Bucovina: Harta cântecului naţional | Dragusanul.ro

Cântece naţionale româneşti din Calafindeşti

Razvan Mitoceanu si Petru Oloieru Calafindesti

*

Pentru tine, mândrulucă – 2062, Victoria Lazurca, 1914

*

01

*

Pentru tine, mândrulucă,

Nu-s nici gazdă, nu-s nici slugă,

Pentru tine, mândruleană,

Am pierdut vara și earna,

*

Mi-a perit earba-n poiană,

Păpușoiu-n buruiană,

Pentru tine, mândră hăi,

Mi-a perit earba pe văi,

*

Și mioarele cu miei,

Și grâu de-o sută de lei,

De ploi grâu mi s-a stricat,

Păcat că l-am sămănat,

*

Ear pe cel nescuturat

Paserili l-au mâncat.

Vai și-amar de-aceia casă

Unde-i nevasta frumoasă,

*

Că bărbatul o iubește,

Earba-n câmp îi putrezește,

Coasa-n pod îi ruginește,

Păru-n cap îi carunțește.

*

*

Olin, Olian măi! – 2065, Trandafira Alexii, 1914

*

02

*

Așa-mi vine câte-o dâră, / Olin, Olian măi,

Să-mi fac casa toată țâră, / Olin, Olian măi,

Să-i dau foc, să ardă-n spuză,

Să mă sui la munți cu frunză.

 *

Așa-mi vine uneori, / Olin, Olian măi,

Să las frați, să las surori, / Olin, Olian măi,

Să mă duc la munți cu flori

Să privesc mândrele zori.

 *

șed printre floricele, / Olin, Olian măi,

S-ascult vers de păsărele / Olin, Olian măi,

Pe pat de flori să mă pun,

Durerea mea să li-o spun.

*

Așa-mi vine, câteodată, / Olin, Olian măi,

Să las mamă, să las tată, / Olin, Olian măi,

Să mă sui la munți cu piatră,

Să-mi fac ochișorii roată,

*

Să mă uit în lumea toată, / Olin, Olian măi,

Unde am trăit odată, / Olin, Olian măi,

Și-apoi să-ncalec pe murg

și de-acolo să mă duc,

 *

Câtră sânul munților, / Olin, Olian măi,

La umbra molizilor, / Olin, Olian măi,

La cântecul mierlelor,

La mugetul cerbilor,

 *

Câtră sânul codrului, / Olin, Olian măi,

Unde-i drag voinicului, / Olin, Olian măi,

La umbra fagetului,

Dragostea fărtatelui.

*

*

Cucule, pasere blândă – 2066, Toader Lavric, 1914

*

03

*

Frunză verde foi de nuc,

Puişorule de cuc,

Cucule, pasăre blândă,

*

Vara vii, vara te duci,

Mă mir earna ce mănânci,

Cucule, pasăre blândă!

 *

Ia, mănânc mugur de fag

Şi cânt codrului cu drag,

Cucule, pasăre blândă,

 *

Şi beu apă din izvor,

Şi cânt codrului cu dor,

Cucule, pasăre blândă;

 *

Şi mănânc faguri de miere

Şi cânt codrului cu jele,

Cucule, pasăre blândă;

 *

Zbor, din codru, în zăvoi

Şi-apoi cânt şi pentru voi,

Cucule, pasăre blândă!

*

*

Măi cucule, măi! – 2060, Floarea Vauciuc, 1914

*

04

*

Cucule cu pană sură, / Măi cucule, măi!

Grăit-am gură la gură / Măi cucule, măi!

Să nu cânţi sara, pe lună, / Măi cucule, măi!

C-a mea inimă nu-i bună, / Măi cucule, măi!

 *

Că-i încinsă cu curele, / Măi cucule, măi!

Mâncată de multe rele, / Măi cucule, măi!

Şi-i încinsă cu colan, / Măi cucule, măi!

Mult oftează de alean. / Măi cucule, măi!

 *

Că să cânţi pe-o ramurea, / Măi cucule, măi!

Aproape de casa mea, / Măi cucule, măi!

Să-ţi spun ofurile mele, / Măi cucule, măi!

Chinuri şi nacazuri gele. / Măi cucule, măi!

 *

Omule, de casa ta / Măi cucule, măi!

Nu mă pot apropia, / Măi cucule, măi!

Căci eu sunt pasere mică / Măi cucule, măi!

Şi de tine mi-e cam frică! / Măi cucule, măi!

 *

Cucule porumbule, / Măi cucule, măi!

Vină, cântă-n curtea mea / Măi cucule, măi!

Că ţi-oi da muguri culeşi / Măi cucule, măi!

De pe meri, de pe cireşi! / Măi cucule, măi!

 *

Ba, în curtea-ţi n-oi intra, / Măi cucule, măi!

Slugă nu m-oi apuca, / Măi cucule, măi!

Ci-oi trăi pe unde-oi vre / Măi cucule, măi!

Cu hrana ce mi-a plăce! / Măi cucule, măi!

*

*

Doamne,-ajută cucului! – 2057, Pavel Bodnariuc, 1914

*

05

*

Doamne-ajută cucului

Să zboare din cuibul lui

În mijlocul câmpului,

Pe coarnele plugului,

 *

Să zboare din sat în sat,

Că Dumnezeu l-a lăsat

Să zboare din pom în pom,

Să-l asculte orice om;

 *

Să zboare din curti-n curti,

Toţi copiii să-l asculte.

Cucul de nu ne-ar cânta,

N-am şti că-i primăvara,

Cucul de nu s-ar porni,

Nici noi n-am mai plugări!

*

*

Hâş, hâş, hâş, pasere-albastră! – 2071, Vasile Turturean, 1914

*

06

*

Hâş, hâş, hâş, pasere albastră,

Ce-mi baţi, noaptea, la fereastă?

Mamă, stai, nu mă hâşâi,

Până nu m-oi jelui!

 *

Lasă-mă să-ţi povestesc

Al meu chin şi cum trăiesc,

De trăit aş trăi bini,

Dar duşmanii-s lângă mini.

*

Căci duşmanii beu şi-nchină,

Ear eu sunt de tot străină,

Am în inimă un schin

Şi-o baltiţă de venin.

*

Ies afară, ard în pară,

Vin în casă-s de ocară,

De ies, sara, la fântână,

Toţi duşmanii mă îngână.

 *

De ies, sara, la primblare,

Toţi duşmanii-mi stau în cale,

De ies la câmp, să-mi alin

Al meu plâns şi-al meu suschin,

*

Pieptu-mi arde de mă stâng,

Rău vânt bate, de mă frâng,

Spune-mi, mamă, ce să fac

De duşmani ca să mă scap!

 *

Pune, fată, foc şi pară

Pe-a duşmanilor cărare,

Presură chiperi şi scrum

Duşmanilor tăi pe drum!

 *

Duşmanii, cum vor călca,

Îndată s-or farmaca,

Ei di tini vor uita,

Tu de dânşii vei scăpa!

*

*

Ţara străină – 2068, Domnica Cioban, 1914 le Turturean, 1914

*

07

*

Frunză verde de maslină,

Trecui Prutul, apa lină,

Trecui în țară străină.

 *

Și băui și mâncăi bine,

Voinicii se țin de mine

Parcă am atâta bine.

 *

De-ar fi pânea cât de bună,

Tot se face clei în gură,

Dacă e-n țară străină.

 *

Mai bine pânea mai proastă,

Decât cea bună a voastră,

Dar să fiu în țara noastră!

*

*

Ţara străină – 2054, Zahara Lazor, 1914

*

08

*

Duce-m-oi și n-oi veni,

Să văd cine m-a dori,

Frații cu surorile,

Maica cu nurorile,

 *

Grădina cu florile,

Stratul cu garofele,

Dumbrava cu murile,

Codrul și pădurile,

 *

Pădurea cu molizii

Ori tata cu ginerii.

De m-a dori cineva,

Poate că m-oi înturna.

 *

Dușmanii de m-or dori,

Duce-m-oi și n-oi veni,

Și m-oi duce, tot m-oi duce

Unde mierea e mai dulce,

Căci aici-n astă țară,

Zău, și mierea e amară!

*

*

Mândruliţă dragă! – 2072, Vasile Turturean, 1914

*

09

*

Colo-n vale, la fântână, / Mândruliță dragă,

Șede-o copilă străină, / Mândruliță dragă,

Și tot plânge și jelește, / Mândruliță dragă,

Pe părinți îi pomenește, / Mândruliță dragă,

 *

Și tot plânge și suspină, / Mândruliță dragă,

C-a scăpat salba-n fântână, / Mândruliță dragă.

Salba e de puișori, / Mândruliță dragă,

Făcută de scriitori, / Mândruliță dragă,

 *

Salba e de irmilici, / Mândruliță dragă,

Făcută de doi voinici, / Mândruliță dragă,

Salba e de gălbănași, / Mândruliță dragă,

Făcută de dăscălași, / Mândruliță dragă,

Salba e de ruble mari, / Mândruliță dragă,

Făcută de ghenerari, / Mândruliță dragă!

*

*

Mândruliţă – 2056, Pavel Bodnariuc, 1914

*

10

*

Ileană cu ochi verzi,

Te iubesc şi tu nu crezi,

Vin’ la mine-n braţe, şezi,

Mândruliţă!

*

Hopai ţuca, tot aşa,

Mândră dragă, nu ti da,

Vin’ la badia şi-i giuca,

Mândruliţă!

 *

Cini dracu’ te-o-nvaţat

Pi mini di m-ai lăsat

Şi pi altu’ di-ai luat,

Mândruliţă!

 *

Frunză verde măr uscat,

Eu pi cap nu am chicat,

mărg di la noi din sat,

Mândruliţă!

 *

Mândră, ce şireată eşti,

Nici cu mini nu grăieşti

Şi la Gheorghi te gândeşti,

Mândruliţă!

 *

Măi bădiţă, măi drăguţ,

Tu numai să mă săruţi,

La papuci să nu ti uiţi,

Mândruliţă!

 *

Hai, flecăi, şi să giucăm,

Tot să bem şi să cântăm,

La fete să nu cătăm,

Mândruliţă!

 *

Că fata-i ca şi o floare,

Pentru tăţi mirositoare,

Şi minţăşte pân-ce moare,

Mândruliţă!

*

*

Mândruliţa mea – 2058, Vasile Lazurca, 1914

*

11

*

Nu ştiu, nu ştiu, vai de mine,

Ce dor s-a legat de mine,

Nu ştiu zilele cum trec,

Noaptea fără somn petrec,

Mândruliţa mea!

* *

Somnul meu nu este somn,

Nici odihna ca de om,

Somnul meu e tot cu jale

Pentru dragostile tale,

Mândruliţa mea!

 *

Mă pornesc să vin la tine,

Tâlnesc cârduri de copile,

Mă pornesc să vin la vale,

Le dau drumu’, le dau cale,

Mândruliţa mea!

 *

Of, lună luminătoare

Şi stele strălucitoare,

Luminaţi mai cu tărie

Scumpa mea călătorie,

Mândruliţa mea!

 *

Daţi lumină înfocată

Pe cărarea-ntunecată,

Să văd drumul a mă duce

La iubita mea cea dulce,

Mândruliţa mea,

 *

Care tristă şi deşteaptă

Cu dor mare mă aşteaptă

Ca să ajung cât mai tare,

Să-mi dea dulce sărutare,

Mândruliţa mea!

*

*

Jupăneasă Vălculeasă! – 2051, Zahara Lazor, 1914

*

12

*

Frunză verde floare-aleasă,

Jupâneasă Vălculeasă,

Dă-mi vin dulce, din Galaţi,

Să-ţi dau bani nemăsuraţi,

Jupâneasă Vălculeasă!

 *

Frunză verde earbă grasă,

Jupâneasă Vălculeasă,

Ia-n, dă-mi vin de Odobeşti,

Să-ţi dau bani cât nu voieşti,

Jupâneasă Vălculeasă!

 *

Frunză verde de dudău,

De-ar da bunul Dumnezeu

Să fie pe gândul meu,

Să moară jupânul tău,

Jupâneasă Vălculeasă!

 *

Frunză verde de trifoi,

Să rămânem amândoi,

Să rămâi numai cu mini,

Ca să mă-nţeleg cu tini,

Jupâneasă Vălculeasă!

*

*

Frunză verde şi-o lalea – 2055, Pavel Boddnariuc, 1914

*

13

*

Frunză verde şi-o lalea, / Maică, măiculiţă dragă,

De ţi-a fost dragă lumea, / Maică, măiculiţa mea,

Nu mi-o lega pe a mea, / Maică, măiculiţă dragă,

Cu cine nu mi-i voia, / Maică, măiculiţa mea,

 *

Ci mi-o leagă, maică, leagă, / Maică, măiculiţă dragă,

Cu cine mi-i lumea dragă, / Maică, măiculiţa mea,

De ţi-a fost dragă lumea, / Maică, măiculiţă dragă,

După urât nu mă da, / Maică, măiculiţa mea.

*

Cât îi boală şi dureri, / Maică, măiculiţă dragă,

Are leac şi mângâieri, / Maică, măiculiţa mea,

Cât îi boală şi oftare, / Maică, măiculiţă dragă,

Are leac şi alinare, / Maică, măiculiţa mea.

 *

Numai boala de urât, / Maică, măiculiţă dragă,

N-are leac numa-n pământ, / Maică, măiculiţa mea,

Tot urâtul n-are leac, / Maică, măiculiţă dragă,

Numai pânză şi toiag, / Maică, măiculiţa mea.

*

*

Frunză verde de răchită – 2064, Zamfira Popovici, 1914

*

14

*

Frunză verde de răchită,

Măiculiţa mea iubită,

Eu ţi-s fiica năcăjită,

Fiica ta nenorocită

 *

Că m-ai depărtat din casă,

Când mi-a fost viaţa frumoasă,

Şi m-ai silit a mă duce,

Traiul când mi-a fost mai dulce.

 *

Şi m-ai dat în sat străin

Ca să nu mai scap de chin

Şi m-ai dat în sat departe

Ca să n-am de tine parte,

 *

Că bărbatul n-are milă,

Soacra-i rea şi-mi face silă,

Nu mi-i ciudă de bărbat,

Fii cât de apucat,

*

Tot se-ntoarce, câteodată,

Şi-a sa dragoste mi-arată,

Mă cuprinde, îl sărut

Şi de supărare uit.

*

Da’ mi-i ciudă pe-a mea soacră,

Care-i pururea tot acră

Şi tot clenciuri îmi găseşte

Şi pricini îmi iscodeşte,

*

Ba că-i masa nespălată,

Ba casa-i nemăturată,

Ba cămeşile nu-s bine

Clătite-n părâu de mine.

 *

Astfel inima-mi se frânge

Şi n-am, mamă, cui mă plânge,

Ah, mamuţă, de nu-mi crezi,

Suite-n cireş şi vezi!

*

Să-mi vezi locul depărtat

Şi traiul cel cu banat,

Mamă, hai de mi-i pitrece,

Doar necazul mi-a mai treci!

 *

Mamă, hai pân’ la portiţă

Că ţi-s fată cu credinţă,

Mamă, hai pân’ la prilaz

Să-ţi mai spun al meu năcaz!

*

*

Draga mamii frumuşică – 2052, Zahara Lazor, 1914

*

15

*

Draga mamii frumuşică,

Spusu-ţi-am, doară, de mică

De bătrân să nu te-apuci,

După tânăr să te duci,

 *

Că bătrânul, când se scoală,

Pe obraz de-abia se spală

Şi prin casă macoşeşte

Şi pricini îţi tot găseşte!

 *

Şi de merge la lucrat,

Vine, sara, supărat

Şi zice că n-a mânca,

Pân’ la cap nu le-i lega!

 *

Ear cel tânăr, când se scoală,

Într-o clipă mi se spală,

Te cuprinde-n calde braţă,

Te sărută cu dulceaţă

 *

Şi numai de-abia te lasă

Şi se duce-n câmp, la coasă,

Şi lucrează până-n sară

Şi se-ntoarce-acasă iar;

 *

Şi de pui ceva pe masă,

Nu se uită, nu te lasă

Şi zice că n-a mânca

Până nu te-o săruta!

*

*

Cântă cucii vinerea – 2073, Catrina Ravenciuc, 1914

*

16

*

Cântă cucii vinerea,

Trec voinicii Dunărea,

Câte trei alăturea,

Câte patru-asemenea.

*

Şi cum trec, şi cum se duc,

Înapoi ochii-şi arunc,

Şi mergând mereu suspină,

Că merg în ţară străină.

*

Merg de frică şi de silă,

Că i-or bate fără milă,

I-or mustra fără de milă

Şi-or muri fără lumină.

*

Danut Lungu Calafindesti


Cântece naţionale româneşti din Berchişeşti

Răzvan Mitoceanu şi Petru Oloieru au început fonotecarea, sat cu sat, a manuscriselor Voievidca

Răzvan Mitoceanu şi Petru Oloieru au început fonotecarea, sat cu sat, a manuscriselor Voievidca

*

DOUĂ DARURI SUCEVENE:

*

*

Bordeiaşul – 268, Matei Onofrei, 1907

*

01

*

Bordeiaş, bordei, bordei,

Cu mărtăcinei de tei, of, of,

S-a-ncuibat dragostea-n iei!

*

Bordeiaş fără gârlici,

Tu mă faci să viu aici, of, of,

Desculţu şi făr-opinci!

*

Bordeiaş întunecos,

Mult îmi ieşti tu drăgostos,

Că mă faci să viu pe jos!

*

Întăi pe-aici când veniam,

Patru boi eu înjugam,

Dar acum nici unu’ n-am!

*

Apoi venii şi cu cai,

Dacă băui şi mâncai,

Numa-n cămeşă plecai!

*

Vai de mine-n ce-ncăpui,

Că băui tot ce avui,

De nemică mă făcui!

*

*

Domnul şi mielul – 287, Domnica Găină, 1907

*

02

*

Unde-ai fost tu, mielule? (bis)

În pădure, domnule! (bis)

 *

Ce-ai făcut tu acole,

În pădure, mielule?

Am săltat, tot, domnule,

Şi-am jucat, tot, domnule!

 *

Ce-ai mâncat tu, mielule?

Iarbă verde, domnule!

Ce-ai băut tu, mielule?

Apă rece, domnule!

*

De ce plângi tu, mielule? (bis)

Că m-o bătut, domnule,

Pădurariul, domnule!

*

Cum ai plâns tu, mielule? (bis)

Behehehe, domnule,

Mehehehe, domnule!

*

CÂNTECE NAŢIONALE DIN BERCHEŞEŞTI:

*

*

Măi dorule, măi! – 820, Vasile Panţir, 1908

*

03

*

Luncă, luncă, mult ești lungă, lungă,

Doi voinici stau să te-ajungă,

Măi dorule, măi!

*

Doi voinici cu doi cai murgi,

Da’ nu știu ce-s cei voinici,

Măi dorule, măi!

 *

Nu știu că-s frați sau verișori,

Că-s făcuți din doauă surori,

Măi dorule, măi!

*

Bună calea, doi voinici,

Ce purtați puica pe-aici,

Măi dorule, măi!

 *

De-o purtați de curvă mare,

Să mi-o vindeți pe parale,

Măi dorule, măi!

 *

De-o purtați de curvă mică,

Să mi-o vindeți pe nimică,

Măi dorule, măi!

*

N-o purtăm de curvă mare,

Nici n-am da-o cu parale,

Măi dorule, măi!

*

N-o purtăm de curvă mică,

Nici n-am da-o pe nimică,

Măi dorule, măi!

*

Noi nu putem da fetica,

Că ni-i dreaptă ibovnica,

Măi dorule, măi!

*

*

Cobori, Doamne, pe pământ! – 825, Rachila Ianuş, 1908

*

04

*

Cobori, Doamne, pe pământ (bis),

Vezi duşmanii ce-o făcut! (bis).

 *

O despărţit doi drăguţi

Şi s-o luat doi urâţi.

Di s-ar lua numai cei dragi,

Nu-ar mai şi frunza pi fagi,

*

Dar se mai ieu şi cei urâţi,

De-aceea-s codii înfrunziţi.

Iaca văd toana viind,

Di mâncare aducând.

*

Ce-aduci, toantă, de mâncare? (bis)

Ia, păstăi cu usturoi!

Să le duci, toantă,-napoi!

 *

Parcă văd puica viind, (bis)

Poale albe vânt bătând,

De mâncare mi-aducând.

*

Cu cana plină de vin

Şi cu-o burdă de miere-n sân:

Ia, poftim, pribag, primeşte,

Ospătează şi cinsteşte!

 *

De primit, că le-oi primi,

Da’ de cinstit n-oi cinsti

Până nu te-oi întreba:

De când ai ieşit din sat,

Câţi voinici te-o sărutat?

*

*

Frunzăşoară, frunzuliţă – 826 – Rahila Ianuş, 1908

*

05

*

Frunzăşoară frunzuliţă,

Frunzuşoară frunzuliţă,

Măi bădiţă, măi bădiţă,

Măi bădiţă, doi bădiţă,

*

Din noi, unu’ mă iubeşti

Ori amândoi m-amăgeşti.

Că nu-s frunză de răchită

Să măi iei, badie,-o iubită,

*

Că nu-s frunză de stejar

Să măi iubeşti în zădar,

Eu îs floare râzătoare,

Cini nu m-a iubi moare.

 *

Bădiţă di la Bacău,

N-ai văzut drăguţul meu?

Leliţă, di l-am văzut,

Dar nu ţi l-am cunoscut.

 *

Bădiţă, di le-i mai vide,

Iaca-aşa mi le-i cunoşte:

Că la faţă-i albineţ,

Şi la păr, negru şi creţ,

 *

Şi-n faţa obrazului

Scrisă-i ruja macului,

Mai de sus de gurişoară

Trasă-i neagra musticioară.

*

*

Tânără m-am măritat – 824, Rahila Ianuş, 1908

*

06

*

Tânără m-am măritat,

Mare prost mi-am căpătat,

Când îl văd șezând la foc,

Parcă gioacă ursu-n loc,

Când îl văd șezând pe pat,

Parcă șede-un drac balțat.

*

Eu pun bucatie pi masă,

El mă ie di cap pin casă,

Eu îi pun laptie dulcie,

El îmi dă pumni în fruntie,

Eu îi dau dzamă dge pește,

El de cap mă târâieștie.

*

Îi dau dzamă de gaină

Și el m-apucă la mână,

Eu îi dau dzamă de pui,

El mi-arată zghiciu-n cui,

Eu îi dau laptie acru,

El mă mână la dracu’.

*

Eu mă duc la mănăstire,

Prostu’ vine după mine,

Mă-ncinam pi la icoane,

Prostu’ mă prindie di poalie,

Eu încugiur biserica,

Prostu-mi pune piedica.

*

*

Părăuaş cu apă rece – 817, Ioana Zbârcea, 1908

*

07

*

Părăuaș cu apă rece, / Of și iarăși of!

Pi la casa maicii trece, / Of și iarăși of!

Iese maica să se spele, / Of și iarăși of!

Vede lacrimile mele. / Of și iarăși of!

*

Și se-apucă-a se spala / Of și iarăși of!

Și de pietre-a întreba, / Of și iarăși of!

Nu m-o văzut undeva? / Of și iarăși of!

Pietrele au prins a spune / Of și iarăși of!

 *

M-o văzut plângând pin lume, / Of și iarăși of!

Sub poala de codru verde, / Of și iarăși of!

Grea zare, deși se vede, / Of și iarăși of!

Dar la iele cine șede? / Of și iarăși of!

 *

Tot o soră și un frate. / Of și iarăși of!

Frate, frate ciobanașe, / Of și iarăși of!

Mulge, mulge câte doauă, / Of și iarăși of!

Dă-le drumul câte noauă! / Of și iarăși of!

*

Nori de ploaie se gătește / Of și iarăși of!

Și pe noi ne prăpădește, / Of și iarăși of!

Soră, sorioara mea, / Of și iarăși of!

Că-acela nu-i nor de ploaie, / Of și iarăși of!

*

acia-s zmăul și leul, / Of și iarăși of!

Vin la noi la înpețit, / Of și iarăși of!

Zmăule și leule, măi, / Of și iarăși of!

Șezi la noi, dacă-ai venit! / Of și iarăși of!

 *

Noi n-am venit să ședem, / Of și iarăși of!

Ci-am venit să logodim, / Of și iarăși of!

Să luăm pe soră-ta, / Of și iarăși of!

Dar tu cată și-i dă zestrea! / Of și iarăși of!

*

*

Ochi ca noaptea – 813, Varvara Velehorschi, 1908

*

08

*

Ochi ca noaptea cea adâncă,

Pentru ce v-am întâlnit?

Pentru ce așa de tainic,

Așa dulce mi-ați zâmbit?

 *

Nu știți voi că soarta-mi crudă,

Scrisă cu mână de foc,

Să trăiesc o viață brudă

Și să mor fără noroc?

*

De-mi spuneai: Vină cu mine!,

M-aș fi dus și la nevoi,

Fără să întreb, cu tine

Și-am fi murit amândoi.

*

Când iubirea cea-nfocată

A-ncetat în pieptul mieu,

Atunci ura cea amară

Veștejit-au trupul mieu.

*

*

Năcăjât ca mine nu-i – 821, Ana Panţir, 19

*

09

*

Năcăjit ca mine nu-i

Numai puiu’ cucului!

Și-ar zbura, și n-are pene,

Că l-au lăsat fără vreme.

*

Și-ar cânta, și n-are glas,

Că l-au lăsat pui golaș.

Și-a venit o turture

Și-o luat puiul cu ie.

 *

L-au purtat pisti ogoară,

N-au lăsat puiul să moară.

Turturica-i cam beteagă,

Vine cucu’ și mi-o-ntreabă:

 *

Ce țî-i ție, maică dragă,

Spune-mi să-ți ajut digrabă!

Ia-s beteagă și-am să mor

Pe brațele cui mi-i dor!

*

*

Mândruliţa mea – 822, Rachila Ianuş, 1908

*

10

*

Bucuros catana-aș și,

La compania leliții,

Numai pușca de n-ar și,

Mândrulița mea!

*

Pușca și oțelele,

Că mi-o mâncat șelele,

De-ar și pușca di răchită

Și brutacu‘ plin de pită.

 *

Plânge-mă, maică, cu dor,

Ți-am fost fată și ficior,

Ți-am scos boii din ocol,

Pe Balan și pe Bujor,

 *

Ți l-am dus pân’ la ogor;

Ca o brazdă n-am brazdat

Și-napoi ne-am înturnat,

La catani m-au luat.

 *

Inga, maică, păru’ meu,

Să-l iei, maică, să-l strângi bine,

Într-o naframă să mi-l pui

Și pe apă să mi-l dai.

*

De-i vide că plutește,

Nu mai trage nădejde,

Că nădejdea di la mini

Ca și ghiața cea subțire.

*

Pi cararea mea cea dragă,

Mi-a crescut troscut și iarbă,

Pe troscut vântu’ mi-l bată,

Pe puica focu’ mi-o ardă,

*

Și să nu ardă mai greu,

Numai cum oi zice eu,

Să mi-o ardă cu uscati,

Că m-au scos din sănătate.

*

*

Ghiorghiţă şi Marghioliţă – 2237, Cozma Jitar, 1914

*

11

*

Unde te duci, măi Gheorghiță? / Măi bădiță, măi!

Ia, la cârșmă, Marghioliță, / Mândruliță dragă!

 Ce să faci tu, măi Gheorghiță?

Ia, să beu vin, Marghioliță.

*

beu vin, să beu mereu,

Tot pentru nacazul meu.

 Șepte vedre și-o cofiță,

Și-o garafă rămășiță.

*

Dar cu ce-i plăti, Gheorghiță?

Cu cuvântul lui Gheorghiță!

Cu cuvântul de la tine

Și cu punga de la mine.

*

Am o eapă și-o căruță,

Da’ le-oi da celei cârșmărițe.

Și cu aceste, Marghioliță,

M-oi plăti de o cofiță.

*

Vinde-oi vaca și vițica

Și-oi plăti polobocica.

 Vinde-oi boii și vițelul

Și-oi plăti polobocelul.

*

Și mi-oi vinde turmele

Și-oi plăti șe vedrele.

Și ți-oi vinde sălbulița

Și-oi plăti și rămășița.

*

*

Frunză verde de mătasă – 2236, Dumitru Jitar, 19

*

12

*

Frunză verde de matasă, / tră, la, la!

Pornii plugul de acasă,

Să-i ar şi eu o brăzdiţă

Şi s-arunc nişte sămânţă.

 *

Pe când toamna va veni,

S-am şi eu ce hrepcui,

Şi la earnă ce-mblăti,

Casa cu ce mi-o hrăni.

 *

Mă suii pe-un vârf de coastă,

Scoate dracu’ o nevastă,

Eu, cu ochii după proastă,

Plugul mi-a eşit din brazdă.

 *

Boii din brazdă cârnea

Şi cârceia mi-o rumpea,

Eu, cu ochii după dânsa,

Boii-mi rupseră şi bârsa.

 *

Eu stau să-mi fac alta nouă,

Boii-mi rupse plugu-n două.

Legea voastră de femei,

Pentru voi am dat cinci lei!

 *

Pluguşoru-mi să se strâce

Şi să stau cu el aice?

Nu fi, bade, cu banat

Că pluguţu-ţi s-a stricat!

 *

Nu fi, bade, bănuit

Că plugul ţi-i hărbuit,

Nu ştiu, plugu’ ţi-i stricat

Ori eşti ameţit de cap!

 *

Să vii, joi, până la noi,

Că tu ai vr’o patru boi

Şi, din patru, vinde-om doi,

Tocmim plugul amândoi!

*

*

Copilă dragă! – 815, Varvara Velehorschi, 1908

*

13

*

Copilă dragă, tristă mi-e viaţa,

De când pe mine m-ai părăsit,

Şi-ntunecată-i a me viaţă

De când mormântul te-a coperit.

*

Ieri a ta faţă revărsa viaţă,

Ochi-ţi albaştri frumos luceau,

Dar pe la zorii de dimineaţă

Mai mult pe mini nu mă vedeau.

 *

Cuprins de lacrimi şi-amărăciune,

Cătam pe unde să te găsesc,

Şi-n disperare strig al tău nume,

Dar, vai, departe tu locuieşti!

 *

Noaptea soseşte întunecoasă,

Luna s-ascunde sub negrii nori,

Dar tu, copilă a me frumoasă,

Dormi în mormântul tău cel de flori!

*

*

Ciobanul – 814, Varvara Velehorschi, 1908

*

14

*

Sus, pe plaiul plin de floare,

Paşte-o turmă de mioare,

Iar ciobanul jos culcat

Are ochiul rourat.

Măi ciobane, nu dai samă,

Mieii zbiară şi te chiamă!

Cum să stau de grija lor,

Căci mi-i sufletul cu dor!

 *

La izvor, odinioară,

Întâlnii o căprioară

Cu ochi mari şi luminoşi,

Dar sunt ochi şi mai frumoşi,

Că sunt ochii mândrei mele,

Când nu-i văd, mă împle jele,

Când îi văd, cu dulci fiori

Îi sărut de mii de ori.

*

*

Cânepa – 823, Rahila Ianuş, 1908

*

15

*

Frunzuliţă bob şi linte,

Măi bărbati fii cuminti,

Ie coasa şi fă-nainte

Şi-mi coseşte cânepa!

 *

Şi mi-o coseşte ca pi sus,

Să nu rămâie de-un fus,

Mi-o coseşte şi mi-o bate

Şi mi-o vinde fără preţ!

 *

Măi bărbate, tu ştii bine

Că eu lunea nu lucrez,

Marţi, îi zi di sărbătoari,

Miercurea-i di fată mari,

 *

Joia-i pentru dobitoace,

Vinerea nime’ nu toarce,

Sâmbătă, di la amiazi,

Mi-am pus oală să mă lau,

 *

Să mă lau cu siminoc,

Duminică-i iarmaroc,

Au pus furca pi deşghe,

S-o dat la cârşmă, că be,

*

Trii şire pe fus o pus,

Trii litre pe gât s-o dus,

Da’ tălhăraşu’ de fus

Fuga la bărbat s-o dus.

 *

Di s-o pus la cârşmă şi be,

Nu-i treaba ta, fusule,

Da’ las’ să beie saleaca,

Că i-au fost dragă lumea!

*

Măi barbate, măi barbate,

Ia-n du-te la cârşmă, du-te,

Barbate, femeia ta

Au pus furca pe deşghea!

*

*

Bate puiu’ la fereastă – 818, Vasile Panţir, 1908

*

16

*

Bate puiu’ la fereastă:

Ieşi afară, măi nevastă!

Cum n-aş ieşi eu afară, / of, puiule, of!

Da’ mi-i mort de bat barbatu’,

Cu puşca plină la capu,

Cu pchistoale la pchicioare, / of, puiule, of!

 *

Cu sabghia trasă-n masă,

Să nu pot ieşi din casă,

Focu-n cuptiori dudăieşte, / of, puiule, of!

Pânea-n covată doschieşte,

Copchil nic ni se trezeşte

Şi cibotele ni scrăbăieşte, / of, puiule, of!

 *

Focul că l-oi potoli,

Pânea-n cuptior o voi zvârli

Şi copchilu’ l-oi adormi, / of, puiule, of!

Pe bărbat l-oi acoperi,

Ciobotili li-oi ţâpa,

La tine voi alerga, / of, puiule, of!

*

Haide liuliu şi cu tata,

Că mare curvă e mă-ta!

S-a dus la puiu-i în vale, / of, puiule, of!

Da’ nu mai lătra, bărbate,

La cumătra-am fost, departe,

Că-i trage fata de moarte, / of, puiule, of!

 *

Hai în casă, curvo-aleasă,

Că te-oi pune după masă

Şi ţi-oi zice jupâneasă, / of, puiule, of!

Nu mai behăi atâta,

Că-am mai fost la vecina,

Că i-au murit copchila, / of, puiule, of!

*

Dănuţ Lungu, iarăşi în cabina de sunet

Dănuţ Lungu, iarăşi în cabina de sunet

*


Ura, am scăpat de cântece vechi! Urmează rock-ul

1 Jan Akkerman 1

*

Mi-am propus să desluşesc, în manuscrisele lui Alexandru Voievidca, o hartă a cântecului naţional românesc în Bucovina şi am făcut-o. M-am închinat memoriei acestui inegalabil slujitor al memoriei, căruia nu-i închinăm nimic, nici măcar o folcloroasă oarecare, deşi el ne-a dat totul. Am, cumva, sufletul împăcat, aşa că o să mă întorc la Bucovina Rock Castle. Pentru că aşa obişnuiesc eu: din trecut, mă întorc, întotdeauna, doar în viitor.

*

Bani puţini, ca în fiecare an, şi un festival devenit emblemă culturală a Sucevei lui Ion Lungu, care nu a dat un şfanţ pentru festival, primarul Ion Lungu fiind cel mai bigot duşman al manifestării Bucovina Rock Castle. Dacă aveţi de gând să îl mai ţineţi un mandat, aş renunţa la festival chiar în clipa asta, în care îmi vin veşti proaste şi de la unguri, şi de la bulgari. Şi unii, şi ceilalţi, buni prieteni ai noştri.

*

Bulgarii, de pildă, nu-şi mai pot permite să organizeze, la Sofia, aşa cum şi-au propus, un mare concert ARCTURUS, aşa că nu mai avem cu cine împărţi sarcina cheltuielilor de drum şi va trebui să căutăm altă trupă de metal, la fel de valoroasă, dar care are concerte, în august, prin megieşie, pe la unguri, pe la poloni sau pe la ruşi.

*

Visul nostru, DEFTONES la Suceava, iese pentru totdeauna din discuţie, pentru că muzicienii tocmai lansează, în lungul şi în largul planetei, un nou album, care i-a poziţionat, pe piaţa muzicală, la peste o sută de mii de euro de concert. Dacă am mai avea 20.000 euro, dacă nu v-ar scuipa primarul Lungu în suflete tuturor tinerilor din acest nenorocit oraş sau dacă ar exista în fudula Bucovină o comunitate de afarei, am putea aduce MOGWAI, pentru seara de sâmbătă, 20 august; încă nu am renunţat la speranţă, Mihnea, Andi şi Luci căutând sponsori prin Ardeal. În Ardeal, da, chiar există comunităţi ale unor oameni de afaceri. De asta s-au mutat definitiv toţi ai mei în Cluj-Napoca, şi copiii, şi nepoţii, ba chiar şi nevastă-mea, dar ea nu definitiv, ci doar pentru până o vor slei de puteri nepoţii.

*

Dacă am găsi bani pentru trupa din a treia seară Bucovina Rock Castle, ne-am descurca minunat şi cu a doua seară, când am alege, funcţie de obişnuinţele europene vs birocraţia românească, între disponibilităţile trupelor EXPLOITED sau SKA-P sau SUBWAYS – tare mi-ar plăcea, din motive subiective, să ascult SUBWAYS în şanţul Cetăţii Sucevei! “Disponibilităţile trupelor” înseamnă să nu ne pretindă, cum se obişnuieşte pe piaţa mondială a muzicii, achitarea integrală a sumei cu o lună înainte de data spectacolului, chestie pe care noi nu avem voie să o facem, aşa că iar căutăm, cu temătoare speranţă, spre comunitatea ardelenească de afaceri.

*

Nu ştiu, deocamdată, cum şi cât vom izbuti, aflându-ne noi, Emil, Mihnea, Andi, Luci şi eu, cam pe cont propriu în a dori un parcurs mereu ascendent al Festivalului Bucovina Rock Castle.


Cântecul naţional în Bucovina: Arbore

ARBORE

*

În satul ctitorit de Luca Arbure, românii erau puţini, unul la nouă germani şi evrei, cum preciza Iancu Nistor, aşa că şi cântele naţionale româneşti nu mai răzbeau prin “Arburea”, cum îi zice Iorga, privind, în noapte, “spre acele case luminate (spre care) se urcă cete de oameni negri în caftane, cu brâie lungi şi cizme, cu feţe prelungi albe supt căciuli de blană de vulpe”.

*

Inimioara mea! – 865, Casandra Isac, 1908

Frunză verde păpuşoi – 864, Eugenia Medvighi, 1908

Foaie verde lin pelin – 866, Casandra Isac, 1908

Mândruliţa mea! – 863, Eugenia Medvighi, 1908

Ce tot fugi, iubită! – 861, Eugenia Boca, 1908

 


Cântecul naţional în Bucovina: Bădeuţi

BADEUTI

*

În Bădeuţi, sătenii Veronica Petrescu şi cei din familia Cazac, Catrina, Domnica, Saveta şi Petrea, îşi cântau aleanurile, în iulie 1909, dar, de sărbători se aşezau petreceri frumoase, precum cea descrisă de Nicolae Iorga, în 1904: “La intrarea satului, s-a încins hora, care fâlfâie, de departe, albă, în mişcări line, întipărite de o armonie simplă. Lăutarii zbârnâie din cobze şi scripce, şi strigătele căpeteniei jocului se aud până la mine. Şi bărbaţii şi femeile sunt foarte frumoşi: care e Român şi care e Rus nu se prea poate deosebi în unitatea costumelor, împrumutate de la Români, şi multe căsătorii amestecate se vor fi punând la cale în asemenea prilejuri de hore ale Paştilor luminoasă”.

*

Pintre deal şi pintre văi – 1075, Veronica Petrescu, 1909

Porunci-au puica mea – 1071, Catrina Cazac, 1909

Măi bădiţă Ioniţă – 1063, Petrea Cazac, 1909

Cucule pasere blândă – 1069, Saveta Cazac, 1909

Foaie verde foi de fag – 1067, Vasile Lucescu, 1909

Frunză verde rozmalin – 1065, Domnica Cazac, 1909

Frunză verde earbă neagră – 1060, Petrea Cazac, 1909

Iesă lelea-n uliţă – 1076, Veronica Petrescu, 1909

Vine ţaţa din Vaslui – 1061, Petrea Cazac, 1909

Alunel cu-alune multe – 1078, Veronica Petrescu, 1909

Ie-ţi, copilă, iertăciune! – 1062, Petrea Cazac, 1909

Vai, dorule, vai! – 1070, Catrina Cazac, 1909

Mi-au venit o carte-asară – 1077, Veronica Petrescu, 1909


Pagina 1 din 1612345...10...Ultima »