Uncategorized | Dragusanul.ro

Spiţa Poetului Cezar Baltag

 

Cezar Baltag – foto: AgerPres

 

 

„Cel mai vechi ni să dă unul Baltag, care ar fi trăit pe la 1600, şi care poate fi chiar acesta din documentul de faţă, Ionaşco Baltag. El a avut 3 feciori: Nicolai, pârcălab de Lăpuşna, Costachi, clucer (7177 – 1669, Mart 31) şi Petru Baltag, pârcălab de Orhel (7177 – 1669, Septemvrie 1).

 

Din Costachi Baltag, clucer, se naşte Ştefan, căminar, ce trăieşte la începutul secolului al XVIII. Din Ştefan Baltag se nasc Arhiri, Andrei Baltag şătrar şi Neculai Baltag. Din Andrei Baltag se nasc Iordachi Baltag, preot, Macarie Baltag, ierodiacon şi egumen la Precista din  Roman, Vasile Baltag, protopop, Grigore Baltag, preot, Costachi Baltag, preot, Onofrei Baltag, protoiereu; toţi aceştia au trăit pe la finele secolului al XVIII-lea.

 

Din Vasile Baltag, protoiereu, s-au născut Gheorghe Baltag, ierodiacon, Andrei Baltag, preot, Sava Baltag, Zamfira, Safta, Andronachi Baltag, serdar şi Constantin Baltag, medelnicer”[1].

 

*

 

„Modul după cum erau întocmite proprietăţile ru­rale, urmaşii, nepoţii şi răsnepoţii moşteneau averea strămoşească în mod nehotărât (nedivizat – n. n.). Se ştia de tot satul că, la început, tot acel loc a umblat din hotar până în hotar pe atâţia bătrâni. Fiecare bătrân se cunoştea al cui era, se ştia numele primilor proprietari, care, fiind bătrâni în ochii răsnepoţilor, dădeau numele lor de bătrân la porţiunea de pământ ce o stăpânise. În document se dă numele de bătrân la pământul divizat în prima generaţiune (sublinierea noastră – n. n.). De pildă, Stan Plotun trăieşte pe la 1440, pe locul unde azi sunt Plotuneştii; el stăpânea tot pământul, care, după moartea lui, s-a împărţit la cel 3 feciori ai lui, care formau apoi bătrânii satului. Presupunem că întreaga moşie avea o întindere de 1.000 fălci şi că cu­prindea şi loc de sat, fie selişte, fie vatra de sat; apoi ţarina, pădure, iaz, vreo moară de apă, vreo prisacă, livadă etc. Moşia, împărţindu-se în trei părţi, fiecărui bătrân, urmaş al primului proprietar, i se veneau câte 333 fălci, cuprinzătoare şi la vatră de sat, la ţarină, fânaţ, loc de prisacă, iaz, vad de moară, etc., etc. Dar nici un document vechi nu ne spune hotărât câtă era întinderea bătrânilor, nici chiar a moşiei întregi”[2].

 

*

 

[1] Codrescu, Theodor, Uricaru, Volum XXIII, Iași 1895, p. 214

[2] Codrescu, Theodor, Uricaru, Volum XXIII, Iași 1895, pp. 139, 140


Seniori ai Scrisului Bucovinean: Constantin HREHOR

 

 

Seniori ai Scrisului Bucovinean: Constantin HREHOR

 


de câte ori treceau poeții

 

 

 

„iar vouă v-am durat cuvinte

și v-am ursit un câmp curat

spre templul libertății sfinte

să-nsămânțați cu-adevărat,

căci nu umilele spinări

în veșnicie se afundă

și n-am nevoie de-nchinări,

ci de o dragoste profundă,

 

 

iar voi sunteți numai iubire

și-ades vă-nfășurați în stele

vestind venirea unui mire

pe calea căilor rebele”…

 

 

era un glas ca o părere

ce-l auzeam pe calea vieții

ca pe-un îndemn la înviere

de câte ori treceau poeții

 


Reţetele lui Kogălniceau: Nr. 135. Babe

 

 

 

Să iei una ocă făină (o oca – un kg şi un sfert, respectiv un litru şi un sfert – n. n.), 50 dramuri unt proaspăt, freacă bine, pune patru ouă gălbenuşurile şi trei întregi, şi, frecându-se bine cu unt, să faci plămădeală; pune un polonic de drojdii, şi-l laşi de dospeşte, pe urmă le baţi cu lingura, amesteci făină cu untul, cu ouăle la un loc, le laşi dospind până se umple (există o tavă rotundă specială, cu gurgui la mijloc, în locul gol al gurguiului punându-se, după ce se răstoarnă tava, de Paşte, un ou roşu; “Babe” se mai fac în munţii judeţului Suceava) şi le dai în cuptor; cuptorul să fie ca de cozonaci, şi, rumenindu-se deasupra, le mai pui câte o hârtie, ca să nu se ardă.

 

 


Ţinutul Tecuciului: Satul Paraipan

 

 

Ţinutul Tecuciului: Satul Paraipan

 

26 iunie 1774

Ocolul Bilieştii

 

 

Paraipan

 

 

 

Toată suma caselor: 28. Scădere rufeturi, însă 5: 1 vătăman, 4 văduve. Rămân birnici 23.

 

 

Birnici:

 

 

Irimia, morar

Trifan, croitor

Nedelcu sin (fiu) Mane

Nistor

Chiriţă Grâuşor

Toader Popa

Crâstia, croitor

Ispir, cârciumar

Cernică

Mariş

Sandul sin Dan

Radul Tătar

Mănăilă

Gheorghiţă

Ştefan Papuc

Leca

Ion sin Călugărul

Vasile sin Antimii

Nistor, holtei

Costandin, văduvoi

Iordachi a Postolechioai

Ion a Donosoai

Radu, văduvoi

 

 

Rufeturi:

 

 

Tudor, vătăman

Maria, văduvă

Costanda, văduvă

Rucsanda, văduvă

Baba Dobra

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 540

 


Pagina 1 din 2212345...1020...Ultima »