Poeți bucovineni înveşniciţi de Eugen Drăguţescu (III)

Ion O. SUCEVEANU: Născut la Baineţ, în anul 1905. Funcţionar în Ardeal. A r4edactat, la Mediaş, revista Darul. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Nord etc. În alte reviste şi ziare: Convorbiri literare, Înmuguriri, Lanuri, Mediana, Poem, Agricultura nouă, România Eroică etc. Opere: De pe dealuri uitate, Mediaş 1937; Vibrări, Mediaş 1938; Fântâni pentru popas, Mediaş 1939. Referinţe bibliografice:  G. Călinescu, în Jurnalul literar, 22 octombrie 1939; G. Călinescu, în Istoria literaturii române, Bucureşti 1941; G. Arabolu, Festival 1937; E. Ar. Zaharia, în Deşteaptă-te Creştine 1938; Lanuri 1938; idem Portrait de la Bucovine 1939.

N. TCACIUC-ALBU: S-a născut la 11 noiembrie 1885, în Rogojeşti. Liceul la Cernăuţi. Studii de drept, teologie, litere şi filozofie la Universitatea din Cernăuţi (1905-1910). Doctor în litere. Studii speciale la Viena. Profesor la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuţi. A scris versuri şi proză. A fost secretar de redacţie la „Junimea literară” (1010-1913). Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Junimea literară, Făt-Frumos, Glasul Bucovinei, Bucovina, Bucovina literară, Orion, Plai, Pana literară etc. În alte reviste şi ziare: Neamul românesc, Analele Romanului, Convorbiri literare, Luceafărul etc. Opere: Istoria literaturii române, Cernăuţi 1923, ed. II 1937; Heinrich Heine in der rumänischen Literatur, Cernăuţi 1926; Cântarea României, Cernăuţi 1927; Li-Tai-Pe, Flori de răsărit (versuri), Cernăuţi, Iconar 1933, Viaţa şi opera lui Tudor Flondor, Cernăuţi 1934; Bucovina de Nord, Sibiu 1941; Goethe şi Eminescu, Cernăuţi 1942; Schiller şi Eminescu, Cernăuţi 1943; Poezii chinezeşti, 1943. Sub tipar: Înrâuriri haineene în opera lui Eminescu; Ienăchiţă Văcărescu. Ilustraţii: M. Streinul, Poeţii tineri bucovineni, Bucureşti 1938; Junimea literară 1934. Referinţe bibliografice: N. Iorga, în Revista Istorică, IX, 112; Istoria literaturii româneşti contemporane, II, p. 255; Sextil Puşcariu, Dacoromania III, p. 847; Leca Morariu, Făt-Frumos 1934, pp. 142, 143; Em Bucuţa, în Ideea Europeană, anul IV, No. 120/4 şi 191 din 1926: I. E. Torouţiu, Heine şi heinismul, 1930, şiHeine, aprecieri şi controverse, 1931; Al. Bădăuţă, în Cugetul Românesc, II, 668; I. Gherghel, în Dacoromania IV, 1204-1208; D. Munteanu-Râmnic, în Gazeta Cărţilor, XII, 7-8, decembrie 1942; Traian Chelariu, în Universul literar, 18 iulie 1942: Matei Alexandrescu, în Seara (Caleidoscop literar) din 18 decembrie 1942 şi, ibidem, 26 martie 1943; Gheorghe Drumur, în Glasul Bucovinei din 16 noiembrie 1933; Gr. Raţiu, în Revista Bucovinei, II, 5 mai 1943; Miron Suru, 1935 literar, pp. 59, 94; Mircea Streinul, Poeţii tineri bucovineni, 1938; C. Loghin, Istoria literaturii române şi Istoria literaturii române din Bucovina, Cernăuţi 1926; Junimea literară 1931, pp. 42, 43; Lucian Predescu, Enciclopedia, Cugetarea; P. V. Hasneş, Preocupări literare, mai-iunie 1943.

Anca ŢURCAN: S-a născut la 26 ianuarie 1896, în Bănila pe Siret, Coşuleni, din părinţi răzeşi: Grigore Filipescu şi Cristina, născută Borşanu. A făcut şcoala primară în Bănila, iar studiile secundare la Liceul ortodox de fete din Cernăuţi (1907-1913). În 1914, intră învăţătoare în învăţământul primar. În 1919, îşi ia bacalaureatul, la Şcoala Normală de fete din Cernăuţi. E institutoare. Primele încercări literare le publică în gazeta Voluntarul Bucovinean (1935). Colaborează cu articole de pedagogie şi de învăţământ la Voinţa Şcoalei. Publică poezii în Calendarele Glasului Bucovinei pe anii 1936, 1937 şi 1938. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Freamătul literar, Junimea literară, Voluntarul Bucovinean. În alte reviste şi ziare: Viaţa nouă (Detroit, Michigan). Referinţe bibliografice: G. T., în Gazeta Bucovinenilor  (Bucureşti) 15 ianuarie 1936; E. Ar. Zaharia, în Glasul Bucovinei, iulie 1937.

Iulian VESPER: S-a născut la 22 noiembrie 1908, în Horodnicul de Sus. Face liceul la „E. Hurmuzachi” din Rădăuţi, unde e camarad cu toţi cei de la Muguri, la care revistă a colaborat cu versuri, semnate Oreste. Universitatea o urmează la Cernăuţi şi la Bucureşti. Fost director de cabinet la Ministerul Muncii, fost funcţionar la Casa Asigurărilor sociale din Bucureşti, apoi la Ministerul Propagandei. A făcut parte din redacţia câtorva ziare: Glasul Bucovinei, Îndrumarea etc. A tradus integral marele roman Pe Donul liniştit, de Mihail Şolohov, şi Şarpele cu pene, de D. H. Lavrence. Romancier şi eseist. A condus, cu Mircea Streinul, Iconar, în prima fază; el a fost conducătorul spiritual. A publicat o mulţime de articole politice. Primul tetrarh mare gazetar bucovinean. Autorul mai multor eseuri literare şi filosofice (Pascal, Dostoiewski, Ortega y Gaset). Premiat de S. S. R. pentru poezie. Membru în S. S. R. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Îndrumarea, Junimea literară, În preajma gândului, Muguri, Orion, Pana literară, Plai, Glasul Bucovinei, Calendarul Glasul Bucovinei. În alte reviste şi ziare: Azi, Basarabia literară, Dreapta, Gazeta Bucovinenilor, Dacia Rediviva, Rânduiala, Revista Fundaţiilor Regale, Răboj, Tinerimea Română, Universul literar, Vremea, Vitrina literară, Acţiunea, Prietenie şi luptă etc. Opere: Echinocțiu în odăjdii (poeme), Cernăuţi, Iconar 1933; Constelaţii (poeme), Bucureşti, Cartea Românească 1935; Poeme de Nord (Poeme), Bucureşti, Bucovina 1937; Primăvara în Ţara Fagilor (roman), Editura Fundaţiilor Regale 1938; Viaţa lui Mihai Viteazul, Vremea 1939; Izvoare (poeme), Ed. Fundaţiilor Regale 1942, Şarpele cu pene (roman tradus din D. H. Lavrence), Bucureşti, Cultura Românească 1943, Referinţe bibliografice: G. Călinescu, Istoria literaturii române, Bucureşti 1941; Ovidiu Papadima, Iulian Vesper sau calmul marilor înţelegeri, Universul literar, 30 aprilie 1943; E. Ar. Zaharia, Izvoare, Bucovina literară octombrie 1942 şi Revista Bucovinei, noiembrie 1942; Idem, în Răboj 1933; Paul I. Papadopol, Primăvara în Ţara Fagilor, Universul, decembrie 1938, Gazeta Bucovinenilor 1938; Virgil Ierunca, în Timpul, iulie 1942; Tudose Dracea, Lirism şi cultură 1938. Ilustraţii: Junimea literară 1932; M. Streinul, Poeţii tineri bucovineni, Bucureşti 1938; Glasul Bucovinei, 1934.

Dragoş VICOL: Născut la 11 iulie 1920, în Volovăţ. Liceul îl urmează la „Eudoxiu Hurmuzachi”. Se înscrie la Universitate, în 1941, şi pleacă pe front. A debutat în 1937, în ziarul Ogorul de la Bucureşti, iscălind cu pseudonimul Dragoş Pustnicu. Publicări: În reviste şi ziare arborosene: Mioriţa (Cernăuţi), Muguri, Orizont, Bucovina, Bucovina literară, Revista Bucovinei, Suceava. Opere: Muguri (poeme), Rădăuţi 1940. Referinţe bibliografice: O conferinţă a lui Mircea Streinul, în Cernăuţi; E. Sahleanu, în Suceava 1940; N. Tăutu în Mioriţa 1940; E. Ar. Zaharia, Portrait de la Bucovine 1939.