Frédéric Damé: Bucarest en 1906 (final)

Biserica Sfântul Elefterie

*

În cele 640 de pagini ale cărţii “Bucarest en 1906”, Frédéric Damé tezauriza şi o iconografie de excepţie, dar şi o puzderie de date referitoare la întemeierea de şcoli, de firme, de instituţii, de cartiere ş. a. m. d., cartea însemnând o sursă de documentare, pentru cei interesaţi de istoria Bucureştilor, greu de egalat. Păcat că şi alte localităţi din România nu au avut câte un Frédéric Damé, care să conserve memoria românească pentru cine ştie ce viitorime conştientă de sine.

*

Am mai spus-o şi o repet: nu intenţionez să scriu ceva despre Bucureşti, dar recomand tuturor celor care vor să o facă insolita carte a lui Frédéric Damé, care le va fi de mare ajutor.

*

Biserica Sfintii Voievozi

Călugăr român

Călugăriţă bătând toaca

Mitropolia

Monumentul lui L. Cazavillan, construit de arhitectul A. Clavel

Care ţărăneşti, în 1906

Casa avocatului Rosental, din strada Teilor

Casa Balaceanu, din strada Puţul de Piatră

Casa Elie Radu, din strada Lahovary

Casa H. Lorentz, din strada Surorilor

Casa inginer Mironescu

Faţada Băncii Naţionale

Casa de depuneri, consignaţie şi economie

Spitalul Militar din Bucureşti, în 1906

Stabilimentul balnear dr Erdreich, din Bulevardul Carol

Institutul de Bacteorologie

Institutul Meteorologic

Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor

Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice

Palatul Justiţiei

Dorobanţi, în ţinută de campanie

Micii “Dorobanţi”

Exerciţii de gimnastică militară

Exerciţii de infanterie

Infanteria pe biciclete

Infanterie la raport

Noi tunuri cu tragere rapidă

Statul Major al Corpului 2 de Armate la manevre

Vasul Regele Carol

Vasul Dobrogea

Ioan Coandă, Comandantul Marinei

Arhitectul I. D. Berindei

Arhitectul Mincu

Dimitrie Sturdza, Preşedintele Consiliului de miniştri

Hotelul Al. Florescu, din strada Cosma

Hotelul Anagnostiade, din Bulevarul Colţea

Hotelul I. Grădişteanu, din strada Victoriei

Facultatea de Medicină

Lacul Expoziţiei din 1906

Podul Expoziţiei din 1906

Casa macedoniană, la Expoziţia din 1906

Pavilionul închisorilor, la Expoziţia din 1906

Pavilionul turc al Expoziţiei din 1906

Un pavilion al Expoziţiei din 1906

Casa ţărănească, la Expoziţia din 1906

Şcoala centrală “Icoana”

Şcoala de comerţ

Şcoala Raşel şi Filip Focşăneanu

Marele Templu Coral, din strada Vineri

Pavilionul Geiser al Expoziţiei din 1906

O capelă românească la Expoziţia din 1906

Lustragiu

Sergent de stradă

Redacţia “Adevărul”

Atelierele Socec

Banca Comercială Româna

Banca Creditul Român

Banca L. Berkowitz

Carul cu bere

Casa Costescu-Comăneanu, construită de Th. Kantzler

Casa Dr. Petru Solomon, din strada Calarasilor

Casa G. Creţeanu, din strada Mercur

Casa Mitilneu, din strada Mercur

Casa N. Butculescu, din strada Clementei

Drogheria Al. Roman, din strada Stavropoleus

Fabrica Assan

Fabrica de bere “Oppler”

Farmacia Stoenescu, din strada Mihai Vodă

Hotelul C. Arion, din strada Corabiei

Hotelul Dr. Gerota, din strada G. C. Cantacuzino

Hotelul G. Assan, din Piaţa Lahovary

Institutul Virgil Popescu, din strada Armeană

Magazinele D. Wormser

Magazinele Paul Milker

Magazinul Al. Assan, din Lipscani

Magazinul Fabricii Paţac, din strada Carol

Magazinul “Fraţii Iancu”, din strada Decebal

Magazinul Jaques Gold şi magazinul William Smith

Magazinul Rosenfeld & Witzling, din strada Academiei

Marile magazine “De bun gust”, de pe Lipscani

Maşina cu aburi” John Fowler”, la Casa Jules Saxon, din strada Armaş

Vechea casă Roşianu, din strada Academiei

Noua casă Roşianu, din strada Academiei

Patiseria H. F. Kirsch, din strada Carol

Pavilionul Casei de comision Zweifel, la Expoziţie

Pavilionul Casei J. Abravamovici, la Expoziţie

Restaurantul Enesco & Andreescu

Restaurantul “La Centrală”

România

Sanatoriul Dr. Gerota, de pe Bulevardul Ferdinand

Sediul Camerei de Comerţ, în 1906

Viitorul sediu al Camerei de Comerţ şi al Bursei; arhitect S. Burcuş

Societatea naţională de asigurări “Naţionala”, din strada Doamnei

Sonda a Societăţii “Buştenari”, la Expozitie

Sondele Rafinăriei Româno-Americană

Sondele Societăţii “Colombia”

Strada Doamnei, cu casa Paul Schuele

Tribunele Hipodromului Băneasa; arhitect I. D. Berindei

Redacţia “Universul”

Uzinele E. Wolff

Frédéric Damé: Bucarest en 1906 (VI)

Prințesa Maria și copiii ei

*

Confuzia între Domeniile Coroanei sau Regale şi proprietăţile particulare ale familiei Hohenzolern, care se face cointeresat, în noul proces de jefuire a statului român, stă pe opulenţa revoltătoare, dezvoltată de partidele politice de odinioară, întru răsfăţul noului stăpân german, prin donaţii aglomerate către Domeniul Coroanei, şi sărăcia disperată a ţăranilor, care în zadar s-au jertfit pentru Neam şi Ţară, la Griviţa, Plevna sau Smârdan, pentru că doar cu brazda dintre averile altora au rămas. Dar, iarăşi, nici subiectul acesta nu mă interesează şi, deşi vă prezint şi câteva notiţe din cartea lui Frédéric Damé, închinată anului Expoziţiei Naţionale 1906 de la Bucureşti, nu o să-mi dezvălui sufletul, înfăşurat în poetica tânguire a lui Bolintineanu: “Cei ce poartă jugul şi-a trăi mai vor / Merită să-l poarte, spre ruşinea lor!”.

*

Pe domeniul Coroanei de la Peleș

*

„Această rezidență, construită în stil renascentist german, este opera unui arhitect vienez, și tare fericit adaptată peisajului montan și pădurilor care încoronează munții. Interiorul, mobilat cu o bogăție și un bun gust deosebit, face din acest castel una dintre minunățiile arhitecturii moderne.

*

Începută în 1871, construirea a fost întreruptă în timpul Războiului de Independență, și a fost finalizată în 1883, după multe dificultăți biruite, provocate de instabilitatea solului și de izvoarele astăzi captate în canale, din care se varsă în torentul, pe malul căruia, pe o întinsă espladă, s-a înălțat, feeric, o locuință încântătoare, noua reședință, cu turnuri, galerii și creneluri. Mai încolo, în valea Peleșului, dependințele, corpul de gardă, dependințe, grajduri, și, în capătul văii, noul palat, în care locuiește familia princiară, Foișor, unde se regăsește, în ambient și în amenajările interioare, fantezia generoasă și surprinzătoare a Alteței Sale Regale, principesa Maria de România.

*

Construirea Castelului Peleș avea să servească, în această regiune, drept modă aristocrației române, care nu a întârziat să construiască, nu departe de castelul regal, un orășel de vile, hoteluri cu minunate vilișoare. Este locul unde societatea elegantă a Bucureștilor preferă să petreacă sezonul cald.

*

Înainte de construirea castelului regal, Regele și Regina petreceau bucăți de vară la mănăstirea Sinaia, în care amenajaseră câteva săli pentru primiri. Această mănăstire, ctitorită de Mihail Cantacuzino, la mijlocul secolului al XVII-lea, în amintirea unei călătorii în Țara Sfântă, făcută de ctitor, care a dat numele ei localității (Sinaia, de la Sinai, cum mai era cunoscută Țara Sfântă – n. n.), și care a îmbogățit și dezvoltat, în fiecare an, avantajele și forma unei foarte frumoase stațiuni mondene din Europa” (pp. 423, 424).

*

Prințul Dimitrie Moruzi, prefectul poliției

*

O listă cu prefecții poliției Bucureștilor, după Unirea din 1859, mi se pare a fi interesantă, pentru că are, în componență, și nume cu adevărat importante ale vremii:

*

1859: I. Băleanu, apoi D. Krețulescu

1860: Mihai Marghiloman

1861: maiorul Haralamb – provizoriu, apoi colonelul Boteanu, urmat de I. Crețeanu

1862: colonel N. Bibescu

1863: Mihai Marghiloman

1865: Alexandru Beldiman

1866: Radu Rosetti

1868: C. Ciocărlan, apoi Constantin Mihailescu

1869: P. Zăgănescu, apoi C. Manu

*

1870: V. Hiotu

1871: Gr. Murat – provizoriu

1873: colonel C. Blaremberg

1875: colonel I. Herishesco – provizoriu, apoi Jean Văcărescu

1876: I. Bălăceanu, apoi comandantul Bărcănescu – provizoriu, și, respectiv, Em. Protopopescu-Pake, urmat de I. Procopie Dumitrescu

1877: C. Ciocârlău, apoi Radu Mihai

1879: locotenent-colonel Candiano Popescu, apoi, până în 1885, Radu Mihai

*

1885-1888: prințul Dimitrie Moruzi

1888: colonelul S. Voinescu, urmat de colonelul I. Algiu

1891: colonelul Rasti

1894: Mihai Deșliu, urmat de colonelul Capșa

1895: Em. Cologlu, apoi Paul Stătescu

1896: Caton Lecca

1899: generalul Algiu

1900: D. Dobrescu

*

1901: Emil Petrescu

1902: M. Julian

1903: J. G. Saita

1904, decembrie: prințul Dimitrie Moruzi, în funcție și în 1906 (p. 450).

*

Regele Carol I, asistând la o ceremonie religioasă

Regele Carol I, în cabinetul de lucru

Regele Carol I, la manevre

Regele și Regina, la Expoziția Naţională din 1906

Regele și Regina, la Peleș

Regina, brodând

Regina, desenând

Regina, la Expoziția Națională din 1906

Regina, la “Vatra Luminoasă”

Vedere de pe lacul Expoziției din 1906

ransport de provizii militare

Sediul Fundației Carol I, din Piața Palatului

Rezidența regală Palatul Cotroceni

Prinţul Carol, viitorul rege Carol al II-lea

Prinţul Carol

Prințul Carol și prințesele Elisabeta și Maria

Prințul Carol, în cabinetul de lucru (stânga)

Prinţul Carol

Prințesa Maria

Prefectura departamentală

Poștalionul poștei românești

Poșta veche

Poșta nouă

Poșta: Curierii poștali

Pompieri, în 1906

Palatul Regal

Infanterie română (vânători)

Infanteria română, defilând în pas alergător

Comitetul Unirii, reunit la Iași, în 1856

Atașați militari străini, la București, în 1906

Artilerie românească, în 1906

Grigore Cantacuzino

Grigore Cerchez, Directorul general al Poștei

C. A. Rosetti

Frédéric Damé: Bucarest en 1906 (V)

Poștalionul cu care a sosit Regele, în 1866

*

Fotografia sosirii, cu poştalionul, a viitorului rege al României, Carol I, în 1866, mi se mare a fi una dintre cele mai valoroase mărturii ale cărţii lui Frédéric Damé, Bucarest en 1906, chiar dacă există, mult idealizate, şi două desene, publicate de presa vremii – una de “Familia” din, pe atunci, Pesta. Frunzărind opera, în căutare de imagini vechi, am întâlnit puzderie de informaţii valoroase, dar cum nu am drept scop documentarea pentru o eventuală lucrare monografică despre “Târgul de flaci”, nicidecum de “floci” – după cum s-a încetăţenit termenul, mi-am notat doar câteva “curiozităţi”, pe care să vi le transmit odată cu fotografiile. Şi nu uitaţi: primul Bucureşti din istoria României, atestat încă din 30 mai 1392, odată cu Bucovina, este… Zvoriştea. Iar al doilea, Rădăuţii, denumirea de Bucureşti, în română, fiind reluată cu încrâncenare de publiciştii rădăuţeni, în perioada Bucovinei istorice.

*

Prima societate de tramvai, trase de cai, datează din 1871; în 1890, a fost constituită Societatea Anonimă Română pentru Construirea și Exploatarea Căilor de Tramvai Electric, cu un capital de două milioane de franci. Prima linie pornea din depoul de pe strada Bonaparte, trecea pe Strada Romană, pe Strada Colțea și ajungea în Piața Sfântul Gheorghe, apoi urca pe Strada Văcărești, până la Uzinele Lamaîntre, apoi cotea pe cheiul Dâmboviței. O a doua linie ducea din Piața Sfântul Gheorghe pe Strada Călărașilor. O a treia linie venea în Piața Sfântul Gheorghe din capătul străzii Calea Moșilor și ducea la Gara de Nord, cu o bifurcație spre Grivița, numită Matache Măcelarul.

*

Cu tracțiune animală, funcționau tramvaie pe traseele Moșilor-Bragadir, Dudești-Bragadir, Izvor-Romană, Piața Victoriei-Șerban Vodă, prelungită până la Bellu, Filaret-Luther; o linie electrificată s-a construit, apoi, pe itinerariul Cotroceni-Obor, apoi pe traseul Bulevardul Elisabeta, Carol, Protopopescu-Pache.

*

Uzina electrică din Grozăvești a fost inaugurată în 1892.

*

Ambasada Austriei din strada Vămii

Ateneul Român

Bulevardul Colțea, între strada Clemenței și strada Mercur

Bulevardul Pake Protopopescu

Calea Victoriei

Calea Victoriei

Casa Dărăscu, din strada Popa Rusu

Casa Doamnei Economu, de pe strada Batiștei

Casa Procopescu, din strada Scaune

Casa Doctor Marinescu

Casa Turnescu, de pe Calea Moșilor

Casă de la marginea Bucureștilor

Colț de București

Fântâna Luigi Cazzavillan

Mahala bucureșteană

Morga

Palatul Eforiei spitalelor civile

Palatul Mogoșoaia nou

Palatul Mogoșoaia vechi

Parcul Episcopiei

Pavilion al spitalului Colentina

Piața Rossetti, la monumentul lui C A Rossetti

Podul de la Gara de Nord

Podul de la Gara de Nord

Restaurantul Monte Carlo din Cișmigiu

Spitalul Colțea

Statuia lui Alexandru Lahovary

Statuia lui I. C. Brătianu, de pe Bulevardul Carol

Statuia Pompierilor, din Dealul Spirii

Strada Academiei

Strada din spatele Gării de Nord

Strada Doamnei

Strada Griviței

Strada I. C. Brătianu, colț cu strada Doamnei

Strada Lipscani

Strada Scaune

Strada Scărilor, în Dealul Spirii

Strada Șelari

Strada Teilor

Strada Teilor

Strada Teilor, spre Piața Rossetti

Strada Teilor

Străzile Smârdan și Șelari

Trăsura domnului Eliade

Trăsura prefectului poliției, condusă de un rus

Trăsura regală de gală

Trăsură princiară

Uzinele electrice comunale

Frédéric Damé: Bucarest en 1906 (IV)

Abatorul

*

Rătăcind prin alte vremuri şi prin alte locuri, n-am mai avut vreme pentru cartea lui Frédéric Damé, “Bucarest en 1906”, deşi găsisem în paginile ei mărturii iconografice interesante, demne de atenţionare asupra existenţei lor. Pentru că le văd mereu ignorate şi e păcat.

*

În materialul de astăzi, veţi vedea un Bucureşti care îşi conturează identitatea, dar târziu, în istoria lumii, abia în primii ani de după 1900, iar un popor care are o istorie modernă de doar un veac, vorba unui basarabean, nu poate râvni la un loc al său pe pământ, mulţumindu-se doar cu meleagurile pe care bunul Dumnezeu le păstrase, iniţial, pentru Sine.

*

Casa arhitectului L. Negrescu

Casa de apă “Iancu”

Casa Cristopol, din strada Venerei

Colț de stradă pietruită

Hala de pește

Hala Traian

Halele Centrale

Hotel Blank, din strada Dionisie

Hotel Assan, din Piața Lahovary

Hotel Assan, văzut din grădină

Hotel Cerchez, de pe Calea Victoriei

Hotelul Simu, din strada Eldorado

Modernizarea străzilor

Obor

Piața de flori

Piața de legume

Piața Teatrului, asfaltată

Pod pe noul curs al Dâmboviței

Pod pe noul curs al Dâmboviței

Pod pe vechiul curs al Dâmboviței

Strada Regală, Piața Teatrului

Vechiul curs al Dâmboviței