sima, căldărariu

Eni Chiticariul

Dima a Mihali

Pertre al lui Moţoc

Şerban a gramaticului

Hriste Avram al Culii

Micul a gramaticului

Gheorghi Şâşma

Saraian, cupeţ

Enachi al Ursului, curtean

Crăciun, bărbier

Barbul, lemnar

Ştefan Botezat

Gligori, croitor

Eni, blănar

Ion Gologan

Stroe, teslar

Martin, sluga doftorului

Moiseiu al Lupului Tănasă

Ştefan, crav

Toader, muntean

Ion, ciobotar

Andrieş a gramaticului

Grigoraş Marcu, arnăut

Toader fiul lui Chiper

Greorghi, trăistariu

Ştefan, ungurul

Sandul, braşovan

Dumitru, braşovan

Petcu Polivil, braşovan

Vasili Lupaşcu

Costandin, bărbieriu

Vasili, să dea samă Costandin, bărbieriul

Chiriac, braşovan

Crâste, arnăut

Gheorghi, crav a Precistii

Stan a lui Mihali

Ilii, blănar, la fel al lui Mihali

Dumitraşcu, la fel

Vasili a gramaticului

Ilii fiul lui Ion, cojocar

Strătulat, blănar

Neculaiu Zălar zet (al) popa Sandul

Costachi, ciobotariul

Petre fiul Papii

Ion Sămilachi

Mărin, muntean

Ursul fiul lui, a lui Mihali

Neculaiu, crâşmar a lui Lazăr

Cârste Tălăntan, a gramaticului

Costandin Tălăntan, la fel

Dumitrachi, blănar, zet popii Enachi

Eni Sărian, ţărigrădian

Acsinti, ciobotar a lui Mihali

Voicu, ciobotariul

Dumitru, sârbul a egumenului

Nicola, blănariul

Andronachi ciobotar la Slănic

Gheorghi, morar lui Panaite la Slănic

Toader, ciobotar la Slănic

Ioniţă, vieriul, la Slănic

Năstasă fiul rusului, a lui Mihali, la Slănic

Vasile Călugăru, la Slănic

Gheorghi, vrâncean, la Slănic

Ion fiul lui Dobândă, la Slănic

David Barbul, la Slănic

Neculaiu, dascălul, la Slănic

Ion Robul, la Slănic

Vasile fiul lui Robul, la Slănic

Crăciun Pante, morar, la Slănic

Ion, ungurian, la Slănic

Ştefan a şatrarului Costandin, la Slănic

Mihaiu, ungurian, la Slănic

Simion, la Slănic

Radul, argat gramaticului, la Slănic

Ioniţă, torcător, şaugău la Slănic

Tănasă, a şatrarului Costandin, la Slănic

Alicsandru fiul lui Antohi, la Slănic

Mistodii, dogar, la Slănic

Ion, vieriul, la Slănic

Ştefan, ungurian, la Slănic

Stan Sabău, la Slănic

Mihaiu Gabără, la Slănic

Şimon Heresăoariul, la Slănic

Lorinţi frate lui Şămăn, la Slănic

Gheorghi, rusul, la Slănic

Ianăş a birăului, la Slănic

Pavăl, morar, la Slănic

Vasile, morar, la Slănic

Ion, morar a egumenului, la Slănic

Simion din Tăseşti

Toma din Tăseşti

Miron din Tăseşti

Sava din Tăseşti

Vasili din Tăseşti, lăturaş

Pafăl Hiloli din Tăseşti

Simion, ungurian, din Tăseşti

Bucur, muntean, din Tăseşti

Onu, rotar, din Tăseşti

Dragomir din Tăseşti

Toader din Tăseşti

Bucur Bucşă din Tăseşti

Opre, ungurian, din Tăseşti

Mafteiu, ungurian, din Tăseşti

Bucur, ungurian, din Tăseşti

Ion al lui, din Tăseşti

Gheorghi din Tăseşti

Şerban, olar, lăturaş din Tăseşti

Ştefan Porumbu din Tăseşti

Iordachi, tărăbânţaş, din Tăseşti

Andreiu, muntean, din Tăseşti, şaugău

Radul a Mihalii din Tăseşti

Vasili, tărăbânţaş, din Tăseşti

Petre, şaugău, din Tăseşti

Andreiu, muntean, şaugău, din Tăseşti

Coman din Tăseşti

Irimie, lăturaş din Tăseşti

Costandin, muntean, din Tăseşti

Ursachi, muntean, din Tăseşti

Ion a gramaticului, din Tăseşti

Dumitru a Mihalii, din Tăseşti

Ioniţă a lui Simion, şaugău, din Tăseşti

Gurca a Mihalii, din Tăseşti

Ursul Gingalău, lăturaş, din Tăseşti

Macoveiu, tărăbânţaş, din Tăseşti

Ilii a lui Mihalii, din Tăseşti

Chiper, cioclu din Tăseşti

Vasile, lăturaş, din Tăseşti

Lupul a şătrarului Costandin, din Tăseşti

Radul, pascar a şătrarului, din Tăseşti

Gheorghi, lăturaş, din Tăseşti

Nedelcu a cămăraşului, din Tăseşti

Gheorghi Barna, lăturaş, din Tăseşti

Cârste Bounegru, din Tăseşti

Chiriac, lăturaş, din Tăseşti

Agapii a şătrarului Costandin, din Tăseşti

Simion a gramaticului, din Tăseşti

Ion, muntean, a gramaticului, din Tăseşti

Dobre a gramaticului, din Tăseşti

Stan, muntean, din Tăseşti

Lupul, muntean, din Tăseşti

Bratul a gramaticului, din Tăseşti

Ion, cioclu, din Tăseşti

Ion, muntean, din Tăseşti

Vasili, muntean, din Tăseşti

Ion, muntean, din Tăseşti

Ion, cioban a gramaticului, din Tăseşti

Toader Nedelcu din Tăseşti

Dumitraşcu din Tăseşti

Gavril, rotar, din Tăseşti

Ion, muntean, din Tăseşti

Stoica, muntean, din Tăseşti

Petre a Mihalii, din Tăseşti

Gheorghi, rotar, din Tăseşti

Dobriţa cu holtei, din Tăseşti

Vasili, să dea sama Gheorghi, din Tăseşti

Gheorghi Nebunele, din Tăseşti

Toader a gramaticului, din Tăseşti

Ion, lăturaş, din Tăseşti

Ion Dan, lăturaş, din Tăseşti

Neculaiu Mihai, din Tăseşti

Ion Dorofteiu din Tăseşti

Ion, muntean, din Tăseşti

Iorga, şaugău, din Tăseşti

Lupul, tărăbânţaş, din Tăseşti

Eni, şaugău, din Tăseşti

Ion, rusul, tărăbânţaş, din Tăseşti

Gheorghi a gramaticului, din Tăseşti

Simion, lăturaş, din Tăseşti

Vasile, tărăbânţaş, din Tăseşti

Badiul, ciobotar, din Tăseşti

Grigoraş, cioclu, din Tăseşti

Gheorghi, lăturaş, din Tăseşti

Ghiorghi, cioclu, din Tăseşti

Toma, lăturaş, din Tăseşti

Ion, ungurian, din Tăseşti

Gheorghi, ungurian, din Tăseşti

Vlad, ungurian, din Tăseşti

Toader Furdui, din Tăseşti

Ion, drâstar, lăturaş, din Tăseşti

Ion Bălan, lăturaş, din Tăseşti

Mile, jitar, din Tăseşti

Antohi, muntean, şaugău, din Tăseşti

Ion Nacu a Mihalii, din Tăseşti

Stoe, lăturaş, din Tăseşti

Apostol Vecin, din Tăseşti

Chirilă, cioclu, din Tăseşti

David, şaugău, din Tăseşti

Mihaiu, jitar, din Tăseşti

Ghiorghi, cioclu, din Tăseşti

Ion, olariul, din Tăseşti

Ion Paşcu, din Tăseşti

Costandin Dorovici, din Tăseşti

Ion fiul popii Mihălachi, din Tăseşti

Ioniţă Tiutul, cioclu, din Tăseşti

Costandin, olar, lăturaş, din Tăseşti

Marin, cioclu, din Tăseşti

Anghel, ciobotar din Tăseşti

Ioniţă, ciobotar, din Tăseşti

Gligoraş din Tăseşti

Ioniţă a gramaticului, din Tăseşti

Tănasii a Zafului, din Tăseşti

Şerban, jitar, din Tăseşti

Ion a gramatcului, din Tăseşti

Ghiorghi, postăvar, din Tăseşti

Gligoraş a Mihalii, din Tăseşti

Toader Gârlian, din Tăseşti

Apostul, vrâncean, din Tăseşti

Dragomir din Tăseşti

Toma, vrâncean, din Tăseşti

Ion, rotar, din Valea Ţâganilor

Enachi, rotar, din Valea Ţâganilor

Băldijur din Valea Ţâganilor

Martin, ungur, din Valea Ţâganilor

Stan fiul lui Martin, din Valea Ţâganilor

Toader, lăturaş, din Valea Ţâganilor

Gheorghi a lui Mihali, din Valea Ţâganilor

Andreiu a gramaticului, din Valea Ţâganilor

Ianăş a lui Mihali, din Valea Ţâganilor

Ion, scutelnic a cămăraşului, din Valea Ţâganilor

Stan ungurian, din Valea Ţâganilor

Ion a Zafului, din Valea Ţâganilor

Apostu Berer, curtean, din Valea Ţâganilor

Dumitraşcu şaugău, din Valea Ţâganilor

Radul, muntean, din Valea Ţâganilor

Proca a Zafului, din Valea Oancii

Simion, la fel, din Valea Oancii

Isac, din Mosoară

Ioniţă Buzinschi, din Mosoară

Zaharie, din Mosoară

Martin, jitar, din Mosoară

Micle, şaugău, din Mosoară

Lupul Tănasă, şaugău, din Mosoară

Vasile, ciobotar, din Prislop

Moisă, lăturaş, din Prislop

Şerban, vătăman de Ocnă, din Prislop

Iosip, văcar gramaticului, din Prislop

Ioniţă fiul lui Acsinte, din Prislop

Ilie Vasilaş, din Prislop

Gheorghiţă, din Prislop

Neculaiu a gramaticului, din Prislop

Dragomir, muntean, din Prislop

Costandin, din Prislop

Andreiu, lăturaş, din Prislop

Stan Arvosâi, din Prislop

Ioniţă, olariul, din Prislop

Gheorghi Porumbu, din Prislop

Eni Blende, şaugău, din Prislop

Ion, cioban, din Prislop

Toader, lăturaş, din Prislop

Ion, ungurian, din Valea Oancii

 

 

Armenii ot Ocnă:

 

 

Toată suma caselor:  83. Rămân birnici 83.

 

 

Neculaiu, arman

Tănasii, arman

Ştefan, cioban, arman

Popa Gheorghii, arman

Iacob Iochim, arman

Mane, târgoviştean, arman

Acsănti, arman

Sava, croitor, arman

Hagi Iosip, arman

Cerchez, arman, ciobotar

Gheorghi, arman

Bogdan, ciobotar, arman

Cimion frate hagiului, arman

Caraivan, arman

Hagi Ivan, arman

Petre, ciobotar, arman

Hagi Zerip, arman

Simion, gălăţan, arman

Agopşa al lui Hugaz, arman

Hagi Agop, arman

Necula Budul, arman

Hagi Urachez, arman

Sandul fiul lui Bogdan, arman

Gheorghi fratele lui, arman

Vârtan a Sandului, arman

Cârste, hagiu, arman

Vârtan Cârste, arman

Simion Lazăr, arman

Gligori Tătaru, arman

Petre Marcu, arman

Cârste, arman

Mane, arman

Ştefănică, arman

Chircu fiul lui Solomon, arman

Simion, arman

Ivan, arman

Hagi Ilieş, arman

Hagi Bogdan Vârtan, arman

Neculaiu, croitor, arman

Iacob Petru, arman

Tănasă, arman

Toader, arman

Ovec, arman

Bogdan, arman

Neculaiu, arman

David, arman

Gaşpar, arman

Iacob Costrov, arman

Bogdan Baronce, arman

Hagi Neculaiu, arman

Ivan, arman

Andrieş, arman

Solomon Grigori, arman

Micul, arman

Popa Ivan, arman

Martos, arman

Hagi Cerchez, arman

Vârtan nepot lui, arman

Bogos, vasluian, arman

Petre fiul lui Ivan, arman

Avidică, arman

Andronachi Gârbănos, arman

Cârste Zarzăl, arman

Gheorghi fiul lui Ivan Haribu, arman

Mane a Popăscului, arman

Straghion, arman

Iacob fiu lui ciobotar, arman

Bogdan, cojocar, arman

Ştefan Arachel, arman

Gheorghi fiul lui Cârste, arman

Ivan fiul lui Grigori, arman

Mahul, arman

Cerchez, arman

Anane, arman

Ocaz a hagiului, arman

Cardat fiul lui Grigori, arman

Măgârdici, ciobotar din Doftana, arman

Ariton, arman

David Pârjol, arman

Toader Gribănos, arman

Grigori Agopşă, arman

 

 

Jidovii:

 

 

Toată suma sacelor: 6. Rămân birnici 6.

 

 

Moisa

Lupul

Avram

Ursul

Haim

Ilii

 

 

Rufeturi:

 

 

Toate casele: 92. Scădere rufeturi, însă 92: 8 popi, 2 diaconi, 1 ostavioi, 4 mazili şi ruptaşi, 45 ţigani, 32 femei sărace şi nevolnici.

 

 

Popa Costandin

Popa Gavril

Popa Ioniţă

Popa Necoară

Popa Enache

Popa Petre

Popa Sandul

Popa Iordache

Cozma, diacon

Stan, diacon

Alecsandru, căpitan ostavioi

Niţul al lui Panaite, mazil

Toader, blănariu, ruptaş

Toader Giuncul, ruptaş

Spiridon, gramatic

Alecsa, ţigan a şătrarului

Frenţe, la fel, ţigan

Vasile Chiriţă, ţigan

Dumitru, ţigan

Năstasă, ţigan

Gheorghi, ţigan

Chiriac, ţigan

Gligoraş, ţigan

Ion Buruiană, ţigan

Gheorghi Butu, ţigan

Condre, ţigan

Toader, potcovariu, ţigan

Necula, ţigan

Acsinte Purle, ţigan

Costandin Ciorlu, ţigan

Sandul, ţigan

Gheorghi, ţigan

Zamfir, ţigan

Iordache Buruiană, ţigan

Ursache, ţigan

Holomencia, ţigan

Neculaiu Creţul, ţigan

Toader Şopârlă, ţigan

Costandin, ţigan

Ştefan, ţigan

Simeon, ţigan

Ilii Chiriţă, ţigan

Ioniţă Butul, ţigan

Toader Buruiană, ţigan

Ianache, ţigan

Dan, ţigan

Ion, ţigan

Costandin, ţigan

Costandin, ţigan

Opre, cofaş, ţigan

Mihălache, ţigan

Postolache, ţigan

Ion Preda, ţigan

Avram, ţigan

Neculaiu, ţigan

Radul, ţigan

Stan, ţigan

Stan, ţigan

 

 

Oameni nevolnici şi femei sărace:

 

 

Irina

Dochiţa

Smăragda

Ilinca

Vârlănoaie

Ilinca

Ion, rus, calic

Smăragda

Ilii, tăbăcariu

Tudora, prescurniţă

Stoica Nebunu

Nastasie, săracă

Sandală, monahie

Nastasie

Cârstina

Anuţa

Iftinca

Marie, preoteasă

Ioana Necoroae

Safta

Frăsina

Catrina

Moghina

Safta

Arşeniţa

Ţariţa

Aniţa, mătăsăriţa

Ioana

Aniţa

Ana Bitişanca

Aniţa

Rosandra

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 329-336

 

 


George Finiş, pe Calea Cântecului

 

 

 

M-a luat prin surprindere şi mi-a strâns sufletul în menghină neaşteptata veste că George Finiş a plecat pe Calea Cântecului, lăsându-ne nouă în dar Primăvara. El însuşi era Primăvară şi poate că ar fi trebuit să mai aştepte, timp de câteva zeci de primăveri, până când ne vom lepăda de toate măştile şi, mai ales, de cele ale vanităţii, ca să respirăm cântecul cu adevărat şi să ne mântuim cu puritatea melosului care veghează asupra spiritualităţii mileniilor neamului nostru. George înţelege ce spun, pentru că era împătimit şi de istorie, istoria fiind pentru noi brazda din care răsare, creşte şi înfloreşte Cântecul.

 

 

Îi ştiu parcursul acesta pământesc încă din tinereţea noastră, când descopeream în muzica lui George Finiş un alean, un „dorurile mă omoară, / dar nu prea le bag în seamă” şi râdeam împreună, uneori, pe seama acestei atât de exact descrise exponenţialităţi bucovinene. Noi, îmi place să cred, eram altfel, aveam crezul nostru şi, fiecare în felul său, ne-am depăşit condiţia, deşi familia, şi pentru unul, şi pentru celălalt, însemna şi condiţie existenţială, şi împlinire, şi fericire. I-am trăit cu nesaţ fiecare nouă apariţie discografică, pentru că în discul de vinilin intervenea taina şi tăinuirea, intervenea arcana misterioasă a repoziţionării artistului în universul de dincolo de vremelnicie.

 

 

Despre George Finiş nu pot vorbi la trecut, pentru că el există şi va exista de-a pururi. E suficient să ridicăm privirile şi, dacă vreţi, sufletele spre Calea Cântecului şi îl vom reîntâlni ori de câte ori vom avea nevoie de el sau de Primăvară. Pentru că şi cântecul neamului nostru înseamnă o necontenită renaştere şi primenire; pentru că şi cântecul neamului nostru este primăvară, dar o primăvară care se poate auzi numai cu sufletul.

 

 

Este drept că, în ultimii ani, şi Gheorghe Finiş suferea, dar suferea pentru soarta cântecului, pe care o şubrezise şi statalitatea, dar o şubreziseră şi o bună parte dintre noi, cei care am uitat adevărul şi sensul închinărilor. Trupul, care l-a trădat acum, nu avea cusururi, dar sufletul lui George Finiş căuta şi tot căuta lecuirile care să îi aducă amăgirile care dau putere de viaţă: speranţele. Speranţele în ce? Nu mai avea decât certitudinea dragostei familiei sale şi a dragostei pruncuţului care urmează să vină în familia lui, dar care pruncuţ îşi va zări şi cunoaşte bunicul doar pe Calea Cântecului.

 

 

Ştiu suferinţa celor care înseamnă sufletul lui George Finiş, dar ei, şi mai ales fata şi nepoţii, au datoria să-şi şteargă lacrimile şi să păstreze neprihănită Calea Cântecului, pe care, în dimineaţa zilei de 17 aprilie 2021, a păşit George Finiş pentru a rămâne un veşnic biruitor.

 

George Finiş

 

 

La revedere, George Finiş, din universul nemuritor al cântecelor tale!


Ținutul Bacăului: Ocolul Tazlăului Mare de Sus (IV)

 

 

 

Satele Doftana, Plopul, Larga, Cucuieţii, Teţcanii, Cernul, Nadişa şi Boşotenii,

Strâmba, Vidraşcu, Oarâşa, Poiana, Liudi mănăstirii Berzunţului, Drăguţăştii

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Doftana

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

Doftana

 

Răzăşesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 63. Scădere rufeturi, însă 10: 1 popă, 1 diacon, 8 femei sărace. Rămân birnici 53.

 

Birnici:

 

Ion Macsim

Ştefan Trifan

Toader, croitor

Ştefănică, vătăman

Gheorghiţă Chiticar

Ioniţă Spataru

Chiriţă Gorţul

Vasile, ungurian

Ştefan, ungurian

Gavril Paisa

Ion Grumeza

Mihaiu Giurgiuvan

Ion Giurgiuvan

Mihăilă Micşoiu

Ştefan, blidar

Acsănii Ţuguiu

Sandul Cambiu

Costan Bitir

Mihălachi Bitir

Vasile Bitir

Istrate Huiban

Gheorghiţă Coman

Stan Nedeş

Ion Roman

Sandul Moţoc

Andreiu, dogariul

Hilip din Slobozia

Ion sin (fiu) lui Giurgiuvan

Costandin nepot lui Giurgiuvan

Vasili fiul lui Bobocu

Toader al lui Bobocu

Vasilachi Bobocu

Ion, argat

Ioniţă Bobocu

Gheorghiţă fiu lui Bobocu

Gavril, rotariul

Costandin zet (al) lui

Toader Mânzală

Gavril Bobocu

Frăţilă, morariu

Vasile, ungurian

Ion, rotariul

Ion Grosul

Neculai fiul lui Gheorghiţă

Toader, bejenar

Dumitru al lui Bobocu

Andreiu fiul lui Coman

Toader, ciubotariul

Ion, argat popei

Ilie Cârsân

Dumitru fiul lui Nacul

Proca Nacul

Costandin, vrâncianul

 

 

Nevolnici şi femei sărace:

 

 

Antimia

Dochiţa

Irina

Catrina

Ilinca

Mihna

Costandin, moşneag

Catrina

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Lăscărachi

Diaconul Mihălachi

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 319, 320

 

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Plopul

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Plopul

 

 

 

Toată suma caselor: 30. Scădere rufeturi, însă 30: 2 nevolnici, 28 plăeşi.

 

 

Plăeşi ai căpitanului Sandul ot Comăneşti:

 

 

Ion Bordeiu

Mihăilă, ungurian

Stanciul, ungurian

Stoica Ţăpoş

Ion, vieriul

Neculae Olu

One, ungurian

Bosăioc

Puful

Opre Puful

Ion Cotă

Ilie, muntean

Ion Roian

Ioniţă Grăsoiu

Bucur, cojocar

Mihaiu, cojocar

Mihaiu, cârciumar

Mihaiu, morar

Ion Negre

Vasile, vieriul

Coman Bucur

Stan, cheptănar

Simion a lui Tănasă

Antohi al lui

Ion, cojocar

Vladu, ungurian

Stroe, ungurian

Stoica al călugărul

 

 

Nevolnici:

 

 

Toader

One, călugăr

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 320

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Larga

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Larga

 

Răzăşesc

 

 

 

Toată suma caselor: 17. Scădere rufeturi, însă 2: 1 diacon, 1 femeie săracă. Rămân birnici 15.

 

 

Birnici:

 

 

Andreiu Ciosul

Grigoraş Şoşa

Vasile Merluşcă

Ilie Năsturoiu

Ion Roma

Gligoraş

Lazăr Meşter

Ion Anton

Sămion Frunză

Gheorghi, muntean

Vasile Cujul

Andreiu, bejenar

Pinteleiu Şoşa

Gligori Argint

Vasile Ştirbul

 

 

Femei sărace:

 

 

Iana, femeie săracă

 

 

Rufeturi:

 

 

Diaconul Guriţă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 321

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Cucueţii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Cucueţii

 

Răzăşesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 12. Scădere rufeturi, însă 4: 4 nevolnici şi femei sărace. Rămân birnici 8.

 

 

Birnici:

 

 

Costandin, jitar

Vasili

Andreiu, dogariul

Andreiu, ungurian

Ştefan, ungurian

Sandul Moţătă

Năstas brat (frate) lui Şchiopu

Enciul, şoimariu

 

 

Nevolnici şi femei sărace:

 

 

Toader Ţâgancia

Ion, şchiopul

Ghiniţa, săracă

Catrina

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 321

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Teţcanii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Teţcanii

 

A dumisale şatrarului Ştefan Roset

 

 

 

 

Toată suma caselor: 107. Scădere rufeturi, însă 47: 1 popă, 1 ruptaş, 5 ţigani, 19 nevolnici şi femei sărace, 20 scutelnici ai dumisale şătrarului Ştefan Roset. Rămân birnici 60.

 

 

Birnici:

 

 

Drăghici, muntean

Necola Gheneţ

Dumitraşcu Clipa

Ion, rotar

Neculaiu Tereş

Ion zet (al) lui

Chiriac, morar

Apostu al lui Roman

Neculaiu, morar

Avram

Gligori

Mihălachi Spânzuratu

Ioniţă, puşcaş

Gheorghi, puşcaş

Ion Heiosu

Vasile Raca

Ion Ciosul

Calistru

Gheorghi Ghineş

Lefter Clipa

Simion Cernat

Vasile Clipa

Costandin, munteanu

Dumitraşcu Parfeni

Andreiu, ciobotar

Vâlcul fratele lui

Iutilă

Vasile, grădinar

Ioniţă Tereş

Neculaiu, vieriu

Dumitraşcu, vieriu

Stoica

Pricopii

Gligori, rotar

Petre, ungurian

Borbat, ungurul

Dumitru, ungurul

Ştefan, ungurul

Bucur, ungurul

Ghitre zet (al) lui Petre

Chifan, văcar

Dumitraşcu

Gavril brat (frate) lui

Sterian

Andreiu, cojocar

Vasile Bălăban

Vasilachi

Gligoraş

Toader Săminescu

Stanciul

Moiseiu

Sămion Popa

Petre, muntean

Irimie, muntean

Toader, rotar

Sterie, morar

Ion al lui

Neculaiu Parfene

Lupul

Postolachi

Vasile Tătaru

Ioniţă fiul lui Spânul

Crâste, bejenar

Ion Motoiu

Dumitraşcu al lui

Gavril, vrânceanul

Vasile Mârzan

Ioniţă fiul lui

Pricopi, vieriul

Neculaiu, slugă

Costandin, slugă

Irimie Pusăiu, slugă

Ilie, sârbul, slugă

Marin, arnăut, slugă

Antohi, croitor, slugă

Hilii, ungurian

Gheorghi, ungurian

One, ungurian

Moiseiu, ungurian

Mihaiu, ungurian

Simion, ungurian

 

 

Oameni nevolnici şi femei sărace:

 

 

Dragomir, muntean

Stoica, muntean

Ioniţă Parfeni

Stamate

Ion Cimpoeşul

Baba Lăzăroae

Neculăeş

Ştefan

Vasile, muntean

Ion, chelar

Irimie

Ion, olar

Neculaiu, moşniag

Neculai, orbul

Stoica

Baba Ilinca

Preoteasa săracă

Costandin Parfeni

Bratul

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Toader

Enachi Clipa, ruptaş

Neculaiu, ţigan

Vasilachi, ţigan

Ion, bucătar, ţigan

Gheorghi, bucătar, ţigan

Vasile, ţigan

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 321, 322

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Cernul

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Cernul

 

Răzăşesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 17. Scădere rufeturi, însă 1: 1 femeie săracă. Rămân birnici 16.

 

 

Birnici:

 

 

Ştefan Ciosul

Enachi Ciosul

Gheorghi Ciosul

Mihălachi Ciosul

Vasile Ciosul

Ilie Chefană

Ion Mocănaş

Oance, mocan

Vasile sin (fiu) lui Pavăl

Ioniţă Iftimii

Gheorghi Ler

Nistor Ler

Lazor Ler

Costandin fiul diaconului

Sandul fiul diaconului

Costandin Ciosul

 

 

Femei sărace:

 

 

Tudosca, săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 322

 

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Nadişa şi Boşotenii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Nadişa şi Boşotenii

 

Răzăşeşti

 

 

 

Toată suma caselor: 36. Scădere rufeturi, însă 17: 5 popi, 2 diaconi, 2 mazili, 4 ruptaşi, 1 nevolnic, 3 scutelnici ai comisului Ion Ghenghe. Rămân birnici 19.

 

 

Birnici:

 

 

Vasile Ciosul

Pavăl, muntean

Gheorghi Morinici

Stan, muntean

Apostol

Simion Nor

Vasili Lachi

Ilie fratele lui

Vasile Ababii

Ion al lui Ghidibac

Apostol fiu babii

Toader, strugar

Vasile Ciosul

Tănasă

Ilie Nor

Iordache, muntean

Petre, dărăban

Ion, morar

Ion, cârpănar

Costandin, panţirul

Vlad, muntean, văcar

Simion fiul lui Miron

 

 

Nevolnici:

 

 

Danciul, calic

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Ion Nor

Popa Ion Ungurian

Popa Ioniţă

Popa Ion

Popa Drăghici

Diaconul Zaharia

Diaconul Gheorghi

Ioniţă Cimbru, mazil

Ursachi Uricar, mazil

Lupul Tumurugă, ruptaş

Anton Brănar, ruptaş

Nistor, ruptaş

Ion Solomon, ruptaş

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 322, 323

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Strâmba

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Strâmba

 

Răzăşesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 22. Scădere rufeturi, însă 2: 1 preot, 1 nevolnic. Rămân birnici 20.

 

 

Birnici:

 

 

Ursachi Tocilă

Pinteleiu Tocilă

Ioniţă Tocilă

Gheorghi Tocilă

Iacob, baciul

Toma, vătav

Vasile Mârza

Ion, boariul

Apostol Bere

Costandin Bere

Antohi

Radul, vrâncean

Costandin Tătar

Luca Sărăcuţu

Dorofteiu

Vasile Ciosul

Roman

Moiseiu Prutian

Ion al lui Tătaru

Pavăl Tocilă

 

 

Nevolnici:

 

 

Ion Bălăban, nevolnic

 

 

Preoţi:

 

 

Preotul Ioniţă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 323

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Vidraşcu

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Vidraşcu

 

Răzăşesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 25. Scădere rufeturi, însă 2: 1 diacon, 1 femeie săracă. Rămân birnici 23.

 

 

Birnici:

 

 

Măteiu, muntean

Gheorghi Gran

Pricopi Corfosală

Ioniţă Corfosală

Andreiu, vrâncean

Banu

Ion, rusul

Pavăl, pas

Grigori, pas

Gheorghi Grama

Enachi

Manolachi

Simion

Costandin, pas

Vasile, muntean

Adam, pas

Radul

Ioniţă Cerbul

Alecsei

Simion, morar

Măteiu al lui pas

Dumitru fiul lui Stanciul

Ion Jâpul

 

 

Femei sărace:

 

 

Rada, săracă

 

 

Diaconi:

 

 

Apostul, diacon

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 323, 324

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Oarâşa

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Oarâşa

 

A dumisale şatrarului Ştefan Roset

 

 

 

 

Toată suma caselor: 13. Scădere rufeturi, însă 3: 1 popă, 2 nevolnici. Rămân birnici 10.

 

 

Birnici:

 

 

Vasile, pas

Apostol, pas

Sava, puşcaş

Toader Dronţu

Andreiu

Irimie sin (fiu) lui Sava

Pavăl Hortolomeiu

Nichita

Lupul cumnat Savii

Radul Bobocu

 

 

Nevolnici:

 

 

Pavăl, morar

Vasile Rochiş

 

 

Preoţi:

 

 

Popa Vlad

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 324

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Poiana

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Poiana

 

Răzăşesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 15. Scădere rufeturi, însă 6: 1 popă, 1 mazil, 3 ruptaşi, 1 dascăl. Rămân birnici 9.

 

 

Birnici:

 

 

Roman, argat

Eni, argat

Trif, argat

Stan, argat

Crăciun

Gheorghi brat (frate) lui

Ursul Stan

Simion Prajă

Neculaiu fiul lui Prajă

 

 

Rufeturi:

 

 

Costandin Poenaru, mazil

Flore, ruptaş

Neculaiu, ruptaş

Ioniţă, ruptaş

Popa Stanciul

Condre, dascăl

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 324

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Liudi mănăstirii Berzunţului

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Liudi mănăstirii Berzunţului

 

 

 

 

Toată suma caselor: 92. Scădere rufeturi, însă 81: 5 nevolnici şi femei sărace, 56 ţigani, 20 scutelnici cu salvogvardie. Rămân birnici 11.

 

 

Birnici:

 

 

Nica Giosanu

Ion, vrâncean

Vasili, vrâncean

Toader, vrâncean

Stoica, ungurian

Costandin al Dodii

Petre, morar

Vasile, holtei cu mamă

Petre Teţcan

Mihaiu, ungur

Savin, muntean

Toader, muntean

Andreiu, muntean

Grigoraş Boeşcă

Toader, răilian

Ion, dascălul

Miron

Mihaiu, muntean

Stan, mocan

Andreiu, chetrar

Vasile Susan

Costandin, brăilean

Iordache, muntean

Fore Gritor

Toader, muntean

Ştefan, ungurian

Ion, vrâncean

Ion, ungurian

Luca, muntean

Toader, butnar

Vartolomeiu

 

 

Nevolnici şi femei sărace:

 

 

Tudora

Irina

Maria

Dimoftii

Neculaiu

 

 

Rufeturi:

 

 

Cozma, ţigan

Mihaiu, ţigan

Ion, ţigan

Hilip, ţigan

Iosip, ţigan

Gligoraş, ţigan

Toader, ţigan

Neculaiu, ţigan

Zaharie, ţigan

Vasile, ţigan

Ion, ţigan

Ursachi, ţigan

Luca, ţigan

Mihaiu, ţigan

Toader, ţigan

Gheorghiţă, ţigan

Ilie, ţigan

Stan, ţigan

Neculaiu, ţigan

Gavril, ţigan

Ştefan, ţigan

Ioniţă, ţigan

Neculaiu, ţigan

Ioniţă, ţigan

Toader, ţigan

Ion, ţigan

Costandin, ţigan

Irimie, ţigan

Ion, ţigan

Cârste, ţigan

Costandin, ţigan

Ilie, ţigan

Turi, ţigan

Tănase, ţigan

Gligori, ţigan

Stan, ţigan

Gavril, ţigan

Costandin, ţigan

Ion, ţigan

Toader, ţigan

Vasile, ţigan

Ion, ţigan

Ioniţă, ţigan

Nistor, ţigan

Ioniţă, ţigan

Strătulat, ţigan

Simion, ţigan

Costandin, ţigan

Ion, ţigan

Simion, ţigan

Mihaiu, ţigan

Vasile, ţigan

Andreiu, ţigan

Procopii, ţigan

Andreiu, ţigan

Toader, ţigan

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 324, 325

 

 

 

 

 

Ținutul Bacăului: Drăguţăştii

 

 

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

 

 

 

Drăguţăştii

 

Răzăşesc

 

 

 

 

Toată suma caselor: 43. Scădere rufeturi, însă 9: 1 popă, 2 diaconi, 6 nevolnici şi femei sărace. Rămân birnici 34.

 

 

Birnici:

 

 

Şerban Zmăul

Vasile sin (fiu) lui

Ion Ţârul

Tasii Dălban

Mihălachi Sovian

Andreiu zet (al) Căpătoaei

Pavăl Capotă

Lupul Trofor

Andreiu Manolache

Andreiu Crăciun

Neculaiu Nica

Pinteleiu Oladii

Ioniţă fiul Smărandii

Ioniţă, vrânceanul

Costandin al Varvarii

Iordache Potrinichi

Gavril Betian

Nichita fiul lui Ursul

Neculaiu Ghiniş

Ştefan, bârsan

Gheorghi Manolachi

Ioniţă Manolachi

Ioniţă Cozmeş

Barbul, tăbăcar

Petre, arman

Gheorghi din Bacău

Vasile Spulbere

Vasile Bosâiocu

Toader, muntean

Dumitru, funar

Voicu, muntean

David fiul lui Tofan

Năstasă, chetrar

 

 

Nevolnici şi femei sărace:

 

 

Ştefan David

Acsinia

Tudora

Tofana

Smăranda

Alicsandru

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Pinteleiu

Irimie, diacon

Toderaşcu, diacon

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 325, 326

 

 


Satele maestrului coregraf Costinel Leonte

 

 

1430, iulie 7: „Jurju Jumătate, cu fraţii săi, cu jupânul Şteful şi cu jupânul Mândrul… şi cu a lor bunăvoie au împărţit ocinile părintelui lor, Ioan Jumătate… Iar partea Mândrului: Balinţii pe Siret şi cu tătarii ce sunt în acele curţi, şi Mândreşti”[1].

 

 

1488, martie 12, Suceava: Ștefan Voievod întărește „sfintei Mitropolii de la Suceava, care este consacrată sfântului martir Gheorghe… satul Vlădenii, așezat pe Siret, cu moară”[2].

 

 

1489, martie 14: Ştefan cel Mare plăteşte 350 zloţi tătăreşti pentru satul Vlădenii pe Siret, pe care-l dăruieşte, cu întăritură şi împuternicire pentru „sfânta noastră mănăstire de la Voroneţ… unde este egumen rugătorul nostru chir popa Efrem”[3].

 

 

1492, martie 17: În faţa Divanului lui Ştefan cel Mare apar nepoţii lui Ion Jumetate, „Mărina, fiica lui Giurgiu Jumetate şi cu copiii săi, şi cu vara ei, Mărinca, fiica lui Mândrea, şi nepotul ei de frate, Silea, şi sora lui, Donea, fiii Fedcăi, şi verii lor, Şteful şi sora lui, Mărina, fiii Maruşcăi, fiica lui Şteful Jumetate” şi împart, în bună înţelegere, o parte dintre moşiile rămase după bunicul lor, Ion Jumetate, „satele anume: Mândreşti, pe Siret, unde au fost Balinţii… Şi s-au cuvenit Marincăi, fiica lui Mândrea, şi nepoţilor ei de frate, Silea şi surorile lui, Donea, în partea lor, satul anume Mândreşti pe Siret”[4].

 

 

1586, februarie 26, Iași: Petru Șchiopu dăruiește mănăstirii Sucevița „un sat anume Măndreștii pe Sirete și cu mori pe Sirete și cu mlaștini, care acel sat, anume Măndreștii pe Sirete, și cu mori pe Sirete și cu mlaștini, a fost dreaptă moșie părintelui și rugăroriului nostru Gheorghie, episcop de Rădăuți, de la strămoșul sfinției sale, Petru Hudici dvornic, și a arătat sfinția sa și uricul moșilor săi, înaintea noastră, ce l-au avut de la bătrânul Ștefan Voievod, dar au avut și alți boieri urice pe acel sat, dar demult au ieșit din mâinile lor și au îmblat din mână în mână și, de câte ori s-au judecat pentru a-l lura, nimeni n-a fost în stare să-l câștige, ci tot a fost așa cui l-au dat domnii, de aceea m-am sfătuit domnia mea cu boierii noștri și cu sfatul nostru și am miluit mai sus zisa sfântă mănăstire Sucevița”[5]. În notița de la subsol, Teodor Balan preciza că, în „1582, august 6, Iași: Petru Vodă întărește mănăstirii Sucevița satul Măndrești, care fusese al lui Petru Hudici și acum e stăpânit de membrii familiei Movilă”[6].

 

 

1637, iunie 30: În fața divanului lui Vasilie voievod vin marele spătar Gligorașco Ureche „și cu cneagina Voruntăreasă și cu toți verii lui Neagoe postelnic: Gligorie Arbure, și Niculai Grumază, și Avram din Lucăciani, și Toader Gherman, și Isac Cocoran, Gheorghie și cu toți verii lor, și s-au pârât, de față, înaintea noastră, cu rugătorii noștri Venedict, fost episcop de Roman, și cu Selivestru, egumen, și cu tot soborul de la sfânta mănăstire ce se numește Sucevița… pentru satul Măndrești, ce este pe Siret, în ținutul Sucevii, cu mori pe râul Siret, zicând boierul domniei mele, Ureche, mare spătar, cu acei oameni mai sus scriși, că le este lor acel sat dreaptă ocină și moștenire și le împresoară lor acel sat călugării fără nici o treabă. Iar rugătorii noştri călugări de la sfânta mănăstire Suceviţa astfel au răspuns înaintea noastră, că acel sat Măndreşti le este dreaptă danie şi miluire de la Petru voievod şi au arătat înaintea noastră şi uric de la Petru voievod, făcut cu mare blestem, astfel scriind în acel uric că a fost acel sat de moştenire lui Ghiorghie, fost arhiepiscop şi mitropolit de Suceava, de la Dumitru Hudici fost comis; şi au arătat înaintea noastră şi uric de moştenire ce a avut Petru Hudici de la bătrânul Ştefan voievod. Iar boierul domniei mele, Ureche, mare spătar, şi cu acei oameni mai sus scrişi, ei au arătat înaintea noastră un alt act, de la Petru voievod şi de la Aron voievod, şi alte drese de la alţi domni. / Deci, domnia mea şi cu tot Sfatul nostru i-am judecat cu dreapta noastră judecată şi după legea ţării şi astfel am aflat eu ade­vărul, că nu are boierul domniei mele, Gligorie Ureche, mare spătar, şi Vorontăreasă, şi Gligorie Arbure, şi Nicolae Grumadză, şi Avram  şi cu Toader Gherman, şi Isac Cocoran, şi fratele lui, Gheorghe, şi cu alţi veri ai lor nici o treabă cu acel sat şi l-au luat fără drept şi acel dres ce au arătat înaintea noastră a fost făcut cu înşelăciune şi nedrept. Astfel ei au rămas înaintea noastră şi din toată legea ţării, iar rugătorii noştri călugări de la sfănta mănăstire Suceviţa, ei s-au îndreptat şi şi-au pus ferâie 24 de zloţi în visteria noastră. / Deci, de acum, înainte, să nu aibă mai mult a se pârî pentru această pâră niciodată, în veci. Deci, dacă se vor mai ivi în vreo vreme nişte drese la boierul domniei mele Ureche spătar sau la alţi veri ai lor, mai sus scrişi, pe acel sat Măndreşti, să nu se creadă şi să se rupă. Şi altul să nu se amestece. La Iaşi, în anul 7145 (1637) iunie 30 zile”[7].

 

 

1746, mai 5. „Manea din Vlădeni, moşie a mănăstirii Voroneţ, Vasile din Dumbrăvenii mitropoliei, Mardare din Bervoieşti (Brehueşti) şi Strachi de la mănăstirea Solca dau mărturie cu jurământ că poiana din satul Lipăeştii este a mănăstirii Solca”[8].

 

 

1774, 10 iunie: Recensământul lui Rumeanţev consemnează, în Ocolul Siretului, din Ţinutul Botoşani, la Mândreşti – Vlădeni, „Toată suma caselor: 19. Scădere rufeturile, însă 7: 2 popi, 5 scutelnici. Rămân birnici 12”, birnici fiind Maftei Moscul; Ioniţă Priparoc; Pricopie Parparoc; Simion Hârtie; Iftimi Hârtie; Mihălache Hârtie; Cucoranul; Vicol Mătcan; Pavel Demiian; Miron, cumnat lui; Dumitraşcu Oatul”, iar rufeturi: „Popa Ioniţă; Popa Grigoraş; Simion, morar, scutelnic al mănăstirii Suceviţii; Mihai, rus, tij (la fel); Toader, rus, tij (la fel); Alecsa, rus, tij (la fel); Tincul, rus, tij (la fel)”[9].

 

La Hrişcani (Hriţcani), „sătuc între Cucorăni şi Vlădeni”, recensământul consemna „Toată suma caselor: 16. Scădere rufeturile, însă 8: 1 popă, 1 dascăl, 2 ruptaşi, 2 ţigani, 2 scutelnici. Rămân birnici 8”, adică „Iacob, rus; Ion Burhălău; Iancul, rus; Apostu, crâşmar; Vasilache Sfeclă; Costandin, ungurian; Grigoraş Cioplintă; Ştefan Ciuntul”, la rufeturi fiind cuprinşi: „Popa Ilie; Ioniţă, dascăl; Grigore Ralia; Ursachi Sorocian, mazil; Vasile, ţigan; Niagul, ţigan; Ion, croitor, scutelnic al Paraschivii Gâlculesii; Neculai, crâşmar, tij (la fel)”[10].

 

Satul Berehoeştii, cum se numea pe atunci Brehuieştii, avea: „Toată suma caselor: 62. Scădere rufeturile, însă 62: 3 popi, 2 diaconi, 57 panţiri”, panţiri fiind „Dumitru sin (fiu) popa Vasile; Ursul Radul; Pintelei Crihan; Grigori sin Dumitru Crihan; Andrei sin Crihan; Ion sin Tudosi; Ion zet (al) Tudosi; Maftei Crihan; Toader Robul; Toader, pescar; Ursul Robul; Petre, pescar; George Crihan; Ion sin ungurian; Vasile Crihan; Toader Ţiţeiu; Toader zet tutunarului; Andrei zet Băbuţii; Loghin sin Mănoiu; Ignat brat (frate) Loghin; Dumitraşcu brat Andrieş; Andrei brat Dumitraşcu; Costandin zet Bubuţeiu; Sava, ungurian; Costandin, rotar; Pavel, salahor; Ion zet Roşca; Ilie, salahor; Simion Roşca; Luchian, şelar; Vasile, şelar; Luchian sin Ilie; Gavril Clae; Ursul Găinuşcă; Vasile sin Ilincăi; Costandin Ghiuţă; Sandul Ghiuţă; Antohi sin Costandin; Lazor, salahor; Ion al Ştefanei; Vasile Strachină; Ursul sin Tălabă; Tudosi sin Tălabă; Chiriac sin Mihăilă; Vasile sin Mihăilă; Leonti sin Mihăilă; Darie sin Mihăilă; Pintelei nepot Mihăilă; Ion sin Mihăilă; Toader al Rodoaei; Ion al Rodoaei; Ion, morariul;  Andronic”, iar rufeturile fiind reprezentate de: Popa George; Popa Ion; Popa Vasile; Diaconul Gavril; Diaconul Sandul”[11].

 

 

1775: În recensământul făcut din ordinul generalului Spleny pentru Ocolul Siretului[12], satul Brehuieşti nu este menţionat, iar Mândreştii, trecuţi drept „Măndăreşti” aveau doar 2 ţărani.

 

 

1777, iunie 8: „Iordache Balş vistier confirmă lui Ioasaf, egumenul mănăstirii Putna, primirea scrisorii prin care îi face cunoscut că Spleny general i-a trimis o poruncă ca să se înţeleagă cu mănăstirea Moldoviţa, care e nemulţumită de moşia Iordăneşti, pentru care a dat în schimb moşia  Sălăgeni. Deoarece, când a primit moşiile Dumbrăveni şi Vlădeni, de la mănăstirea Putna, a arătat că vrea o moşie pentru care să primească în schimb moşia Sălăgeni a mănăstirii Moldoviţa, propune lui Ioasaf egumen să dea mănăstirii Moldoviţa o moşie din Cordon, la fel cu moşia Iordăneşti, şi egumenul Venedict va fi mulţumit. Cere să nu mai fie supărat, fiindcă nu răspunde pentru moşia Iordăneşti. În privinţa moşiei Stăuceni şi a altor părţi de moşie, ce se împresoară de cei din jur, îi re­comandă egumenului să se folosească de documentele pe care le-a pri­mit la facerea schimbului, după cum şi el procedează cu moşiile primite de la mănăstirea Putna. La ameninţarea lui Ioasaf cu întoarcerea schimbului făcut, îi răspunde că i-a dat moşii mai mari şi mai bune decât moşiile primite, pe care a construit acareturi şi a învestit bani, îi cere să-şi administreze cu rânduială moşiile, pentru a aduce folos mănăstirii şi să nu-l mai supere”[13].

 

 

1788: Contele Feodor Karacsay de Valyesaka, participant, în 1788-1791, la asediul Hotinului şi la marile bătălii de pe teritoriul Moldovei, bun cunoscător al fiecărei regiuni moldoveneşti, descrie „Drumul mare, de la Suceava (în Bucovina), la Botoşani: De la Suceava, la Tişăuţi (vama austriacă, carantina se află la ¼ de ceas de acolo, în satul mai mare, Bosanci). Aici, hotar e râul Suceava, care, când se umflă apele, este trecut cu plute. De aici, prin Salcea, pe la Dumbrăveni, peste două braţe ale râului Siret, peste primul – pe un pod suspendat; apoi, la dreapta, pe lângă satul Vlădeni, pe la poalele împădurite ale unui deal, la Botoşani”[14].

 

 

1799, ianuarie 1, Peczeyszyn: „Tabel privind moşiile fondului bisericesc în Moldova, cu indicarea ţinutului şi suprafeţei fiecăreia” cuprinde şi „siliştile: Balinţi (Siminicea, numită şi Baleştii – n. n.), Mândreşti (moşie care cuprindea Bursucenii şi Corocăieştii – n. n.), Sarafineşti şi Miteşti… în ţinutul Botoşani”[15].

 

 

1809: Un testament din 21 martie 1809, diata lui Iordachi Balş, aduce informaţii importante şi despre satele din jurul Dumbrăvenilor, Alecu Balş moştenind „moşiile sate întregi Dumbrăvenii, Romane­ştii, Avereştii[16], Sălăgenii, Bursucenii, şi Brehoeştii, şi Vlădenii, şi Mândreştii, şi Baleştii[17], care acum se zic Siminicea, ce să află, toate unite la un loc, în ţinutul Suceava şi în ţinutul Botoşanii, şi cu toate prisăcile cu stupi ce să vor afla la aceste arătate moşii”. El lasă, „În partea fiului meu Alecu. // Moşiile sate întregi Dumbrăvenii, Romane­ştii, Avereştii[18], Sălăgenii, Bursucenii, şi Brehoeştii, şi Vlădenii, şi Mândreştii, şi Baleştii[19], care acum se zic Siminicea, ce să află, toate unite la un loc, în ţinutul Suceava şi în ţinutul Botoşanii, şi cu toate prisăcile cu stupi ce să vor afla la aceste arătate moşii”.

 

 

1888: Răscoala din Dumbrăveni, Siminicea, Brehuieşti şi Corni. „În plasa Siretului, s-a observat, de mult, o mişcare printre săteni, după cum nu se bănuia pe-alocurea. Ni s-a spus, îndată după aplanarea mişcărilor din Valahia, că agenţi anume veniţi s-ar fi coborât la cutare staţiune de drum de fer, ar fi întâlnit săteni lucrând la câmp şi le-ar fi vorbit; apoi au intrat prin sate şi aşa mai departe. Subprefectul a fost imediat încunoştinţat a fi cu atenţiune şi prea vigilent, spre a descoperi cele ce se petrec, a raporta imediat prefecturii, trimiţând pe orice agenţi provocatori înaintea justiţiei. Răspunsurile sale au fost stereotipe, că nimic nu se petrece, că totul e în linişte. / Deodată, un număr de 30 locuitori, sunt acuma două luni, din cătunul Siminicea, comuna Dumbrăveni, s-au prezentat la redacţia noastră şi s-au plâns că ei, ca rezervişti, sunt urmăriţi pentru prestaţiune, în timp ce, după lege, făcând parte din războiul de la 1877 -78, sunt scutiţi. Mergând, împreună cu câţiva din ei, la prefectură, a fost uşor a-i convinge că pentru plata dărilor de care erau scutiţi pria lege ei nu sunt urmăriţi. Atunci plângerea lor a luat o alta fază; ei începură a cere pământuri (după cum le promisese Carol I, înainte de Războiul de Independenţă – n. n.). S-a cunoscut îndată că există o agitaţie şi, dându-li-se consilii (sfaturi – n. n.) prudente, locuitorii s-au retras. / Nu mult după aceasta, izbucneşte o altă mişcare, mai obiectivă; se semnalează, tot în această plasă, în comuna Brehuieştii. Prefectul, făcând dreptate locuitorilor, liniştea s-a restabilit. Erau vexaţiunile primarilor colectivişti, care exasperaseră pe săteni. / Vine, apoi, în o formă mai acută, mişcarea de la Corni, tot din această plasă. Mergând prefectul la faţa locului, cu o mai mare greutate decât la Siminicea şi la Brehuieşti a putut restabili liniştea. Sătenii, amestecând plângerea lor contra primarului cu acea de cerere pentru pământuri, au trebuit a se mărgini la cea dintâi, pentru ca dreptate să li se facă şi liniştea să se restabilească. Aci se semnalase ca instigator învăţătorul sătesc. / Despre toate aceste mişcări, subprefectul n-a ştiut nimic, n-a putut a le preîntâmpina şi nici a raporta ceva în privinţa agitărilor locuitorilor. Pe neaşteptate, când totul părea intrat în cea mai mare linişte, prefectura e încunoştinţată că locuitorii din Dumbrăveni s-au răsculat; au intrat în ograda arendaşului, i-au luat plugurile şi s-au dus pe câmp, să tragă brazde şi să-şi împartă pământul. Ordine severe au fost transmise şi de la centru, ca să se desfăşoare forţe suficiente, pentru ca mişcarea să se înăbuşe în germeni fiind. / Prefectul, păşind la faţa locului, în unire cu colonelul comandant al regimentului de dorobanţi, şi intrând în mijlocul sătenilor, ce erau adunaţi în număr ca la 600-700 locuitori din diferite cătune şi chiar comune, până şi din judeţul limitrof, Dorohoi, au început a se explica eu ei, spre a cunoaşte cauza acestei aglomerări. Din vorbele lor reieşea că vor pământuri, că la urmă se mulţumeau ca prefectul să le dea o declaraţiune, scrisă şi subscrisă de el, cum că li se vor da pământuri şi că arendaşul nu va pune plugurile sale să are, înainte de a li se împărţi lor pământuri. În zadar au fost toate consiliile date, toate declaraţiunile că guvernul e pe cale de a-i împroprietări pe moşiile Statului, dar că trebuieşte o lege şi după forme. / „Destul, de zece ani, ne purtaţi tot cu vorbe!, striga mulţimea. Nu mai putem aştepta”. / Într-aceste, prefectul e chemat la staţiunea Vereşti, spre a convorbi telegrafic cu primul ministru; sătenii nu-l lăsau să iasă din mijlocul lor. În fine, după multă greutate, deşi forţa armatei era la distanţă, prefectul a putut a se strecura printre ei, fără a face uz de ea. / Reîntors, ziua venea spre declinul său, liniştea trebuia restabilită înainte de sosirea nopţii. Se semnalase chiar că sosesc şi alţi locuitori, retardatarii ce-şi dăduseră întâlnire. / Colonelul Maca, în urma consiliilor şi a parlamentărilor date şi avute cu locuitorii, văzând că aceştia se obstinează şi nu vor a se împrăştia, se pune în fruntea regimentului său şi face somaţiuni repetate, faţă fiind procurorul şi judele instructor. După somaţiunile orale, urmează cele cu batere de tobă şi sunete de trompete; totuşi, rezerviştii mai cu deosebire încurajau pe ceilalţi la rezistenţă, spunându-le că n-au voie să dea focuri. Se dau salve de puşti, dar nici o mişcare. Atunci, colonelul Maca, având deja experienţa acestor răscoale din Valahia, unde operase spre calmarea lor, dă ordine artileriei călăreţe ca, în rând câte trei, să înainteze în mulţime, spre a se împrăştia. Întâia şarjă rămâne fără efect. La a doua şarjă, căpitanul Zamfirescu, care avea comanda artileriei, se pune în fruntea soldaţilor şi, prin o evoluţiune dibace, reuşeşte a împrăştia pe revoltanţi şi a-i dispersa în grupuri mai mari ori mai mici, după care, intervenind infanteria, îi asedie între puşti şi îi arestă. / Atunci se produse o panică între locuitori, încep cu toţii a fugi, sar gardurile, se ascund pria ogrăzi, case şi atenanse, şi din totalul număr se arestează vreo 120 locuitori (Eroi ai Independenţei, dar ce contează – n. n.). / Imediat, liniştea a fost restabilită, fără ca o picătură de sânge să se fi vărsat, fără ca o zgârietură să se fi produs. Trebuie să recunoaştem că acest rezultat fericit nu-l datorăm decât tactului şi prudenţei prefectului, decât experienţei şi energiei colonelului Maca, decât curajului şi abilităţii căpitanului Zamfirescu. Cea mai mică imprudenţă comisă, cât de puţină impacienţă de s-ar fi arătat, ar fi avut de rezultat sute de cadavre, lăsate pe străzile satului Dumbrăveni. Mulţumită acestora, nici un exces s-a produs, nici o iritaţiune nu s-a manifestat. Păstrând cu toţii un sânge rece, o pacienţă şi o prudenţă demne de toată lauda, am putea vedea că cea mai impunătoare răscoală s-a putut potoli în un mod atât de fericit, precum pe aiurea nu s-a întâmplat. / De acum, începe rolul justiţiei. Între cei arestaţi au figurat şi doi cetăţeni din Botoşani: arhitectul comunei, dl C. Argenti, şi un fost comisar al colectiviştilor (mişcare aparent reformistă, încropită de boierii Ion Câmpineanu, Prinţul Dimitrie Ghica etc. – n. n.), dl G. Petrescu. Nu intrăm în a discuta culpabilitatea ori inocenţa a nici-unuia; afacerea fiind pendinte la justiţie, presa trebuie să păzească o strictă rezervă, spre a nu se influenţa cursul justiţiei în nici un mod. Atâta ştim, că în timp ce redactorii Sentinelei reclamau pe aceşti doi preveniţi ca reporterii ziarului lor, declaraţiunile inculpaţilor erau că se duseseră la vânat, în satul Dumbrăveni. / Instrucţiunea fiind absolut secretă, nimic n-a putut transpira, dar în urma interogatoriului judele instructor i-a depus pe ambii în arestul preventiv al judeţului. Rolul însă de arhitect al comune şi acel de reporter de ziare ni se par cu totul incompatibile, atât zicem şi trecem înainte. / Mulţi din cei arestaţi au fost eliberaţi. Ceea ce reiese din declaraţiunile sătenilor, făcute chiar la arestarea lor, e că primarii, perceptorii şi unii învăţători chiar i-au trimis la Dumbrăveni pe oameni, ca să ceară pământuri. Mai mult, sosind prefectul în Dumbrăveni, se spune că chiar vătăjeii i-au strâns, zicându-le că a venit prefectul să le împartă pământuri; că, odată acolo adunaţi, s-au găsit alţii care, punându-se în frunte, i-au reţinut şi au vorbit în numele lor, fără ca ei să fi ştiut ceva şi fără să fi venit cu un scop de revolte. Despre toate s-a raportat ministerului. / Astăzi, liniştea e complet stabilită şi ne mirăm că unele ziare din Capitală dau ştirea că, din surse oficiale, sătenii s-au răsculat a doua oară la Dumbrăveni. Acesta fiind purul adevăr în răscoala sătenilor de la Dumbrăveni, îl aşternem aci, spre a împrăştia orice alte relaţiuni inexacte, exagerate ori de rea credinţă făcute. Ne abţinem de la orice comentarii; dorim însă ca autorii revoltei să fie descoperiţi. Justiţia are suficiente elemente de a putea pune mâna pe firul conspiraţiunii surde ce agită ţara şi să ne dea liniştea la care avem dreptul de a pretinde. Trecută şi această ocaziune, fără a se reprima răul în chiar sorgintea lui, ne putem aştepta la mari calamităţi. Atâta zicem şi încheiem pentru astă-dată”[20].

 

 

1888: „Școalele rurale suplinite, din județul Botoșani, se scot în concurs pe data de 1 septembrie, și anume: școalele comunelor Brehuiești-Bursuceni, Brehuiești-Mândrești”[21].

 

 

1898: Brehueşti, comună rurală, situată în centrul plasei Siretul, județul Boto­şani, de o parte şi de alta a râului Siret. Comuna se compune din sa­tele Brehueşti, Bursuceni, Corocăeşti, Hancea, Hriţcani, Huţani, Mândreşti şi Vlădeni. Are o su­prafaţă de 7.635 hectare şi o populație de 1.358 familii sau 5.374 suflete, din care 1.503 contribuabili. Locuitorii sunt români şi ruşi; sunt şi câteva familii de evrei şi nemţi. Pământul e de calitate bună, variind în pământ negru vegetal şi nisipos, mai cu seamă pe luncile Siretului. Întinderea locurilor cultivate, în 1890, a fost 3.078 hectare. Are 989 hectare pădure, care parte se exploatează sistematic. Sunt situate parte pe dealuri, parte pe şesul Siretului. Numărul vitelor e de 1.964 boi şi vaci, 385 cai, 624 porci, 3.445 oi; 218 stupi, care au produs 218 kg ceară şi 880 kg miere. Comuna e udată prin mijloc de râul Siretul şi mai de multe pâraie, gârle şi vărsături din Siret. Sunt 3 iazuri şi mai multe bălţi, toate ape bogate în peşte. Sunt 2 mori de apă, la iazuri, şi 2 mori de aburi. Sunt în comună 1 carieră de piatră şi 2 de nisip sau prund pentru şosele. Brehueşti e străbătută de şo­seaua naţională ce merge pe şesul din stânga Siretului şi de calea judeţeană Botoşani-Burdujeni, pietruite şi în bună stare. Bugetul comunei are, la ve­nituri, 14.066 lei și 53 bani şi, la cheltuieli, 14.022, lei și 30 bani. Are 7 biserici, deservite de 5 preoţi şi 12 cântăreţi, şi 4 şcoli, cu 3 învăţători, 1 învăţă­toare, 177 şcolari şi 13 şcolă­riţe. Legenda spune că, în vechime, cea mai mare parte din terito­riul comunei era acoperit cu pă­dure şi că, în locul satelor de astăzi, erau schituri de călugări şi de călugăriţe. / Brehueşti, sat aşezat pe coastă de deal şi parte pe vale, în par­tea de est a comunei Brehueşti, pasa Siretul, județul Botoşani. Are o suprafaţă de 1.658 hectare şi o populaţie de 418 familii sau 1.350 suflete, din care 400 con­tribuabili. Pământul este ocupat parte cu semănături şi parte cu pă­dure. Are 1 iaz şi 1 moară de apă, 1 carieră de piatră pentru fântâni şi case şi 1 carieră pentru prund de şosele. Aci este reşedinţa comunei Brehueşti. Este o biserică, făcută de lo­cuitori, deservită de 1 preot şi 2 cântăreţi şi 1 şcoală mixtă, cu 1 învăţător şi 40 şcolari. Sunt 470 vite cornute, 50 cai mari şi mici, 1.128 oi, 1.000 mascuri şi 60 stupi cu albine. În sat sunt 6 meseriaşi, 2 comer­cianţi; 2 cârciumi”[22].

 

Vlădeni, sat în partea de nord a comunei Breguești, plasa Siretul, jud. Botoșani, cu o suprafață de 1.002 hectare și o populație de 1.145 suflete”[23].

 

Din acelaşi Mare Dicţionar Geografic al României, se mai poate afla că pârâul Axinte îşi are izvorul „pe moşia Mândreşti, comuna Brehueşti, plasa Siretul, judeţul Botoşani, din care iese Pârâul Popii” (p. 152), care „izvorăște de la Fântâna lui Axinte și se varsă în iazul Vlădeni, moșia cu același nume” (V, p. 54), iar un alt pârâu, Boghianul, „izvorăşte din valea satului Corocăeşti, judeţul Botoşani, comuna Brehueşti” (p. 504), apoi se îndreaptă spre Fântânele; pârâiaşul Olarul, care izvorăşte de lângă Călineşti, „se varsă în pârâul Bahna, comuna Brehueşti” (IV, p. 558); o „baltă, pe moşia Brehueşti, comuna Brehueşti” se numea „Boireasca” şi era „formată din izvoare” (p. 508); dealul Baisa se află „în partea de est a comunei Brehueşti, judeţul Botoşani” şi că o parte a pădurii, care începe în vestul comunei Curteşti, se află  „pe moşia Brehueşti, comuna Brehueşti” (p. 203).

 

 

1899: Prefectura judeţului Botoşani publică, în Monitorul Oficial, un „Tablou de tinerii din judeţul Botoşani care urmează a fi înscrişi pe tabelele de recensământ ale clasei anului 1901 şi care sunt dispăruţi de prin comunele unde s-au născut”. Din comuna Brehueşti lipseau de la domicilii: „Gavriline Grigore, fiul lui Manoli şi al Mariei, Ungureanu Ioan, fiul lui Gheorghe şi al Victoriei, Ştefănescu Titus, fiul lui Alexandru şi al Eugeniei, Ferariu Gheorghe, fiul lui Anton şi al Ecaterinei, Munteanu Costache, fiul lui Enache şi al Raveicăi, Burăh Calman, fiul lui Avram şi al Ghitlei, Romaşcanu Grigore, fiul lui Sava şi al Elisabetei, Teodor Costache, fiul lui Dumitru şi al Savetei, Fruct Iţic, fiul lui Avram şi al Haiei, Ferariu Andrei, fiul lui Ioan şi al Elenei, Garici Vasile, fiul lui Costache şi al Profirei”[24].

 

 

1913: Vlădeni. Doisprezece kilometri sunt, de la Dumbrăveni, trecând şi podul de fier de peste Siret, ajungi în Vlădeni, după ce sui dealul Huţanilor, ce trece prin satul Huţani. Când am plecat din Dumbrăveni, la Vlădeni, cât pe ce să mă prindă o ploaie grozavă, când suisem dealul şi mă coboram în Vlădeni. În faţa casei prima­rului se vede biserica neterminată şi ca­re nu se va termina curând, cum am înţeles, căci zidirea s-a crăpat în vreo do­uă locuri, chiar la timpul construirii, şi bani mai trebuiesc adunaţi, ca să se dreagă ce s-a greşit. După ce a stat ploaia, pe o şosea frumoasă ne-am pre­umblat până la iazul Brehuieşti, situat chiar la marginea satului Vlădeni, iar celălalt capăt al iazului e satul Brehuieşti, situat pe deal. / Vlădenii sunt aşezaţi pe coastă de deal, înclinată spre răsărit, şi, de asemenea, e sat bine îngrijit. Am admirat mult, în curtea unui gospodar, un lucru nemaivă­zut prin satele noastre: o poiată de pă­sări cu trei odăi, cu uşi în regulă, pe unde intră un om, iar încăperile, pe dinlăuntru îngrijite şi văruite de mai multe ori, de rămâneai încremenit, văzând aşa gospodărie. Cum se mătură odăile locuite de oameni, aşa se grijesc şi cele ale pă­sărilor. / Din Vlădeni, am plecat spre Botoşani, şoseaua ce duce prin dealul Vlădenilor coboară, la vale, mai întâi, şi apoi urcă, la deal, spre pădurea Mândreştilor, stră­bate această pădure, coborând şi, când ieşi din ea, te uiţi la Botoşani, cum te uiţi în oraşul Iaşi, de pe dealul Gălăţii sau al Cetăţuii. Şoseaua e minunat de bună; şi e o plăcere să călătoreşti pe ea, mai ales după o ploaie, care face să nu mai fie praf / Hulubeiu Valeriu[25].

 

 

 

[1] AŞSP, Documente Romaniae Historica. A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 99 pp. 146, 149

[2] AŞSP, Documente Romaniae Historica. A. Moldova, vol. III, Bucureşti 1980, doc. 34, p. 56

[3] AŞSP, Documente Romaniae Historica. A. Moldova, vol. III, Bucureşti 1980, doc. 51, p. 96

[4] AŞSP, Documente Romaniae Historica. A. Moldova, vol. III, Bucureşti 1980, doc. 108, p. 215

[5] Balan, Teodor, Documente bucovinene, vol. VII, Cernăuți 1934, p. 37

[6] Ghibănescu, Gh., Surete și izvoade, XIX, pp. 175-179

[7] Academia Română, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova I, Volumul XXIV (1637/1638), Bucureşti 1998, doc 130, pp. 123-125

[8] DGAS, Din tezaurul documentar sucevean, Bucureşti 1983, Doc. 813, p. 268

[9] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 192

[10] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 194

[11] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 193 şi 194

[12] Spleny, Gabriel von, Descrierea districtului Bucovina, în Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice şi demografice, Bucureşti 1998, pp. 236-266

[13] DGAS, Din tezaurul documentar sucevean, Bucureşti 1983, Doc. 1267, pp. 422, 423

[14] Călători, XIX, I, pp. 754-773

[15] DGAS Suceava, Din tezaurul documentar sucevean, Bucureşti 1983, documentul 1565, p. 510

[16] Vereşti.

[17] Anterior, Baleşti se numise Balinţi, sat din ţinutul Suceava, vecin cu Mândreştii şi Vlădenii din ţinutul Botoşanilor, pentru că Siminicea, deci Baleştii-Balinţi, avea pământuri şi peste apa Siretului, de unde confuzia că Balinţi ar fi fost inclus în Mândreşti. Siminicea îl are drept ctitor pe Mundrea sau Mândrea Jumătate

[18] Vereşti.

[19] Anterior, Baleşti se numise Balinţi, sat din ţinutul Suceava, vecin cu Mândreştii şi Vlădenii din ţinutul Botoşanilor, pentru că Siminicea, deci Baleştii-Balinţi, avea pământuri şi peste apa Siretului, de unde confuzia că Balinţi ar fi fost inclus în Mândreşti. Siminicea îl are drept ctitor pe Mundrea sau Mândrea Jumătate

[20] Epoca, Anul III, No. 841, miercuri 14/26 septembrie 1888, p. 2

[21] România Liberă, Nr. 3163, Anul XII, vineri 18/30 martie 1888, p. 1

[22] Lahovari, George Ioan, Marele Dicționar Geografic al României, Vol. I, București 1898, pp. 643, 644

[23] Lahovari, George Ioan, Marele Dicționar Geografic al României, Vol. V, București 1902, p. 769

[24] Monitorul Oficial, No. 165, Sâmbătă 23 octombrie / 4 noiembrie 1899, pp. 5649, 5650

[25] Opinia, Anul X, No. 1965, Iaşi, miercuri 21 august 1913, pp. 1, 2


Pagina 30 din 1,441« Prima...1020...2829303132...405060...Ultima »