Transilvania secolului XIX, în cartea lui Chevalier
Chevalier, A., Le pays des Magyars / Voyage en Hongrie, Tours, 1893 – în Biblioteca Națională a Franței „Gallica”.
*
Chevalier, A., Le pays des Magyars / Voyage en Hongrie, Tours, 1893 – în Biblioteca Națională a Franței „Gallica”.
*
Deşi, adesea, fanteziste, desenele călătorilor străini înseamnă mărturii străvechi, care merită luate în consideraţie. Deşi voi veni cu completări ulterioare, iată cum arătau, la începutul secolului al XVII-lea, oraşele Cluj, Braşov, Oradea, Sibiu sau Timişoara, dar şi principii şi ostaşii vremii:
Închin această colecţie iconografică urmaşilor mei clujeni,
nepotului
Darius-Andrei
şi copiilor mei
Ana Cozmina şi Mihai Ignat,
şi
Andi Drăguşanul.
Frumuseţea peisajului transilvan, într-o măreaţă diversitate armonioasă, chiar şi când ni se înfăţişează prin desene vechi, este la fel de tulburătoare ca şi într-o călătorie, făcută astăzi.
Bisericile Transilvaniei înseamnă sacre peceţi pe armonia dintre aşezările omeneşti şi peisajul îmconjurător, înseamnă şi închinarea oamenilor, şi a naturii, în faţa măreţei veşnicii a Universului.
Dacă am greşit descifrarea numelui vreunei localităţi, cer, cu anticipaţie, scuze, dar greu mă descurc (deşi mi-am procurat unul) cu alfabetul gotic.
Transilvania înseamnă un ţinut pe deplin mărturisitor, care cuprinde mileniile în braţe, dezvăluindu-le, arareori, cu gest de mamă care îşi arată pruncul. Delicat, dar şi cu mândrie.