DOCUMENTELE VREMURILOR | Dragusanul.ro

Condica parohială a comunei bisericeşti Breaza

 

Primarul din Breaza, Gioco Valach – din Colecția poetului și istoricului Vasile Ursachi

 

Condica parohială a comunei bisericeşti Breaza (judeţul Suceava), extrem de importantă sursă documentară, începută de legendarul preot Alexe COMARNIŢCHI (1752-1844), cel care a făcut parte din delegaţia care a adus la Suceava, în 1786, moaştele Sfântului Ioan cel Nou, „de la oraşul Julcva (Zolkiew), în Galiţia”, descris atât de frumos de Iraclie Porumbescu în amintirile despre povestea sa de dragoste brezeană, din 1843, a fost continuată, de-a lungul timpului, până în perioada interbelică, oferind informaţii brezenilor despre străbunii lor, în bună parte uitaţi, şi despre neamurile din care se trag, inclusiv prin mame, bunice şi străbunice. Tocmai de asta, fiindu-mi de mare folos în scrierea unei lucrări monografice, am decis să o pun şi la dispoziţia obştii brezene, în curgea ei firească, generaţie după generaţie, înspre viitorul îndepărtat.

 

Fiecare comună parohială din Moldova beneficiază de astfel de condici, toate păstrate în arhivele judeţene; lipseşte doar omul care să le copieze şi să le încredinţeze tuturor.

 

 

B

 

Ignat BABELEŞCIUC, născut în 1838, şi Maria ARSENIUC, născută în 1840, au avut 3 copii: Simeon BABELEŞCIUC (născut în 1874, însurat cu Ileana Bodnar, născută în 1878, din căsnicie rezultând două fete, Irina BABELEŞCIUC, născută în 1902, şi Parasca BABELEŞCIUC, născută în 1904), Ioan BABELEŞCIUC (născut în 1879, însurat cu Ileana, născută în 1885, din căsnicie rezultând doi copii, Ilie BABELEŞCIUC, născut în 1904, şi Maria BABELEŞCIUC, născută în 1909) şi un al doilea Ioan BABELEŞCIUC (născut în 1879, însurat cu Teodora Voloşeniuc, născută în 1885, din căsnicie rezultând şase copii: Dumitru BABELEŞCIUC, în 1907; Vasile BABELEŞCIUC, în 1910; Parascheva BABELEŞCIUC, în 1913; Ioana BABELEŞCIUC, în 1917; Ana BABELEŞCIUC, în 1920; Ecaterina BABELEŞCIUC, în 1923).

 

George BALABAŞCIUC şi Adolfina, născută în 1844, au avut 3 băieţi, Mihai BALABAŞCIUC (născut în 1868, însurat cu Anna Babeleşciuc, probabil din Vatra Moldoviţei, născută în 1861, din căsnicie rezultând doi copii, Dimitrie BALABAŞCIUC, în 1892, şi Rachila BALABAŞCIUC, născută în 1893), Ştefan BALABAŞCIUC (născut în 1871, însurat cu Eudochia Ducec, născută în 1884, din căsnicie rezultând cinci copii: Domnica BALABAŞCIUC, în 1907, care se va căsători cu Vasile Podiuc, născut în 1905; Parascheva BALABAŞCIUC, născută în 1910; Varvara BALABAŞCIUC, născută în 1912, care se va căsători cu Pavel Dragoş Corub, născut în 1913, cu care va avea un copil, Octavian Corub, născut în 1939; Maria BALABAŞCIUC, născută în 1914; Ecaterina BALABAŞCIUC, născută în 1917), Adam BALABAŞCIUC, născut în 1878, şi Eva BALABAŞCIUC (născută în 1882, măritată cu Anton Treitl, născut în 1877).

 

Simeon BALAHURA, născut în 1864, şi Ana VOLOŞENIUC, născută în 1852, au avut trei copii, Gavril BALAHURA (născut în 1879, însurat cu Anna Hojda, născută în 1885, cu care a avut un băiat, în 1911, Dimitrie BALAHURA), Varvara BALAHURA, născută în 1883, Atanasie BALAHURA (născut în 1891, însurat cu Elena Macovei, născută în 1895, cu care l-a avut pe Vasilie BALAHURA, în 1914, şi pe Alexa BALAHURA, în 1917).

 

Mihail BALAHURA, născut în 1847, şi Vasilca IASENCIUC, născută în 1851, au avut patru copii, Eudochia BALAHURA, născută în 1883, George BALAHURA (născut în 1885, însurat cu Elena Guli, născută în 1890), Petru BALAHURA (născut în 1887, însurat cu Parascheva Bodnar, născută în 1884, cu care a avut trei copii: Ioana BALAHURA, în 1915; Maria BALAHURA, în 1920; Michail BALAHURA, în 1924) şi Dimitrie BALAHURA, născut în 1896.

 

Gherasim BALAHURA şi Maria, născută în 1847, au avut un băiat şi trei fete, Ioan BALAHURA (născut în 1871, însurat cu Teodora Chîrmaci, născută în 1879, cu care a avut trei copii: Petru BALAHURA, în 1898, care se va căsători cu Elena Daneliuc, născută în 1902; Axenia BALAHURA, născută în 1900; Ilie BALAHURA, născut în 1901; Constantin BALAHURA, născut în 1909), Parascheva BALAHURA (născută în 1879, care se va căsători cu George Petraşciuc, născut în 1864), Eudochia BALAHURA, născută în 1883, şi Ana BALAHURA, născută în 1889.

 

Ioan al Paraschei BALAHURA, născut în 1854, şi Anastasia CIPRIAN, născută în 1855, au avut doi băieţi şi o fată, Ignat BALAHURA (născut în 1884, însurat cu Parascheva Biscan, născută în 1909), Irimia BALAHURA, născut în 1897, şi Iftimia BALAHURA, născută în 1883, care a avut un copil din flori, în 1921, Elena BALAHURA.

 

Toader BALAHURA, născut în 1901, şi Ana CECIULEAC, născută în 1909, au avut trei copii, Zenovia BALAHURA, născută în 1929, Ilaria BALAHURA, născută în 1932, şi Gheorghe BALAHURA, născut în 1930.

 

Nicolae BÂRSAN, născut în 1912, şi Parascheva VALACH, născută în 1914, au avut doi băieţi, Constantin BÂRSAN, născut în 1937, şi Vasile BÂRSAN, născut în 1943.

 

Ioan BERRUCEAC, născut în 1908, şi Aglaia, născută în 1890, au avut două fete, Ştefania BERRUCEAC (născută în 1909, căsătorită cu Constantin Rusu, născut în 1909, cu care a avut trei copii: Sorin BERRUCEAC, în 1938; Florin-Mihai BERRUCEAC, în 1945; Liviu-Mihai BERRUCEAC, în 1949) şi Viorica BERRUCEAC, născută în 1911.

 

George BIRĂU, născut în 1841, şi Elena VOLOŞENIUC, născută în 1871, cu care a avut un băiat, Alexa BIRĂU (născut în 1889, însurat cu Maria Leţcan, născută în 1895, cu care a avut 12 copii: Ioan BIRĂU, născut în 1889, însurat cu Sofia Balabasciuc, din care s-au născut Viorica, în 1939, Gavril şi Mihai, în 1940, Filaret, în 1943, Victoria, în 1945 şi Zenovia, în 1948; Eudochia BIRĂU, născută în 1916; Parascheva BIRĂU, născută în 1917; Dimitrie BIRĂU, născut în 1918, însurat cu Elisaveta Valach, născută în 1927, cu care a avut o fată, Stanca, născută în 1945; Dimitrie BIRĂU, născut în 1918, însurat cu Elena Ursescu, născută în 1921, cu care a avut un băiat, Mircea, născut în 1946; Vasilie BIRĂU, născut în 1920, însurat cu Ioana Blezniuc, născută în 1921, cu care a avut doi copii, Eugenia, născută în 1946, şi Valerian, născut în 1948; George BIRĂU, născut în 1920; Petru BIRĂU, născut în 1924; Mihail BIRĂU, născut în 1924; Minodora BIRĂU, născută în 1927; Alexa BIRĂU, născut în 1931; Petrea BIRĂU, născut în 1935) şi o fată, Paraschiva BIRĂU, născută în 1891.

 

Ilie BIRĂU, născut în 1848, şi Irina URSACHI, născută în 1858, au avut 2 copii, pe Ioan BIRĂU (născut în 1880, însurat cu Eudochia Jecalo, născută în 1891, cu care a avut 6 copii: Ilie BIRĂU, în 1908; Maria BIRĂU, în 1909; Parascheva BIRĂU, în 1911; Irina BIRĂU, în 1913, care se va căsători cu Ştefan Ursachi, născut în 1904; Vasilie BIRĂU, în 1929; Elisaveta BIRĂU, în 1930) şi pe Eudochia BIRĂU, născută în 1888.

 

Petru BIRĂU, născut în 1862, şi Parascheva JECALO, născută în 1867, au avut 2 băieţi, Ioan BIRĂU (născut în 1887 şi însurat cu Ecaterina Meroniac, născută în 1903, cu care a avut un băiat, George BIRĂU, născut în 1914) şi Ştefan BIRĂU, născut în 1897.

 

Petru al Mariei BISCAN, născut în 1881, şi Eudochia BLASENIUC, născută în 1886, au avut 8 copii, Maria BISCAN (născută în 1908, măritată cu Petru Nichiforean, născut în 1903, cu care a avut 4 copii: Eufrosina BISCAN, în 1929; Ioan BISCAN, în 1933; Victoria BISCAN, în 1934; Viorica BISCAN, în 1943), Georgie BISCAN, născut în 1910, Nicolai BISCAN, născut în 1911, Petru BISCAN (născut în 1913, însurat cu Ana Grecu, născută în 1918), Constantin BISCAN, născut în 1916, Ioana BISCAN, născută în 1918, Elisaveta BISCAN, născută în 1920, şi Minodora BISCAN, născută în 1931.

 

Ioana BISCAN, sora lui Petru, născută în 1873, şi Teodor PAULUCIOC, născut în 1848, au avut o fată, Elena PAULUCIOC, născută în 1895, şi doi băieţi, Teodor PAULUCIOC, născut în 1901, şi Simeon PAULUCIOC, născut în 1913.

 

Ioan BISCAN, nepotul Eudochiei Biscan, născut în 1888, şi Varvara HOJDA, născută în 1885, au avut doi băieţi, Constantin BISCAN, născut în 1912, şi George BISCAN, născut în 1914, şi o fată, Elisaveta BISCAN, născută în 1917.

 

Parascheva BISCAN, născută în 1888, şi Ioan TOMIEC, născut în 1880, au avut o fată, Elena TOMIEC, născută în 1920.

 

Ioan BLEZNIUC, născut în 1839, şi Ioana VOLOŞENIUC, născută în 1867, au avut patru copii, Parascheva BLEZNIUC, născută în 1884, Eudochia BLEZNIUC, născută în 1886, George BLEZNIUC (născut în 1889, însurat cu Parasca Lazăr, născută în 1890), Petre BLEZNIUC (născut în 1902, însurat cu Aglaia Coca, născută în 1910, cu care a avut 5 copii: Viorica BLEZNIUC, în 1927; Ioan BLEZNIUC, în 1930; George BLEZNIUC, în 1932; Petre BLEZNIUC, în 1940; Aglaia-Aurica BLEZNIUC, în 1947).

 

Ioan BLEZNIUC, născut în 1839, şi Ana SĂVUŢĂ, născută în 1886, au avut doi copii, pe Ioana BLEZNIUC, născută în 1910, şi pe Grigori BLEZNIUC, născut în 1913.

 

Petru al lui Ioan BOBERSCHI, născut în 1840, şi Ana MACOVEI, născută în 1883, i-au avut pe Alexa BOBERSCHI, în 1908, Georgie BOBERSCHI, în 1912, Ilie BOBERSCHI, în 1914, Ecaterina BOBERSCHI, în 1915, şi Dimitrie BOBERSCHI, în 1917.

 

Chirilă BODNAR, născut în 1827, şi Ioana MACOVEI, născută în 1827, au avut doi băieţi, Nistor BODNAR (născut în 1841, însurat cu Maria Tcaciuc, născută în 1844, cu care a avut 4 copii: Vasile BODNAR, născut în 1869; Alexa BODNAR, născut în 1879, însurat cu Parasca Ceciuleac, născută în 1884, cu care i-a avut pe Vasile, în 1907, Petru, în 1909, Alexandra, în 1911, Ioan, în 1913 şi iarăşi Alexandra, în 1915; Petru BODNAR, născut în 1882, însurat, prima dată, cu Elena Poliec, născută în 1886, care i-au avut pe Nicolai, în 1911, pe Vasilca, în 1911, şi pe Vasile, în 1913, apoi cu o fată a lui Havrilovschi, cu care i-a avut pe Ioan şi pe Petru, în 1927, pe Michail, în 1930, pe Vasilina, în 1932 şi pe Dionisia, în 1934) şi Toader BODNAR (născut în 1846, însurat cu Ana Seşureac, născută în 1850, cu care a avut 3 copii: Ioan BODNAR, în 1880, însurat cu Maria Voloşeniuc, născută în 1885; Ioana BODNAR, în 1892; Ecaterina BODNAR, în 1894).

 

George BODNAR, născut în 1844, şi Maria MACOVEI, născută în 1837, fără copii trecuţi în Condica parohială a comunei Breaza.

 

Vasilie al lui George BODNAR, născut în 1845, şi Ecaterina POLIEC, fără copii trecuţi în Condica parohială a comunei Breaza.

 

Maxim BODNAR, născut în 1846, şi Maria HOJDA, născută în 1852, au avut un băiat, George BODNAR, născut în 1874, căsătorit de două ori (din prima căsătorie, cu Irina Lazăr, s-au născut 8 copii: Petre BODNAR, în 1903; Vasile BODNAR, în 1906, însurat cu Ana Macovei, născută în 1914, care i-au avut pe Ion, în 1932, Vasile, în 1933, Rozalia, în 1935, şi Aurel, în 1942; Parascheva BODNAR, în 1908; Maria BODNAR, în 1910; Alexia BODNAR, în 1912, măritată cu Mihai Macovei, născut în 1911; Alexa BODNAR, născut în 1914, însurat cu Parachiva Valach, născută în 1920; Nicolai BODNAR, în 1915; Rachila BODNAR, în 1917. Din a doua căsătorie, cu Eudochia Săvuţă, născută în 1903, s-au ivit pe lume 3 fete: Paraschiva BODNAR, în 1925; Ioana BODNAR, în 1932; Ileana BODNAR, în 1935).

 

Maria lui Vasile BODNAR, născută în 1850, a avut şase copii nelegitimi, pe Varvara BODNAR, în 1882, Toader BODNAR, în 1885, Parascheva BODNAR, în 1887, Ecaterina BODNAR, în 1889, Dimitrie BODNAR, în 1890, şi Ioan BODNAR (născut în 1893, însurat cu Ioana Hojda, născută în 1893, cu care a avut 2 copii: George BODNAR, în 1915; Marica BODNAR, în 1918).

 

Grigorie a lui Costan BODNAR, născut în 1862, şi Agapia TOMEC, născută în 1860, au avut 9 copii: Eudochia BODNAR, născută în 1891, Mihail BODNAR, născut în 1895, Maria BODNAR, născută în 1898, Alexa BODNAR, născut în 1900, Constantin BODNAR (născut în 1902, însurat cu Vasilina Rubaniac, născută în 1911, cu care a avut 6 copii: Petru BODNAR, în 1929; Constantin BODNAR, în 1931; Ioan BODNAR, în 1931; Zenovia BODNAR, în 1934; Melania BODNAR, în 1936; Maria BODNAR, în 1948), George BODNAR, născut în 1904, Toader BODNAR (născut în 1906, însurat cu Ecaterina Săvuţă, născută în 1907, cu care a avut 3 copii: Mihail BODNAR, în 1931; Rozalia BODNAR, în 1935; Constantin BODNAR, în 1939), Ioan BODNAR (născut în 1908, însurat cu Eudochia Ungurean, născută în 1911, cu care a avut 2 copii: Ştefania BODNAR, în 1929; Dionisie BODNAR, în 1933) şi Nicolai BODNAR, născut în 1915.

 

Dumitru al lui Nistor BODNAR, născut în 1864, şi Iftimia MIHAILIUC, născută în 1865, fără copii trecuţi în Condica parohială a comunei Breaza.

 

Vasile al lui Nistor BODNAR, născut în 1869, şi Irina MIHAILIUC, născută în 1880, au avut 2 băieţi, pe Mihail BODNAR, născut în 1917, şi pe Ovidiu BODNAR, născut în 1919.

 

George T. BODNAR, născut în 1900, şi Parascheva RUBANIAC, născută în 1878, au avut 3 fete: Maria BODNAR, născută în 1896, Elena BODNAR, născută în 1901, şi Ana BODNAR, născută în 1910.

 

Alexa BODNAR, născut în 1900, şi Elisaveta NICHIFOREAN, născută în 1905, au avut 12 copii: Ioana BODNAR, în 1925, Gheorghe BODNAR, în 1926, Ştefan BODNAR, în 1928, Vasilie BODNAR, în 1929, Eufrosina BODNAR, în 1932, Ileana BODNAR, în 1935, Viorica BODNAR, în 1936, Ioana BODNAR, în 1939, Petrea BODNAR, în 1941, Ştefania BODNAR, în 1943, Constantin BODNAR, în 1946, şi Ioan BODNAR, în 1946.

 

Niculai BOUHAR, născut în 1893, şi Ioana MÂNDRILĂ, născută în 1896, au avut 8 copii: Petru BOUHAR, în 1921, Alexandra BOUHAR, în 1922, Mihail BOUHAR, în 1924, Vasilie BOUHAR, în 1926, Maria BOUHAR, în 1929, Vasilina BOUHAR, în 1931, Elisaveta BOUHAR, în 1933, şi Parasca BOUHAR, în 1936.

 

Ion BUHALEAC, născut în 1858, şi Eudochia MACOVEI, născută în 1858, au avut 2 băieţi, pe Teodor BUHALEAC (născut în 1881, însurat cu Irina, născută în 1886, cu care a avut 4 copii: Mihai BUHALEAC, născut în 1904, însurat cu Maria Macovei, cu care i-a avut pe Veronica, în 1925, Ana, în 1926, Gheorghie, în 1929, Petru, în 1930, Ana, în 1933, Gheorghe, în 1936, Rosalia, în 1938, Victoria, în 1941, şi Dumitru, în 1943; Ioana BUHALEAC, în 1906; Varvara BUHALEAC, în 1907; Ilie BUHALEAC, în 1909, însurat cu Ecaterina Ilievici, născută în 1914, cu care i-a avut pe Vasili, în 1937, Valerian, în 1935, Ştefan, în 1939, şi Elena, în 1943) şi pe Dimitrie BUHALEAC (născut în 1883, însurat cu Vasilca Lisca, născută în 1885, cu care a avut 4 copii: Grigori BUHALEAC, în 1909; Maria BUHALEAC, în 1910; Dumitru BUHALEAC, în 1911; Ioan BUHALEAC, în 1913, însurat cu Vasilina Costan C., născută în 1915, şi cu care a avut trei copii, Niculai, în 1938, Ştefania, în 1940, şi Glicheria, în 1947). Ulterior, rămânând văduvă, Eudochia MACOVEI avea să se mărite cu Grigorie LESENCIUC, născut în 1860, cu care nu a avut alţi copii.

 

Roman BURACIUC, născut în 1886, şi Rachila ONOFRICIUC, născută în 1884, au avut trei copii, pe Parascheva BURACIUC, născută în 1911, pe Ioan BURACIUC (născut în 1914 şi însurat cu Maria Ferar-Creţu, cu care a avut o fată, Victoria BURACIUC, născută în 1938) şi Elisaveta BURACIUC, născută în 1921.

 

Ioan a lui Toader BURDUHOS, născut în 1866, şi Domnica UNGUREAN, născută în 1875, au avut 9 copii: Vasile BURDUHOS (născut în 1895, însurat cu Rariţa Pîsdeli, născută în 1904, cu care a avut 7 copii: Irina BURDUHOS, în 1925; Arcadie BURDUHOS, în 1927; Ana BURDUHOS, în 1930; Domnica BURDUHOS, în 1931; Ioan BURDUHOS, în 1933; Constantin BURDUHOS, în 1940; Gheorghe BURDUHOS, în 1942), Nicolai BURDUHOS, născut în 1895, Toader BURDUHOS, născut în 1899, Pentelei BURDUHOS, născut în 1901, Elisaveta BURDUHOS, născută în 1903, Leontie BURDUHOS, născut în 1907, Raveica BURDUHOS, născută în 1910, Ştefania BURDUHOS, născută în 1912, şi Zenovia BURDUHOS, născută în 1914.

 

 

 

C

 

Cosma CALENCIUC, născut în 1841, şi Maria SĂVUŢĂ, născută în 1842, au avut un băiat, pe Toader CALENCIUC (născut în 1878, însurat cu Catarina Sorocean, cu care a avut 3 copii: Maria CALENCIUC, născută în 1901, măritată cu Ioan Cojocar, născut în 1894; Cosma CALENCIUC, născut în 1903, însurat cu Parasca Cozmeci, cu care i-a avut pe Ştefan, în 1927, Zenovia, în 1929, Adrian, în 1930, Victoria, în 1931, Ioan, în 1934, Filaret, în 1936, Eufrosina, în 1938, Aurel, în 1939, Maria, în 1941, Petrea, în 1943, şi Vladimir, în 1944; Eudochia CALENCIUC, născută în 1905); Teodosia CALENCIUC (născută în 1883, măritată cu Maxim Purscega din Moldova-Suliţa, cu care a avut 2 copii: Maria PURSCEGA, în 1938; Petrea PURSCEGA, în 1942).

 

Trifon CAPRĂ, născut în 1876, şi Eudochia ONOFRIICIUC, născută în 1879, fără copii trecuţi în Condica parohială a comunei Breaza.

 

Maria CECIULEAC, născută în 1820, a avut un copii din flori, pe David CECIULEAC, născut în 1840 (însurat cu Maria Rebenciuc, născută în 1843, cu care a avut 5 copii: Andrei CECIULEAC, născut în 1869, însurat cu Alexia Chariuc, născută în 1883,  cu care i-a avut pe Vasilca, în 1900, George, în 1902, Teodosia, în 1903, Dimitrie, în 1904, Toader, în 1906, şi Parascheva, în 1907, care se va mărita cu Petru Perconschi, născut în 1889, şi o va naşte pe Maria, în 1921; Vasilie CECIULEAC, născut în 1879, însurat cu Anastasia Droniuc, născută în 1890, cu care i-a avut pe Ştefan, în 1910, pe Dimitrie, în 1912, şi pe Toader, în 1914; Agapia CECIULEAC, născută în 1880; Simeon CECIULEAC, născut în 1882; Teodosia CECIULEAC, născută în 1883.

 

Ioan al lui Iacob CECIULEAC, născut în 1820, a avut trei băieţi, fără ca în Condica parohială a comunei Breaza să fie menţionat şi numele soţiei, pe Costan CECIULEAC, născut în 1852, Nicolai CECIULEAC, născut în 1863, şi pe Ioan CECIULEAC (născut în 1869, însurat cu Agapia Săvuţă, născută în 1880, care i-a dăruit 6 copii: Mihai CECIULEAC, în 1902, însurat cu Ecaterina Pentiuc, născută în 1906, din care s-au născut Maria, în 1930, Rozalia, în 1932, şi Ioan, în 1934; Ilie CECIULEAC, născut în 1907; Maria CECIULEAC, născută în 1911; Vasilca CECIULEAC, născută în 1918; Alexa CECIULEAC, născut în 1921; Elena CECIULEAC, născută în 1924.

 

Ioan  şi Parascheva CECIULEAC, născuţi în 1831, au avut un fiu, în 1869, pe Nicolai CECIULEAC (însurat cu Eudochia Zule, născută în 1880, cu care a avut 3 copii: Ioan CECIULEAC, în 1901; Mihai CECIULEAC, în 1902; Maria CECIULEAC, în 1904, care avea să se mărite cu Petru Droniuc).

 

Ilie a lui Tihon CECIULEAC, născut în 1839, şi Anastasia CHARIUC, născută în 1848, au avut 4 copii: Dimitrie CECIULEAC, născut în 1869, Simeon CECIULEAC (născut în 1881, însurat cu Eudochia Macovei, născută în 1892, cu care a avut 5 copii: Teodosia CECIULEAC, în 1915; Ioana CECIULEAC, în 1916; Vasile CECIULEAC, în 1919; Dionisie CECIULEAC, în 1921; Filaret CECIULEAC, în 1929), Grigorie CECIULEAC (născut în 1883 şi însurat cu Elisaveta Coruţ, născută în 1886, cu care a 5 copiii: Constantin CECIULEAC, în 1909, care avea să se însoare cu Ruzalia Lucău, cea care, în 1938, îl ca naşte pe Ioan Ceciuleac; Georgie CECIULEAC, născut în 1911; Alexie CECIULEAC, născut în 1913, Dimitrie CECIULEAC, născut în 1919; Nicolai CECIULEAC, născut în 1923) şi Chifor CECIULEAC, născut în 1886.

 

Mihai CECIULEAC, născut în 1834, şi Anastasia, născută în 1842, au avut o fată, Vasilca, născută în 1883 şi care avea să se mărite cu Petru Jecalo, născut în 1868.

 

George a lui Filip CECIULEAC, născut în 1838, şi Ecaterina SERGHIE, născută în 1845, au avut un băiat, în 1866, Toader CECIULEAC, care avea să se însoare cu Maria Buzu, născută în 1868, cea care îi va dărui, în 1893, un fecior, Dimitrie CECIULEAC.

 

Vasile şi Parascheva CECIULEAC, născuţi în 1843, au avut 4 copii: Ana CECIULEAC, născută în 1866, Teodora CECIULEAC, născută în 1869, Eudochia CECIULEAC, născută în 1875 (mama unui copil din flori, Alexa CECIULEAC, născut în 1898, cel care avea să se însoare cu Eleana Lisacovschi, născută în 1903, care-i va dărui 6 copii: Vasile, în 1925, George, în 1927, Maria, în 1929, Paraschiva, în 1931, Gherasim, în 1933, şi Ilie, în 1935) şi Ioan CECIULEAC, născut în 1877 (însurat cu Maria Lucău, născută în 1882, cu care va avea 10 copii: Atanasie CECIULEAC, în 1908; Vasilina CECIULEAC, în 1908; Ioana CECIULEAC, în 1910; Petru CECIULEAC, în 1912; Alexie CECIULEAC, în 1914; Mihai CECIULEAC, în 1915; Dumitru CECIULEAC, în 1919; Vasilie CECIULEAC, în 1922; Ruzalia CECIULEAC, în 1925; Leontina CECIULEAC, în 1929).

 

Ioan a lui Eustachi CECIULEAC, născut în 1850, şi Maria CECIULEAC, născută în 1850, au avut o singură fată, Varvara CECIULEAC, născută în 1879.

 

Maxim şi Maria CECIULEAC, născuţi în 1852, au avut un băiat, Ioan CECIULEAC, născut în 1873, şi o fată, Ioana CECIULEAC, născută în 1870, care a avut două fete din flori, pe Eudochia CECIULEAC, născută în 1892, care va avea şi ea o fată din flori, în 1925, pe Maria, şi pe Varvara CECIULEAC, născută în 1897.

 

Dumitru a lui Eustachi CECIULEAC, născut în 1853, şi Ecaterina CHARIUC, născută în 1866, au avut 6 copii: Toader CECIULEAC, născut în 1883 (însurat cu Ecaterina Procopiuc, cu care a avut 8 copii: Petru CECIULEAC, în 1909; Ioan CECIULEAC, în 1910; Rachila CECIULEAC, în 1912; Parascheva CECIULEAC, în 1913; Eudochia CECIULEAC, în 1915; Elisaveta CECIULEAC, în 1917; Petru CECIULEAC, în 1921; Dimitrie CECIULEAC, în 1923), Ioan CECIULEAC, născut în 1888, Eudochia CECIULEAC, născută în 1892 (se va căsători cu Elexa Tencaliuc, născut în 1885), Vasile CECIULEAC, născut în 1895, George CECIULEAC, născut în 1896, şi Ana CECIULEAC, născută în 1898 (se va căsători cu Onufrei Ungurean, născut în 1889).

 

Ilie a lui Neculai CECIULEAC, născut în 1869, şi Eudochia LAZĂR, născută în 1855, au avut un băiat, Mihai CECIULEAC, născut în 1895, însurat cu Eudochia Iasenciuc, născută în 1909, cu care a avut 8 copii: Maria CECIULEAC, în 1928; Vasilina CECIULEAC, în 1928; Elisaveta CECIULEAC, în 1931; Ana CECIULEAC, în 1932; Elisaveta CECIULEAC, în 1934; Vasili CECIULEAC, în 1937; Dumitru CECIULEAC, în 1939; Ecaterina CECIULEAC, în 1942.

 

Dimitrie CECIULEAC a Alexiei, născut în 1902, şi Teodosia CECIULEAC, născută în 1905, au avut 3 copii, Alexia CECIULEAC, născut în 1926, Ruzalia CECIULEAC, născută în 1927, şi Reveca CECIULEAC, născută în 1928.

 

Filip CEHREN, născut în 1861, şi Maria MĂGUREAN, născută în 1864, au avut 10 copii: Anastasia CEHREN, născută în 1887 (a avut un fiu din flori, Dumitru CEHREN, născut în 1909), Nicolai CEHREN, născut în 1888 (avea să se însoare cu Anghelina Ţăran, născută în 1891, cu care a avut 5 copii: Elena CEHREN, în 1921, care şi ea va avea o fată din flori, Eugenia; Gheorghie CEHREN, născut în 1923; Toader CEHREN, născut în 1925; Minodora CEHREN, născută în 1927; Glicheria CEHREN, născută în 1928), Rachila CEHREN, născută în 1893 (avea să se mărite cu Ioan Chîrmaci, născut în 1893), Alexia CEHREN, născut în 1898, Ioan CEHREN, născut în 1900 (avea să se însoare cu Ilaria Grigorean, născută în 1903), Gheorghe CEHREN, născut în 1902 (avea să se însoare cu Anastasia Cornea, născută în 1910, care-i va dărui 10 copii: Vasile CEHREN, în 1928; Aurelian CEHREN, în 1930; Aglaia CEHREN, în 1932; Valeria CEHREN, în 1934; Traian CEHREN, în 1936; Aurica CEHREN, în 1938; Valerian CEHREN, în 1941; Rosalia-Victoria CEHREN, în 1943; Gheorghe CEHREN, în 1945; Aneta CEHREN, în 1946), Dimitrie CEHREN, născut în 1904, Toader CEHREN, născut în 1906 (avea să se însoare cu Vaselina Sorocean, care-i va dărui 2 băieţi: Ştefan CEHREN, în 1927; Filaret CEHREN, în 1929) şi Vasile CEHREN, născut în 1909.

 

Ioan CEHREN, născut în 1837, şi Casandra CHÎRMACI, născută în 1837, nu au avut copii.

 

Nicolaiu CEPELIUC, născut în 1838, şi Maria SERGHIE, născută în 1845, au avut un băiat, Mihai CEPELIUC, născut în 1872 (însurat cu Teodosia Faiceac, născută în 1881, cu care a avut 12 copii: Paracheva CEPELIUC, în 1898; Ana CEPELIUC, în 1899; Alexandra CEPELIUC, în 1901; Ioan CEPELIUC, în 1903; Nicolaiu CEPELIUC, în 1904; Dumitru CEPELIUC, în 1907; Petru CEPELIUC, în 1909; Vasilina CEPELIUC, în 1910; Eudochia CEPELIUC, în 1912; Vasile CEPELIUC, în 1913; Vasilina CEPELIUC, în 1919; Ilie CEPELIUC, în 1927.

 

Petru CEPELIUC, născut în 1840, şi Maria FRANCIUC, născută în 1875, au avut un băiat, pe Ioan CEPELIUC, născut în 1888, care avea să se însoare cu Ana Cojocar, care îi va dărui 7 copii: Maria CEPELIUC, în 1913; Axenia CEPELIUC, în 1914; Vasile CEPELIUC, în 1916; Eudochia CEPELIUC, în 1917; Ioan CEPELIUC, în 1919; Dumitru CEPELIUC, în 1921; Paraschiva CEPELIUC, în 1924.

 

Alexa lui Andrei CEPELIUC, născut în 1876, şi Elena BIRĂU, născută în 1881, au avut 10 copii: Petre CEPELIUC, născut în 1903, Eudochia CEPELIUC, născută în 1905, Maria CEPELIUC, născută în 1907, Ioan CEPELIUC, născut în 1910, Georgie CEPELIUC, născut în 1912, Petre CEPELIUC, născut în 1913, Dimitrie CEPELIUC, născut în 1915 (avea să se însoare cu Anastasia Polanschi, născută în 1920, care i-a dăruit un băiat, Aurel CEPELIUC, născut în 1943), Michail CEPELIUC, născut în 1919, Parascheva CEPELIUC, născută în 1922 (avea să nască 3 copii din flori: Maria CEPELIUC, în 1939; Eufrosina CEPELIUC, în 1942; Elesaveta CEPELIUC, în 1947) şi Rachira CEPELIUC, născută în 1926.

 

Călina lui Iacob CERIPAN figurează în Condica parohială a comunei Breaza ca fiind născută în 1829, fără alte informaţii ulterioare.

 

Georghe CHARIUC, născut în 1846, şi Elena REBENCIUC, născută în 1851, nu au avut copii.

 

Filip CHARIUC, născut în 1848, şi Ecaterina MACOVEI, născută în 1864, au avut un băiat, Vasile CHARIUC, născut în 1883 (însurat cu Vasilca Droniuc, cu care a avut 4 copii: Ioan CHARIUC, în 1910; Ecaterina CHARIUC, în 1911; Ioan CHARIUC, în 1913; Dimitrie CHARIUC, în 1914) şi o fată, Achilina CHARIUC, născută în 1889.

 

Vasile CHARIUC, născut în 1854, şi Eudochia BIRĂU, născută în 1856, nu figurează în Condica parohială cu copii.

 

Ionel CHIRIC, născut 1887, şi Ioana POLIEC, născută în 1885, au avut 9 copii: Ioan CHIRIC, în 1907, Ecaterina CHIRIC, în 1908, Ana CHIRIC, în 1909, Maria CHIRIC, în 1912, Dimitrie CHIRIC, în 1914, George CHIRIC, în 1918, Vasile CHIRIC, în 1918, Aglaia CHIRIC, în 1920, şi Paraschiva CHIRIC, în 1922.

 

George CHIŞCIUC, născut în 1856, şi Pelaghia CHIŞCIUC, născută în 1856, au avut 5 copii: Toader CHIŞCIUC, născut în 1875 (însurat cu Irina Filipciuc, născută în 1880, cu care a avut 5 copii: George CHIŞCIUC, în 1899; Vasile CHIŞCIUC, în 1900; Eleana CHIŞCIUC, în 1903; Dimitrie CHIŞCIUC, în 1911; Ioan CHIŞCIUC, în 1916), Petru CHIŞCIUC, născut în 1882 (însurat cu Maria Rubaniac, născută în 1886, au avut 6 copii: George CHIŞCIUC, născut în 1908, însurat cu Elena Lesenciuc, născută 1917, cu care i-a avut pe Petrea, în 1937, Dumitru, în 1938, Ştefania, în 1941, Andreian, în 1943, şi Eufrosina, în 1949; Rachila CHIŞCIUC, născută în 1913; Petru CHIŞCIUC, născut în 1914; Vasilie CHIŞCIUC, născut în 1916; Ana CHIŞCIUC, născută în 1924; Eufrosina CHIŞCIUC, născută în 1927), Ioan CHIŞCIUC, născut în 1888 (însurat cu Parascheva Tironiac, 1839, care a avut-o pe Maria CHIŞCIUC, în 1839), Ana CHIŞCIUC, născută în 1891, şi Dimitrie CHIŞCIUC, născut în 1893.

 

Nicolaiu CHÎMACI, născut în 1834, a avut 2 copii, fără ca în Condica parohială să-i fie trecut numele soţiei. Băiatul, George CHÎRMACI, născut în 1866, s-a însurat cu Ana Voloşeniuc, născută în 1881, cu care a avut 6 copii: Leontie CHÎRMACI, în 1899; Alexa CHÎRMACI, în 1901; Parascheva CHÎRMACI, în 1902; Nicolai CHÎRMACI, în 1904; Elena CHÎRMACI, în 1906; Dimitrie CHÎRMACI, 1908. Fata, Parascheva CHÎRMACI, născută în 1869, a avut 6 copii: Ioan Chîrmaci, în 1890; Petru Chîrmaci, în 1893, însurat cu Eleana Duleanschi, născută în 1897, care au avut o fată, Vasilina, în 1924; Anna Chîrmaci, în 1895, măritată cu Mihail a Precop Macovei, născut în 1895, cu care i-a avut pe Ioan, în 1914, însurat cu Vasilina Rebenciuc, născută în 1922, părinţii Veronicăi, născută în 1940; Aurel Chîrmaci, în 1942; Elisaveta Chîrmaci, în 1944; Vitoria Chîrmaci, în 1946; Dimitrie Chîrmaci, în 1947; Mihail CHÎRMACI, născut în 1897, însurat cu Ioana Ianovici-Grămadă, cu care i-a avut pe Eufrosina, în 1929, Ştefania, în 1930, Vasilina, în 1931, şi Dumitru, în 1932; Maria CHÎRMACI, născută în anul 1900, şi Ştefan CHÎRMACI, născut în 1909.

 

Ana CHÎRMACI, născută în 1838, a avut 3 copii din flori: Matrona CHÎRMACI, născută în 1861; Ecaterina CHÎRMACI, născută în 1878, care a avut 2 copii din flori: Petru CHÎRMACI, născut în 1904; Ioan CHÎRMACI, născut în 1906, însurat cu Ana Cobeliţă, născută în 1909, cu care a avut 6 copii: Vasal, în 1928, Vaselina, în 1930, Petru, în 1932, Maria, în 1933, Ioan, în 1936, şi Gheorghe, în 1938; Dimitrie CHÎRMACI, născut în 1881, însurat cu Domnica Valach, născută în 1888, cu care a avut 4 copii: Elisaveta CHÎRMACI, în 1911; Eufrosina CHÎRMACI, în 1912; Ioana CHÎRMACI, în 1914; Vasile CHÎRMACI, în 1915.

 

Ioana CHÎRMACI, născută în 1871, neînregistrată în Condica parohială cu vreun soţ, a avut 6 copii: Parascheva CHÎRMACI, în 1897, Alexa CHÎRMACI, în 1901, Teodora CHÎRMACI, în 1903, Toader CHÎRMACI, în 1905, Ştefan CHÎRMACI, în 1907, şi Elena CHÎRMACI, în 1909.

 

Ioan CIORNEI, născut în 1839, şi Casandra DRONIUC, născută în 1846, au avut un băiat, George CIORNEI, născut în 1868, însurat cu Irina Cepeliuc, născută în 1874, cu care a avut 4 copii: Teodor CIORNEI, în 1893; Ştefan CIORNEI, în 1895; Parascheva CIORNEI, în 1896; Ioana CIORNEI, în 1900.

 

Eustachie CIORNEI, născut în 1841, şi Maria DRONIUC, născută în 1869, au avut 6 copii: Eudochia CIORNEI, născută în 1884, Dimitrie CIORNEI, născut în 1885, Teodosia CIORNEI, născută în 1887, Vasilca CIORNEI, născută în 1888, George CIORNEI, născut în 1895 (însurat cu Irina Tomiuc, născută în 1896, cu care a avut 2 băieţi: Dimitrie CIORNEI, în 1919; Michail CIORNEI, în 1920), şi Eudochia CIORNEI, născută în 1906.

 

Sofia lui George CIORNEI, născută în 1852, a avut un băiat din flori, Vasile CIORNEI, născut în 1885.

 

Eudochia CECIULEAC-CIORNEI, născută în 1866, probabil că era din neamul Ceciuleac, dar căsătorită cu un Ciornei, din moment ce copiii şi nepoţii ei se vor numi Ciornei. Eudochia a avut trei copii: Maria CIORNEI, născută în 1886, Teodosia CIORNEI, născută în 1887, şi Alexa CIORNEI, născut în 1890 (însurat cu Eudochia Marocico, născută în 1903, cu care a avut 2 copii: Vasile CIORNEI, în 1925; Michail CIORNEI, în 1926).

 

Ioana CIPULEAC, născută în 1837, a avut un fecior din flori, pe Ilie CIPULEAC, în 1875.

 

Miron CIUPERCOVICI, născut în 1883, şi Ana MÂNDRILĂ, născută în 1891, au avut o fată, Parascheva CIUPERCOVICI, în 1923, şi un băiat, Mihail CIUPERCOVICI, în 1925.

 

Leontie COBELEŢA, născut în 1869, şi Anastasia REBENCIUC, născută în 1880, au avut 12 copii: Dimitrie COBELEŢA, în 1898, Vasilca COBELEŢA, în 1899, Mihai COBELEŢA, în 1901, Eudochia COBELEŢA, în 1903, Vasile COBELEŢA, în 1904, Maria COBELEŢA, în 1906, Foca COBELEŢA, în 1907, Agapia COBELEŢA, în 1909, Parascheva COBELEŢA, în 1910, Ioan COBELEŢA, în 1912, Teodor COBELEŢA, în 1914, şi Ioana COBELEŢA, în 1917.

 

Petru COCA, născut în 1881, şi Maria UNGUREAN, născută în 1891, au avut 4 copii: Aglaia COCA, în 1910, Maria COCA, în 1912, Grigorie COCA, în 1914, şi Eufrosina COCA, în 1915.

 

Serafim COJOCAR, născut în 1830, şi Maria COSTELIUC, născută în 1828, au avut doi băieţi, pe George COJOCAR, născut în 1852 (însurat cu Solomia Lazăr, născută în 1885, cu care a avut 9 copii: Dimitrie COJOCAR, în 1875; Maria COJOCAR, în 1878; Vasilca COJOCAR, în 1881; Ana COJOCAR, în 1883, care a avut o fată din flori, Ioana, în 1909; Ilie COJOCAR, în 1887; Achilina COJOCAR, în 1889; Constantin COJOCAR, în 1891; Melania COJOCAR, în 1892, care a avut un băiat din flori, în 1925, pe Ştefan Cojocar; Ioan COJOCAR, în 1894, însurat cu Maria Caleniuc, născută în 1901, cu care i-a avut pe Paraschiva, în 1920, pe Veronica, în 1924, pe Valeria, în 1931, şi pe Ilie Cojocar, în 1941) şi pe Dumitru COJOCAR, născut în 1886 (însurat cu Ioana Macovei, născută în 1889, care aveau un copil din flori, pe Niculai Macovei, născut în 1911, dar va face doi copii şi cu Dumitru Cojocar, pe Eudochia COJOCAR, în 1914, şi pe Parascheva COJOCAR, în 1921).

 

Ioan COJOCAR, născut în 1850, şi Axenia MECOŞ, născută în 1854, nu figurează cu copii în Condica parohială a comunei Breaza.

 

Dimitrie a lui Gherasim COJOCAR, născut în 1866, şi Pelaghia IASENCIUC, născută în 1864, au avut 7 copii, pe: Eufrosina COJOCAR, în 1900, George COJOCAR, în 1901, Petrea COJOCAR, în 1902 (însurat cu Victoria Ţăran, născută în 1919, cu care a avut 2 copii: Ioan COJOCAR, în 1946; Dumitru COJOCAR, în 1948), Simeon COJOCAR, în 1903, Ilie COJOCAR, în 1904 (însurat cu Ioana Blezniuc, cu care a avut 3 copii: Ioana COJOCAR, în 1931; Ana COJOCAR, în 1932; Adrian COJOCAR, în 1949), Grigorie COJOCAR, în 1906, şi Constantin COJOCAR, în 1908.

 

Vasile COLOTELO, născut în 1879, şi Ana NICHIFORIAN, născută în 1882, au avut trei copii, pe: Vasilena COLOTELO, în 1905, Maria COLOTELO, în 1908, şi George COLOTELO, în 1911. Rămasă, probabil, văduvă, Ana Nichiforian a mai născut doi copii, pe Veronica ONUFRIICIUC, în 1913, şi pe Teofil SIMIONESCU, în 1915.

 

Maxim CORNEA, născut în 1878, şi Vasilena CURCEŢCHI, născută în 1892, au avut 8 copii: Anastasia CORNEA, în 1910, Michail CORNEA, în 1911, Eudochia CORNEA, în 1913, Ştefan CORNEA, în 1923, Ioan CORNEA, în 1925, Michail CORNEA, în 1926, Maria CORNEA, în 1928, şi Dumitru CORNEA, în 1931.

 

Pavel Dragoş CORUB, născut în 1913, şi Varvara BALABAŞCIUC, născută în 1912, au avut un băiat, Octavian CORUB, în 1939.

 

Ilie CORUŢ, născut în 1904, şi Teodosia PENTIUC, născută în 1914, au avut 8 copii: Aurelia CORUŢ, în 1930, Ioan CORUŢ, în 1932, Ilie CORUŢ, în 1933, Ioan CORUŢ, în 1935, Rozalia CORUŢ, în 1937, Eugenia CORUŢ, în 1939, Viorel CORUŢ, în 1940, şi Gheorghe CORUŢ, în 1942.

 

George CORUŢ, născut în 1907, şi Maria SERGHIE, născută în 1914, au avut 2 băieţi, pe Aurel CORUŢ, în 1933, şi pe Viorel CORUŢ, în 1936.

 

George a lui Ioan COSEICIUC, născut în 1881, şi Vasilca MOISA, născută în 1889, au avut 5 copii: Ioana COSEICIUC, în 1907, Teodor COSEICIUC, în 1908 (însurat cu Elena Serghi, născută în 1912), Maria COSEICIUC, în 1910, Parascheva COSEICIUC, în 1912 (măritată cu Andrei Ţăran, născut în 1906), şi Dimitrie COSEICIUC, în 1914.

 

Petru COSEICIUC, născut în 1886, şi Ioana SĂUŢĂ, născută în 1895, au avut o fată, Vasilca COSEICIUC, în 1913.

 

Mihai a lui Ion COSEICIUC, născut în 1879, şi Maria SAVUŢA, născută în 1889, au avut 9 copii: Mihai COSEICIUC, în 1906, George COSEICIUC, în 1909, Maria COSEICIUC, în 1912, Mihai COSEICIUC, în 1914, Varvara COSEICIUC, în 1918, Ana COSEICIUC, în 1920, Petru COSEICIUC, în 1923, Glicheria COSEICIUC, în 1931, şi Viorica COSEICIUC, în 1933.

 

Vasile COSINSCHI, născut în 1822, şi Parascheva, născută în 1841, au înfiat 2 copii, pe Artemie GRĂMADĂ, născut în 1867, de la sora lui, şi pe Ana BADALE, născută în 1875. Vasile Cosinschi a fost căsătorit, mai întâi, cu fata primului primar al Brezei, Măriuţa lui Mihalache Macovei, fosta mare dragoste a lui Iraclie Porumbescu, care, după cum s-ar părea, a murit de tânără.

 

George COSINSCHI, născut în 1847, şi Ioana BEDRULE, născută în 1849, au avut 6 copii: Ioan COSINSCHI, născut în 1874 (însurat cu Ioana, născută în 1879, cu care a avut doi copii: George, născut în 1902, însurat cu Raveca Burduhos, născută în 1910, cu care i-a avut pe Garofina, în 1931, Adrian, în 1933, Ioan, în 1936, Traian, în 1937, Niculai, în 1938, Ioana, în 1942, şi pe Aurel, în 1944; Maria, născută în 1903), Vasile COSINSCHI, născut în 1879 (în Condica parohială nu este menţionat numele soţiei, dar a avut un băiat, Gheorghe, născut în 1907, însurat cu Ana Serghi, născută în 1915, cu care i-a avut pe Vasile, în 1932, pe Areta, în 1933, şi pe Dumitru, în 1945), Rachila COSINSCHI, născut în 1882, Nicolai COSINSCHI, născut în 1885 (însurat cu Garofina Tonigari, născută în 1887, cu care l-a avut pe Adrian, în 1910, care urma să se însoare, mai întâi, cu Maria Ursescu, care l-a născut pe Radu, în 1938, apoi cu Veronica Andronicescu, născută în 1915, care a născut-o pe Garofina, în 1944), Gavril COSINSCHI, născut în 1888 (însurat cu Eudochia Cocârţă, născută în 1892, cu care i-a avut pe: Aurelian, în 1915, Filaret, în 1919, Valeria, în 1921, Glicheria, în 1924, Filomela, în 1926, Ştefania, în 1927, şi Valerian, în 1927) şi Ştefan COSINSCHI, născut în 1895.

 

Dumitru COSINSCHI, născut în 1912, şi Aurelia MÂNDRILĂ, născută în 1920, au avut 3 copii: Mircea COSINSCHI, născut în 1940, Ileana COSINSCHI, născut în 1943, şi Ioan COSINSCHI, născut în 1946.

 

Eufrosina COSMECI, născută în 1821, a avut un fecior din flori, Atanasie COSMECI, în 1847 (însurat cu Eudochia Lazov, născută în 1849, cu care a avut o fată, Ana COSMECI, născută în 1871, şi un băiat, Ioan COSMECI, născut în 1875). Ioan Cosmeci s-a însurat cu Maria Gelber, născută în 1884, cu care a avut  11 copii: Rachila COSMECI, în 1902; Afanasie COSMECI, în 1903; George COSMECI, în 1904 (însurat cu Ana Şeşureac, născută în 1906, cu care i-a avut pe: Ioan, în 1929, Maria, în 1932, Filaret, în 1936, şi Viorica, în 1941); Petru COSMECI, în 1906; Parascheva COSMECI, în 1906; Ilie COSMECI, în 1909 (însurat cu Paraschiva Cojocar, născută în 1920, cu care i-a avut pe: Ilie, în 1940, Maria, în 1942, Eufrosina, în 1944, Filaret-Gheorghe, în 1947, şi Ioan, în 1950); Gheorghie COSMECI, în 1911; Vasilina COSMECI, în 1912; Onufrie COSMECI, în 1913; Dimitrie COSMECI, în 1915; Elisaveta COSMECI, în 1917.

 

Toader a lui Ioan COŞMAN, născut în 1881, şi Parasceva MOISA, născută în 1890, au avut un fiu, Andrei COŞMAN, în 1908.

 

Anastasia COSTELIUC, născută în 1820, a avut un băiat din flori, Petru COSTELIUC, în 1841 (însurat cu Ana Trifan, născută în 1846, cu care a avut 6 copii: Parasca COSTELIUC, în 1870; Teodor COSTELIUC, în 1877; Dimitrie COSTELIUC, în 1878; Grigorie COSTELIUC, în 1880; Ecaterina COSTELIUC, în 1888 (măritată cu Toader Slejuc, născut în 1889, cu care i-a avut pe Dimitrie, în 1909, pe Maria, în 1910, şi pe Vasile, în 1911); Anastasie COSTELIUC, în 1898 (însurat cu Elena Mândrilă, născută în 1895, cu care le-a avut pe Maria, în 1917, pe Rachila, în 1919, şi pe Parascheva, în 1920).

 

Ieremie COSTELIUC, născut în 1823, şi Domnica COSTELIUC, născută în 1834, au avut un băiat, Toader COSTELIUC, în 1861, care s-a însurat cu Ecaterina Bodnar, născută în 1870, cu care a avut 9 copii: Dimitrie COSTELIUC, în 1885; Grigorie COSTELIUC, în 1887; Ioan COSTELIUC, în 1889 (însurat cu Maria Tironeac, născută în 1897, care i-a născut pe Grigore, în 1920, pe Dimitrie, în 1921, pe Ioan, în 1922, pe Michail, în 1926, şi pe Parasca, în 1930); Ioan COSTELIUC, în 1889 (însurat cu Ana Ţăran, născută în 1904, cu care i-a avut pe: Valerian, în 1932, Filaret, în 1933, Aurelian, în 1934, Zenovia, în 1936, Valeria, în 1938, şi tefan, în 1943); Petru COSTELIUC, în 1903; Mihai COSTELIUC, în 1904; Maria COSTELIUC, în 1906; Paraschiva COSTELIUC, în 1909; Constantin COSTELIUC, în 1921.

 

Ioana lui Vasile COSTELIUC este menţionată în Condica parohială a comunei Breaza doar ca fiind născută în 1839.

 

Ion COSTELIUC, născut în 1850, şi Anastasia LESENCIUC, născută în 1841, au avut un fecior, Dimitrie COSTELIUC, născut în 1877, însurat cu Parasca Macovei, cu care a avut 3 copii: Mihai COSTELIUC, în 1904; Ioana COSTELIUC, în 1906; Maria COSTELIUC, în 1907.

 

Ecaterina COSTELIUC, născută în 1822, este menţionată în Condica parohială drept bunică a lui Pentelei IASENCIUC, născut în 1876.

 

Andrei şi Maria CRAMARIUC, amândoi născuţi în 1844, au avut un fiu, Vasile CRAMARIUC, născut în 1878 (însurat cu Parasca Blezniuc, născută în 1884, cu care a avut 8 copii: Anna CRAMARIUC, în 1903; Eleana CRAMARIUC, în 1905; Mihai-George CRAMARIUC, în 1907; Constantin CRAMARIUC, în 1909, însurat cu Vasilina Polochan, născută în 1913, cu care i-a avut pe Eufrosina, în 1934, pe Vasile, în 1938, şi pe Maria, în 1941; Ilie CRAMARIUC, în 1911; Maria CRAMARIUC, născută în 1913, care a avut o fată din flori, Ana Cramariuc, în 1943; Eudochia CRAMARIUC, în 1917; Ioana CRAMARIUC, în 1921), şi o fată, Parascheva CRAMARIUC, născută în 1884 (măritată cu Ilie Proscurnic, născut în 1868, cu care a avut o fată, Iftimia, în 1887).

 

Zaharia CRAMARIUC, născut în 1872, şi Rachila LAZOV, născută în 1879, au avut 7 copii: Constantin CRAMARIUC, în 1896, Vasile CRAMARIUC, în 1898, Paraschiva CRAMARIUC, în 1900, Constantin CRAMARIUC, în 1902, George CRAMARIUC, născut în 1904 (însurat cu Ecaterina Ducec, născută în 1901, cu care a avut 3 copii: Victoria CRAMARIUC, în 1924; Zaharia CRAMARIUC, în 1925; Vasili CRAMARIUC, în 1928), Nistor CRAMARIUC, născut în 1915 (însurat cu Leontina Voloşeniuc, cu care le-a avut pe Valeria, în 1947, şi pe Oltea, în 1949), şi Ştefan CRAMARIUC, în 1919.

 

Matrona lui Andrei CURCEŢCHI, născută în 1828, a avut un băiat din flori, Atanasiu CURCEŢCHI, născut în 1853, însurat cu Maria Jecalo, născută în 1860, cu care a avut o fată, Vasilca CURCEŢCHI, născută în 1892, şi un băiat, Petru CURCEŢCHI, născut în 1902 (însurat cu Alexandra Cepeliuc, născută în 1901, cu care i-a avut pe: Ioana, în 1923, Atanasie, în 1925, Ioan, în 1926, Ştefan, în 1927, Elena, în 1929, Maria, în 1931, şi Andrii, în 1933).

 

Maria Paraschevei CRUŞELNIŢCHI, născută în 1852, a avut o fată din flori, Ana CRUŞELNIŢCHI, născută în 1880 (măritată cu Mihai Tahn, cu care a avut 2 copii: Dumitru TAHN, născut în 1905, însurat cu Grapina Jecalău, născută în 1906; Teodor TAHN, născut în 1908, însurat cu Paraschiva Ianovici-Grămadă, născută 1906, cu care i-a avut pe Niculai, în 1939, pe Ştefania, în 1941, şi pe Vasili, în 1943) şi un băiat, Ilie CRUŞELNIŢCHI, născut în 1888 (însurat cu Ana Lazăr, născută în 1883, cu care a avut un fecior, George CRUŞELNIŢCHI, născut în 1914).

 

Costan CRUŞELNIŢCHI, născut în 1855, şi Irina MACOVEI, născută în 1857, au avut 5 copii: Irina CRUŞELNIŢCHI, născută în 1880, Parascheva CRUŞELNIŢCHI, născută în 1883, Petru CRUŞELNIŢCHI, născut în 1885 (însurat cu Eudochia Lazăr, născută în 1888, cu care a avut 2 feciori: Gheorghie CRUŞELNIŢCHI, în 1910; Teodor CRUŞELNIŢCHI, în 1913), Vasilca CRUŞELNIŢCHI, născută în 1886, şi Eudochia CRUŞELNIŢCHI, născută în 1890, care a avut o fată din flori, Vasiliana CRUŞELNIŢCHI, în 1915.

 

 

 

D

 

Nichita DANELIUC, născut în 1851, şi Ana SAVUŢA, născută în 1863, au avut 8 copii: Ioan DANELIUC, în 1885 (însurat cu Maria Macovei, născută în 1892), Maria DANELIUC, în 1887, Teodora DANELIUC, în 1890, Ioana DANELIUC, în 1894 (măritată cu George Paporuş, născut în 1889), Grigore DANELIUC, în 1897, Alexa DANELIUC, în 1900, Toader DANELIUC, în 1906 (însurat cu Ecaterina Serafesco, născută în 1912, cu care a avut un băiat, Vasile DANELIUC, în 1932, şi o fată, Teodosia DANELIUC, în 1933) şi Elena DANELIUC, în 1908.

 

Ioan DARABĂ, născut în 1855, şi Ioana CECIULEAC, născută în 1861, nu sunt înregistraţi în Condica parohială cu copii.

 

Irina DOBOŞ, născută în 1867, a avut 3 copii din flori: Vasile DOBOŞ, născut în 1899 (însurat cu Agapia Şalvari, născută în 1899, cu care a avut un băiat, George DOBOŞ, în 1924, şi o fată, Reveca DOBOŞ, în 1926), Petru DOBOŞ, născut în 1904 (însurat, mai întâi, cu Elisabeta Ţăran, născută în 1910, cu care a avut 5 copii: Victoria DOBOŞ, în 1931; Valerian DOBOŞ, în 1933; Viorica DOBOŞ, în 1934; Traian DOBOŞ, în 1938; Viorel DOBOŞ, în 1939. Din a doua căsătorie, cu Veronica Căilean, născută în 1923, Petru Doboş a avut alţi 4 copii: Varvara DOBOŞ, în 1944; Petru DOBOŞ, în 1946; Viorel DOBOŞ, în 1947; Laurenţa DOBOŞ, în 1953), şi Ana DOBOŞ, născută în 1910.

 

Ioan a lui Ieremie DORNIAN, născut în 1861, şi Ana BURDUHOS, născută în 1867, nu sunt trecuţi în Condica parohială cu copii.

 

Spiridon DORNIAN, născut în 1871, şi Melania Lazov, născută în 1863, au avut 4 copii, Nistor DORNIAN, născut în 1896, Paraschieva DORNIAN, născută în 1898, Domnica DORNIAN, născută în 1900, şi Rachila DORNIAN, născută în 1902.

 

Mihail DORNEANU, născut în 1912, şi Ioana CECIULEAC, născută în 1916, au avut 6 copii: Valeria DORNEANU, născută în 1935, Adrian DORNEANU, născut în 1936, Vladimir DORNEANU, născut în 1938, Ilie DORNEANU, născut în 1940, Vasili DORNEANU, născut în 1941, şi Glicheria DORNEANU, născută în 1942.

 

Nistor DOROFTEI, născut în 1880, şi Maria BUDĂI au avut 4 copii: Dionisie DOROFTEI, născut în 1919, Aglaia DOROFTEI, născută în 1921, Veronica DOROFTEI, născută în 1923, şi Constantin DOROFTEI, născut în 1931.

 

Andronic DRONIUC, născut în 1839, şi Maria PACAILO, născută în 1875, au avut o fată, Eufrosina DRONIUC, născută în 1901.

 

Alexa lui Toader DRONIUC, născut în 1840, şi Teodosia REBENCIUC, născută în 1844, nu sunt înregistraţi cu copii în Condica parohială a comunei Breaza.

 

Ştefan DRONIUC, născut în 1842, şi Elena URSACHI, născută în 1858, nu sunt înregistraţi cu copii în Condica parohială.

 

Ana lui Nichita DRONIUC, născută în 1843, a avut doi băieţi din flori, pe George DRONIUC, născut în 1875 (însurat cu Agapia Ciornei, născută în 1881, cu care a avut 5 copii: Vasile DRONIUC, în 1900; Alexandra DRONIUC, în 1901; Eudochia DRONIUC, în 1902; Ioan DRONIUC, în 1903; Parascheva DRONIUC, în 1911) şi pe Mihail DRONIUC, născut în 1884  (însurat cu Maria Andreţul, născută în 1885, cu care a avut 3 copii: Ioana DRONIUC, în 1908; Vasile DRONIUC, în 1909; Parascheva DRONIUC, în 1912, care se va mărita cu Vasile D. Voloşeniuc, născut în 1901).

 

Alexa lui Ioan DRONIUC, născut în 1861, şi Eudochia SERGHIE, născută în 1866, au avut 4 copii: Anastasia DRONIUC, născută în 1890, Agapia DRONIUC, născută în 1893, Vasilca DRONIUC, născută în 1895, şi Ilie DRONIUC, născut în 1899 (însurat cu Parasca Ceciuleac, născută în 1907, cu care a avut 5 copii: Elisaveta DRONIUC, în 1925; Aurel DRONIUC, în 1928; Aurel DRONIUC, în 1929; Dionisie DRONIUC, în 1932; Vasili DRONIUC, în 1936).

 

Dumitru a lui Ioan DRONIUC, născut în 1863, şi Elena REBENCIUC, născută în 1873, au avut 8 copii: Mihail DRONIUC, născut în 1890, Vasila DRONIUC, născută în 1892, Ilie DRONIUC, născut în 1895 (însurat cu Elena Harasemiuc, născută în 1893, cu care a avut 6 copii: Dimitrie DRONIUC, în 1920; Ioan DRONIUC, în 1921; Ana DRONIUC, în 1921; Ioan DRONIUC, în 1925; Nicolai DRONIUC, în 1926; Maria, în 1929), Anastasia DRONIUC, născută în 1898, Mihail DRONIUC, născut în 1900, Rachila DRONIUC, născută în 1902, Mihai DRONIUC, născut în 1903, şi Eufrosina DRONIUC, născută în 1905.

 

Mihai a lui Vasile DRONIUC, născut în 1854, cu nevasta nemenţionată în Condica parohială, a avut 6 copii: Dimitrie DRONIUC, născut în 1887 (însurat cu Rosalia Ţîmpău, născută în 1894, care au avut 3 fete: Rahila DRONIUC, în 1914, măritată cu Mihai Mehno, născut în 1902, cu care l-a avut pe Atanasie, în 1932; Aspazia DRONIUC, în 1930, şi Arieta DRONIUC, în 1932), Anastasia DRONIUC, născută în 1890, Eudochia DRONIUC, născută în 1891, Vasile DRONIUC, născut în 1893, Petru DRONIUC, născut în 1896 (însurat cu Vasilca Droniuc, născută în 1895), Maria DRONIUC, născută în 1899 (măritată cu Anastasie Mehno, născut în 1895, cu care a avut o fată, Veronica MEHNO, în 1929).

 

Ioana lui Precob DRONIUC, născută în 1844, a avut 4 copii din flori: Achilina DRONIUC, născută în 1876, George DRONIUC, născut în 1878 (însurat cu Parasca Golembioschi, născută în 1883, cu care a avut doi feciori, care poartă în vene sângele Porumbeştilor: Vasile DRONIUC, născut în 1906, însurat cu Varvara Harasemiuc, născută în 1908, care l-au avut pe Constantin, în 1932; Ioan DRONIUC, născut în 1908), Ioan DRONIUC, născut în 1880, şi Ana DRONIUC, născută în 1884, măritată cu Vasile Scrofesco.

 

Pentelei DRONIUC, născut în 1849, şi Irina MAROCICO, născută în 1855, au avut 10 copii: George DRONIUC, născut în 1881 (însurat cu Parascheva Droniuc, născută în 1877, cu care a avut 7 copii: Irina DRONIUC, în 1896; Ileana DRONIUC, în 1901; Vasile DRONIUC, în 1905; Alexandra DRONIUC, în 1907; Maria DRONIUC, în 1908; Ioan DRONIUC, în 1910; Ilie DRONIUC, în 1911), Petru DRONIUC, născut în 1883, Mihail DRONIUC, născut în 1884, Vasile DRONIUC, născut în 1885, Dimitrie DRONIUC, născut în 1889 (însurat cu Eudochia Ciornei, născută în 1906, cu care a avut 3 copii: Maria DRONIUC, în 1924; Toader DRONIUC, în 1926; Vasile DRONIUC, în 1932), Teodor DRONIUC, născut în 1891, Ştefan DRONIUC, născut în 1892, Ilie DRONIUC, născut în 1892, Maxim DRONIUC, născut în 1894, şi Vasilca DRONIUC, născută în 1897.

 

Irina lui Simeon DUCEC, născută în 1834, a avut un copil din flori, George DUCEC, născut în 1873, însurat cu Maria Macovei, născută în 1883, cu care a avut 4 copii: Petru DUCEC, în 1900; Parascheva DUCEC, în 1902; Ioana DUCEC, în 1904; Ion DUCEC, în 1905.

 

Dimitrie DUCEC, născut în 1840, probabil fiu al lui Simeon Ducec şi, deci, frate cu Irina, însurat cu Ana IASENCIUC, născută în 1869, au avut 8 copii: Ilie DUCEC, născut în 1878, Eudochia DUCEC, născută în 1884, Grigorie DUCEC, născut în 1900 (însurat cu Parascheva Onisimiuc, născută în 1904, cu care a avut 4 copii: Maria DUCEC, în 1924; Eufrosina DUCEC, în 1926; Grigorie DUCEC, în 1927; Dimitrie DUCEC, în 1933), Teodor DUCEC, născut în 1902, Parascheva DUCEC, născută în 1904, Ieremie DUCEC, născut în 1906, Iftimia DUCEC, născută în 1908 (a avut 3 copii din flori: Ştefan DUCEC, în 1929; Ioan DUCEC, în 1933; Ana DUCEC, în 1938), şi Dumitru DUCEC, născut în 1908.

 

Irina DUCEC, născută în 1856, a avut 3 copii din flori: Ecaterina DUCEC, născută în 1910, Ioana DUCEC, născută în 1912, şi Eleana DUCEC, născută în 1912.

 

Ioan DUCEC, născut în 1859, şi Matrona SOROCHAN, născută în 1862, au avut 5 copii: Achilina DUCEC, născută în 1889, Constantin DUCEC, născut în 1897, Agapia DUCEC, născută în 1899, Andrei DUCEC, născut în 1900 (însurat cu Eudochia Tironeac, născută în 1903, au avut 3 copii: Traian DUCEC, în 1922; Vasile DUCEC, în 1926; Ştefania DUCEC, în 1928), şi Vasile DUCEC, născut în 1902.

 

Miron DUCEC, născut în 1862, şi Maria PENTIUC, născută în 1866, au avut 5 copii: Gavriil DUCEC, născut în 1893, Elena DUCEC, născută în 1896, Parascheva DUCEC, născută în 1899, Catrina DUCEC, născută în 1901, şi Dumitru DUCEC, născut în 1905.

 

Petru DUCEC, născut în 1866, şi Elena SAVUŢA, născută în 1878, au avut 4 copii: George DUCEC, născut în 1897 (însurat cu Ana Macovei, născută în 1904, au avut 11 copii: Dimitrie DUCEC, în 1923; Eudochia DUCEC, în 1924; Gheorghie DUCEC, în 1926; Elisaveta DUCEC, în 1928; Mihail DUCEC, în 1929; Ioan DUCEC, în 1931; Petru DUCEC, în 1932; Constantin DUCEC, în 1935; Ştefania DUCEC, în 1936; Rachila DUCEC, în 1938; Glicheria DUCEC, în 1946), Ioana DUCEC, născută în 1899, Eudochia DUCEC, născută în 1901, şi Parasca DUCEC, născută în 1903 (a avut o fată din flori, Ana DUCEC, în 1923).

 

 

F

 

Maxim FERAR, născut în 1855, şi Agapia ONOFRIICIUC, născută în 1852, nu figurează în Condica parohială cu urmaşi.

 

Ioan a lui Dumitru FERCALEAC şi Vasilca CECIULEAC, născută în 1918, nu sunt consemnaţi cu urmaşi în Condica parohială.

 

Pelaghia FERCALIUC, născută în 1859, a avut un fecior din flori, Dimitrie FERCALIUC, născut în 1882, însurat cu Maria Ilievici, născută în 1900, cu care a avut un fiu, Dimitrie FERCALIUC, născut în 1928.

 

Simeon FILIPIUC, născut în 1853, şi Eudochia VALACH, născută în 1863, nu sunt consemnaţi cu urmaşi în Condica parohială.

 

Ioana FILIPIUC, născută, în 1843, TOMIEC, probabil nevasta unui frate al lui Simeon Filipiuc, a avut 3 copii: Alexa FILIPIUC, născut în 1879 (însurat cu Parasca Paporoş, născută în 1887, cu care a avut 4 copii: Dumitru FILIPIUC, în 1904; Vasilena FILIPIUC, în 1906; Gheorghie FILIPIUC, în 1910; Maria  FILIPIUC, în 1912), Iria FILIPIUC, născută în 1880, şi Maria FILIPIUC, născută în 1883, care a avut o fată din flori, Parasca FILIPIUC, în 1904.

 

Mihaiu şiAgapia FRANCIUC, născuţi în 1873, nu figurează cu urmaşi în Condica parohială.

 

 

 

G

 

Ioan GHEBIUC, născut în 1848, şi Maria TOLOCICA, născută în 1863, au avut 6 copii: Olga GHEBIUC, născută în 1890, Eugenia GHEBIUC, născută în 1892 (măritată cu Alexandru Malschi, născut în 1904, cu care a avut un fecior, în 1931, pe Boris MALSCHI), Fevronia GHEBIUC, născută în 1894, Sinclitica GHEBIUC, născută în 1896, Mina GHEBIUC, născută în 1898, şi George GHEBIUC, născut în 1901 (însurat cu Xenia Ţiganiuc, născută în 1914, cu care a avut 4 copii: Vera GHEBIUC, în 1931; Tănasă GHEBIUC, în 1933; Vera-Larisa GHEBIUC, în 1935; Orest GHEBIUC, în 1937).

 

Ioan GELBER, născut în 1846, şi Irina COJOCAR, născută în 1864, au avut trei fete: Maria GELBER, născută în 1884 (a avut o fată din flori, Elisaveta COJOCAR, născută în 1917, măritată cu Ioan Ungurean, născut în 1912), Elena GELBER, născută în 1893, şi Ana GELBER, născută în 1900.

 

Vasile GRĂMADĂ este menţionat în Condica parohială doar prin anul naşterii, 1822.

 

Artemie GRĂMADĂ, născut în 1867, şi Ana BADALE, născută în 1875, cei doi copii înfiaţi de primarul Vasile Cosinschi, fostul ginere al primului primar al Brezei, Mihalache Macovei, au avut 6 copii: Vasile GRĂMADĂ, născut în 1899 (însurat cu Ecaterina Lesenciuc, născută în 1905, cu care a avut 6 copii: Valeria GRĂMADĂ, în 1928; Eughenia GRĂMADĂ, în 1930; Eufrosina GRĂMADĂ, în 1932; Filaret GRĂMADĂ, în 1934; Silviu GRĂMADĂ, în 1940; Maria GRĂMADĂ, în 1944), Ilie GRĂMADĂ, născut în 1904, Maria GRĂMADĂ, născută în 1905, George GRĂMADĂ, născut în 1908, Ioan GRĂMADĂ, născut în 1909 (însurat cu Vasilina Loba, născută în 1913, cu care a avut 6 copii: Ioan GRĂMADĂ, în 1937; Gheorghe GRĂMADĂ, în 1939; Eughenia GRĂMADĂ, în 1941; Ioan GRĂMADĂ, în 1945; Viorica GRĂMADĂ, în 1948; Ştefan GRĂMADĂ, în 1949) şi Elena GRĂMADĂ, născută în 1911.

 

Alexandru IANOVICI-GRĂMADĂ, născut în 1874, şi Eudochia CEHREN, născută în 1881, au avut 10 copii: Ioana IANOVICI-GRĂMADĂ, născută în 1900 (a avut o fată din flori, Ştefania IANOVICI-GRĂMADĂ, în 1926), Ştefan IANOVICI-GRĂMADĂ, născut în 1902, Maria IANOVICI-GRĂMADĂ, născută în 1904, Parasca IANOVICI-GRĂMADĂ, născută în 1906 (a avut două fete din flori, pe Ştefania IANOVICI-GRĂMADĂ, în 1930, şi pe Elisaveta IANOVICI-GRĂMADĂ, în 1934), Dimitrie IANOVICI-GRĂMADĂ, născut în 1908, Vasilena IANOVICI-GRĂMADĂ, născută în 1910 (a avut doi copii din flori, pe Ştefania IANOVICI-GRĂMADĂ, în 1935, şi pe Gheorghe IANOVICI-GRĂMADĂ, în 1937), Nicolai IANOVICI-GRĂMADĂ, născut în 1912, George IANOVICI-GRĂMADĂ, născut în 1914, George IANOVICI-GRĂMADĂ, născut în 1919 (însurat cu Veronica Balahura, născută în 1925, au avut 4 copii: Gheorghe IANOVICI-GRĂMADĂ, în 1941; Mihai IANOVICI-GRĂMADĂ, în 1944; Aurelia-Ioana IANOVICI-GRĂMADĂ, în 1946; Maria IANOVICI-GRĂMADĂ, în 1943), şi Petru IANOVICI-GRĂMADĂ, născut în 1919.

 

Toader GRECULEAC, născut în 1886, şi Maria VALACH, născută în 1892, au avut 4 copii: Gheorghe GRECULEAC, născut în 1925, Elisabeta GRECULEAC, născută în 1927, Ştefania GRECULEAC, născută în 1929, şi Dimitrie GRECULEAC, născut în 1934.

 

Ioan T. GRECULEAC, născut în 1908, şi Maria POLIEC, născută în 1911, au avut trei copii: Ecaterina GRECULEAC, născută în 1932, Dumitru GRECULEAC, născut în 1934, şi Mihai GRECULEAC, născut în 1935.

 

Mihai GRECULEAC, născut în 1911, şi Vasilina PRUNDEAN, născută în 1920, au avut trei copii: Vasile GRECULEAC, născut în 1930, Ana GRECULEAC, născută în 1932, şi Maria GRECULEAC, născută în 1932.

 

Ilarion GRIBOVSCHI, născut în 1859, viitor paroh în Breaza, şi Maria PELICI, născută în 1867, sora viitorului paroh George Prelici, au avut 4 copii: Maria GRIBOVSCHI, născută în 1881 (trecută în Condica parohială cu doi copii, Ştefan GRIBOVSCHI, născut în 1905, şi Eufrosina GRIBOVSCHI, născută în 1907, dar fără a fi menţionat şi un soţ), Ioan GRIBOVSCHI, născut în 1886, Artemie GRIBOVSCHI, născut în 1888, şi Elena GRIBOVSCHI, născută în 1890 (menţionată, ca şi sora sa, Maria, fără soţ, dar cu o fată, Maria GRIBOVSCHI, născută în 1912).

 

Simion GULII, născut în 1846, şi Ana COSTELIUC, născută în 1860, au avut 4 copii: Maria GULII, născută în 1881 (a avut doi copii din flori, pe Ştefan GULII, în 1905, şi pe Eufrosina GULII, în 1907), Ioan GULII, născut în 1886, Artemie GULII, născut în 1888, şi Elena GULII, născută în 1890 (a avut o fată din flori, Maria GULII, în 1912).

 

 

H

 

Maxim HALEŢA, născut în 1844, şi Irina, născută în 1849, au avut o fată, Parascheva HALEŢA, născută în 1868 (măritată cu Vasile Paporuş, născut în 1837).

 

George a lui Miron HALEŢA, născut în 1863, şi Ecaterina CECIULEAC, născută în 1865, au avut 11 copii: Ioan HALEŢA, născut în 1888, Alexa HALEŢA, născut în 1891, Vasilca HALEŢA, născută în 1893, Petru HALEŢA, născut în 1895 (însurat cu Veronica Grămadă, născută în 1903, cu care a avut 7 copii: Ştefania HALEŢA, în 1922, măritată cu Constantin Moldoveanu, născut în 1915, cu care a avut o fată, Ileana, în 1944; Glicheria HALEŢA, în 1924; Gheorghie HALEŢA, în 1926; Octavian HALEŢA, în 1931; Petru HALEŢA, în 1932; Maria HALEŢA, în 1934; Viorica HALEŢA, în 1943), Mihail HALEŢA, născut în 1897, Leana HALEŢA, născută în 1900 (măritată cu George Ducec, născut în 1897), Constantin HALEŢA, născut în 1902, Parasca HALEŢA, născută în 1904, George HALEŢA, născut în 1907, Dimitrie HALEŢA, născut în 1908, şi Ilie HALEŢA, născut în 1910.

 

Iacob HARASEMIUC, născut în 1872, şi Parascheva CHIŞCIUC, născută în 1881, au avut 9 copii: Eudochia HARASEMIUC, născută în 1898, George HARASEMIUC, născut în 1900 (însurat cu Ioana Voloşeniuc, născută în 1907, cu care a avut 3 copii: Eufrosina HARASEMIUC, în 1927; Petru HARASEMIUC, în 1928; Rachila HARASEMIUC, în 1931), Ioan HARASEMIUC, născut în 1904, Constantin HARASEMIUC, născut în 1905, Vasile HARASEMIUC, născut în 1907, Dimitrie HARASEMIUC, născut în 1908, Teodor HARASEMIUC, născut în 1910, Alexie HARASEMIUC, născut în 1912, şi Petru HARASEMIUC, născut în 1915.

 

Dimitrie HARASEMIUC, născut în 1888, şi Parascheva REBENCIUC, născută în 1899, au avut 3 copii, Ioan HARASEMIUC, născut în 1921, Vasile HARASEMIUC, născut în 1923, şi Maria HARASEMIUC, născută în 1926.

 

Alexa HAUCA, născut în 1895, şi Anastasia ŢURCAN, născută în 1905, au avut o fată, Elisaveta HAUCA, născută în 1921.

 

Pelaghia HOJDA, născută în 1836, a avut un fiu, Precop SAVUŢA, în 1870, care avea să poarte numele tatălui său, Grigore SAVUŢA.

 

Toader HOJDA, născut în 1855, şi Agapia SAVUŢA, născută în 1861, au avut 6 copii; Ana HOJDA, născută în 1883, Maria HOJDA, născută în 1886, Varvara HOJDA, născută în 1889, Simeon HOJDA, născut în 1890 (însurat cu Iosefa Başişta, născută în 1896, cu care a avut 4 copii: Petru HOJDA, în 1924; Alexa HOJDA, în 1927; Gheorghe HOJDA, în 1933; Victoria HOJDA, în 1936), George HOJDA, născut în 1892 (însurat cu Sofronia Leuştean, născută în 1891), şi Ioana HOJDA, născută în 1893 (a avut o fată din flori, Ioana HOJDA, în 1917).

Dintr-o a doua căsnicie a lui Toader HOJDA, cu Parascheva, născută în 1878, aveau să se nască alţi 6 copii: George HOJDA, născut în 1897, Teodor HOJDA, născut în 1901 (însurat cu Ana Rubaniac, născută în 1910, cu care a avut 6 copii: Victoria HOJDA, în 1929; Valerian HOJDA, în 1930; Mihai HOJDA, în 1932; Dragoş HOJDA, în 1934; Ioan HOJDA, în 1938; Viorica HOJDA, în 1954, măritată cu Ion DRĂGUŞANUL, cu care-i are pe Ana-Cozmina, născută în 1984, şi Andrei-Teodor, născut în 1990), Eleana HOJDA, născută în 1904, Maria HOJDA, născută în 1907, Ana HOJDA, născută în 1910 (a avut un fecior din flori, Gheorghe HOJDA, în 1937), Ioan HOJDA, născut în 1917 (însurat cu Elisaveta Buraciuc, născută în 1921, cu care a avut o fată, Maria HOJDA, în 1943, şi un băiat, Ioan HOJDA, în 1949).  

 

Vasile HOJDA, născut în 1856, şi Elena VOLOŞENIUC, născută în 1865, au avut 6 copii: Paraschiva HOJDA, născută în 1883, Ana HOJDA, născută în 1885, Maria HOJDA, născută în 1886, Petru HOJDA, născut în 1888 (însurat cu Teodora Danieliuc, cu care a avut 8 copii: Vasile HOJDA, în 1913; Parascheva HOJDA, în 1914; Ioan HOJDA, în 1916; Ecaterina HOJDA, în 1919; Maria HOJDA, în 1920; George HOJDA, în 1925; Michail HOJDA, în 1927; Dimitrie HOJDA, în 1929), Alexa HOJDA, născut în 1892, şi Ioana HOJDA, născută în 1894.

 

Constantin HOJDA, născut în 1862, şi Irina LESENCIUC, născută în 1865, nu sunt consemnaţi cu copii în Condica parohială.

 

Ioan a lui Maftei HREHORIEC, născut în 1880, şi Maria MACOVEI, născută în 1886, au avut patru copii: Eudochia HREHORIEC, născută în 1909, Petru HREHORIEC, născut în 1911, Vasilie HREHORIEC, născut în 1914, şi Parascheva HREHORIEC, născută în 1917.

 

Călina lui Ioan HRENIUC, născută în 1847, a avut doi băieţi din flori, pe George HRENIUC, născut în 1878 (însurat cu Irina Lazăr, cu care a avut 3 copii: Eufrosina HRENIUC, în 1922; Irina HRENIUC, în 1945; Nicolai HRENIUC, în 1947), şi pe Gavril HRENIUC, născut în 1883.

 

Ioan al lui Ioan HRENIUC, născut în 1876, şi Iftimia FAICIAKZ, născută în 1884, au avut 8 copii: Maria HRENIUC, născută în 1902, Nastasia HRENIUC, născută în 1903, Ioan HRENIUC, născut în 1904 (însurat cu Maria Popescu, născută în 1904, cu care a avut 4 copii: Viorica HRENIUC, în 1926; Maria HRENIUC, în 1927; Gheorghie HRENIUC, în 1928; Ioan HRENIUC, în 1930), Dimitrie HRENIUC, născut în 1906, Michail HRENIUC, născut în 1908, Ioan HRENIUC, născut în 1910 (însurat cu Viorica din Bucşoaia, cu care a avut doi copii, pe Vera HRENIUC, în 1935, şi pe Octavian HRENIUC, în 1938), Vasile HRENIUC, născut în 1913 (însurat cu Maria Macovei, cu care a avut 5 copii: Eugenia HRENIUC, în 1936; Valerian HRENIUC, în 1940; Viorel HRENIUC, în 1943; Nicolai HRENIUC, în 1947; Veronica HRENIUC, în 1949), şi Nicolai HRENIUC, născut în 1914.

 

Constantin a lui Ioan HRENIUC, născut în 1877, şi Maria, născută în 1882, au avut 8 copii: Parascheva HRENIUC, născută în 1900, Ioan HRENIUC, născut în 1902 (însurat cu Maria Macovei, născută înb 1907, cu care a avut 5 copii: Ecaterina HRENIUC, în 1929; Elisaveta HRENIUC, în 1930; Alexandru HRENIUC, în 1933; Ioan HRENIUC, în 1936; Gheorghe HRENIUC, în 1944), Mihai HRENIUC, născut în 1903 (însurat cu Elisaveta Lesenciuc, născută în 1919, cu care a avut 6 copii: Costan HRENIUC, în 1939; Maria HRENIUC, în 1940; Leonti HRENIUC, în 1942; Mihai HRENIUC, în 1943; Vasili HRENIUC, în 1945; Adrian HRENIUC, în 1947), Ioana HRENIUC, născută în 1906 (a avut doi copii din flori, pe Glicheria HRENIUC, în 1931, şi pe Niculai HRENIUC, în 1939), Leontie HRENIUC, născut în 1908 (însurat cu Paraschiva, născută în 1914, cu care a avut 5 copii: Eughenia HRENIUC, în 1935; Gheorghe HRENIUC, în 1937; Leontina HRENIUC, în 1938; Niculai HRENIUC, în 1940; Ioan HRENIUC, în 1943), Irina HRENIUC, născută în 1911, Rachila HRENIUC, născută în 1911, şi Nicolai HRENIUC, născut în 1926.

 

Gavril a lui Ioan HRENIUC, născut în 1883, şi Achilina DUCEC, născută în 1889, au avut două fete, pe Eleana HRENIUC, născută în 1909, şi pe Varvara HRENIUC, născută în 1911.

 

Maria lui Ilie HRENIUC, născută în 1859, a avut un băiat din flori, Grigorie HRENIUC, născut în 1894 (însurat cu Parascheva Ciornei, născută în 1896, cu care a avut 8 copii: Ana HRENIUC, în 1921; Parascheva HRENIUC, în 1922; Ioan HRENIUC, în 1923; Ilie HRENIUC, în 1924; Ioan HRENIUC, în 1926; Maria HRENIUC, în 1928; Ioana HRENIUC, în 1930; Vaselina HRENIUC, în 1932).

 

Haralambie Gavril HURJUI, născut în 1888, şi Agapia DRONIUC, născută în 1902, au avut 5 copii: Petru HURJUI, născut în 1921, Ştefan HURJUI, născut în 1925, Gavriil HURJUI, născut în 1924, Veronica HURJUI, născută în 1928, şi Minodora HURJUI, născută în 1930.

 

Ilie HUŞULEAC, născut în 1898, şi Eudochia BODNAR, născută în 1898, au avut 6 copii: Vasile HUŞULEAC, născut în 1922, Ştefan HUŞULEAC, născut în 1925, Constantin HUŞULEAC, născut în 1928, Elisei HUŞULEAC, născut în 1932, Dionisia HUŞULEAC, născută în 1935, şi Alexandru HUŞULEAC, născut în 1941.

 

 

 

I

 

Maxim IASENCIUC, născut în 1832, şi Maria HOJDA, născută n 1845, nu sunt consemnaţi cu urmaşi în Condica parohială a comunei Breaza.

 

Daniil IASENCIUC, născut în 1834, fratele lui Maxim, şi Maria PALENCIUC, născută în 1849, nu sunt nici ei consemnaţi cu urmaşi, deşi e sigur că Iasenciuc-ii de mai târziu din fraţii Maxim şi Daniil Iasenciuc se trag.

 

Pentelei IASENCIUC, născut în 1876, şi Coca CALENIUC, născută în 1882, au avut 7 copii: Ştefan IASENCIUC, născut în 1899, Constantin IASENCIUC, născut în 1905 (însurat cu Elena Macovei, născută în 1910, cu care a avut 6 copii: Ştefania IASENCIUC, în 1928; Ioan IASENCIUC, în 1931; Eugenia IASENCIUC, în 1933; Rozalia IASENCIUC, în 1935; Ştefan IASENCIUC, în 1942; Aurel IASENCIUC, în 1947), Ana IASENCIUC, născută în 1906, Eudochia IASENCIUC, născută în 1909, Elena IASENCIUC, născută în 1911, Vasilie IASENCIUC, născut în 1913, Atanasie IASENCIUC, născut în 1919 (însurat cu Ecaterina Lazăr, născută în 1922, cu care a avut 4 copii: Zenovia IASENCIUC, în 1939; Ştefania IASENCIUC, în 1943; Petru IASENCIUC, în 1947; Maria IASENCIUC, în 1947).

 

Marfa lui Atanasiu ILIEVICI, născută în 1833, a avut un copil din flori, Ioan ILIEVICI, născut în 1860 (însurat cu Eudochia Droniuc, născută în 1874, cu care a avut două fete, pe Parascheva ILIEVICI, născută în 1891, şi pe Ecaterina ILIEVICI, născută în 1898, măritată cu Nicolai Ţicaleac, din 1896).

 

Dumitru ILIEVICI, născut în 1836, şi Călina CRUŞELNIŢCHI, născută în 1857, au avut 3 copii: Vasile ILIEVICI, născut în 1884 (însurat cu Maria Voloşeniuc, 1884, cu care a avut 9 copii: Ioan ILIEVICI, în 1907; Dumitru ILIEVICI, în 1909; Atanasie ILIEVICI, în 1912; Achilina ILIEVICI, în 1914; Petru ILIEVICI, 1916; Alexie ILIEVICI, în 1919; Parascheva ILIEVICI, 1921; Eudochia ILIEVICI, în 1926; Elisaveta ILIEVICI, în 1928), Petru ILIEVICI, născut în 1896 (însurat cu Anastasia Jecalo, 1901, cu care a avut 7 copii: Ileana ILIEVICI, în 1926; Nicolae ILIEVICI, 1928; Vasile ILIEVICI, în 1929; Maria ILIEVICI, în 1931; Andrei ILIEVICI, în 1933; Ilie ILIEVICI, în 1933; Ioan ILIEVICI, în 1936), Maria ILIEVICI, născută în 1900.

 

Vasile IVANIUC, născut în 1870, şi Eudochia CALENCIUC, născută în 1876, au avut 11 copii: George IVANIUC, născut în 1899, Vasile IVANIUC, născut în 1900, Dumitru IVANIUC, născut în 1902 (însurat cu Maria Bodnar, născută în 1910, au avut o fată, Ioana IVANIUC, în 1937), Rachila IVANIUC, născută în 1904, Ioan IVANIUC, născut în 1906, Ecaterina IVANIUC, născută în 1907 (măritată cu Gheorghe Ciornohuz, au avut o fată, care păstra numele mamei, Veronica IVANIUC, născută în 1934), Eleana IVANIUC, născută în 1909 (a avut trei copii din flori: Ştefania IVANIUC, 1930; Rachila IVANIUC, în 1936; Ştefan IVANIUC, în 1943), Maria IVANIUC, născută în 1911, Alexie IVANIUC, născut în 1914, Ştefan IVANIUC, născut în 1916, şi Elisabeta IVANIUC, născută în 1922 (a avut un copil din flori, pe Ioan IVANIUC, născut în 1946).

 

Gavril IVAŞCO, născut în 1859, şi Matrona MACOVEI, născută în 1861, au avut 5 copii: Vasile IVAŞCO, născut în 1887 (însurat cu Alexia Voloşeniuc, născută în 1887, au avut un băiat, Ioan IVAŞCO, în 1910), George IVAŞCO, născut în 1889, Ioan IVAŞCO, născut în 1891 (avea să se însoare cu Parascheva Dornean, născută în 1898), Petru IVAŞCO, născut în 1900 (însurat cu Ileana Crăciunaş, născută în 1901, cu care a avut 2 copii: Minodora IVAŞCO, în 1925; Vasilie IVAŞCO, în 1927), şi Rachila IVAŞCO, născută în 1901.

 

 

J

 

Ioan JECALO, născut în 1862, şi Iftimia DRONIUC, născută în 1850, au avut 6 copii, trei dintr-o primă căsnicie a Iftimiei, unul din flori şi doi ai lui Ioan Jecalo: Ştefan SERGHIE, născut în 1872 (însurat cu Vaselena Săvuţă, născută în 1888, au avut trei copii: Maria, în 1908, Eleana, în 1912, şi Eudochia, în 1919), Alexa SERGHIE, născut în 1881, Gavril SERGHIE, născut în 1883 (însurat cu Vasilca Droniuc, născută în 1892, cu care a avut 6 copii: Ştefan SERGHIE, în 1911; Eudochia SERGHIE, în 1915, măritată cu Silvestru Gavrilei, născut în 1906, cu care i-a avut pe Valerian Gavrilei, în 1932, şi pe Maria Gavrilei, în 1934), George DRONIUC, născut în 1887, Eudochia JECALO, născută în 1891, şi Vasile JECALO, născut în 1893 (însurat cu Eleana Cosinschi, născută în 1905, cu care a avut 3 copii: Ştefan JECALO, în 1922; Ioan JECALO, în 1925; Dumitru JECALO, în 1927).

 

Petru JECALO, născut în 1868, şi Vasilca CECIULEAC, născută în 1883, au avut 3 copii: Parasca JECALO, născută în 1904, Ioan JECALO, născut în 1906, şi Maria JECALO, născută în 1912 (măritată cu Adrian Gavrilei, născut în 1912, au avut un fiu, Ioan Gavrilei, în 1931).

 

 

L

 

Maria LAZĂR a lui Grigore, născută în 1826, a avut doi băieţi din flori, pe Trifon LAZĂR, născut în 1852 (însurat cu Agapia Rebenciuc, născută în 1847) şi pe Petru LAZĂR, născut în 1861 (însurat cu Ana Lesenciuc, născută în 1875, cu care a avut-o pe Parascheva LAZĂR, în 1899, măritată cu George Ţâmpău, Parascheva şi George fiind părinţii lui Petrea Ţâmpău, născut în 1937).

 

Petru a lui Mihai LAZĂR, născut în 1847, şi Ana CEPELIUC, născută în 1845, au avut 4 copii: Irina LAZĂR, născută în 1870 (a avut trei copii din flori: Maria LAZĂR, în 1895; Dimitrie LAZĂR, în 1896; Ioan LAZĂR, în 1905), Ilie LAZĂR, născut în 1880 (însurat cu Irina Lesenciuc, născută în 1883, cu care a avut 9 copii: Maria LAZĂR, în 1906; Petru LAZĂR, în 1908; Ioan LAZĂR, în 1910; Maria LAZĂR, în 1910; Michail LAZĂR, în 1911; Ecaterina LAZĂR, în 1912; Alexia LAZĂR, în 1916; Ana LAZĂR, în 1918; Ioan LAZĂR, în 1920), Ana LAZĂR, născută în 1883, şi Ioan LAZĂR, născut în 1886.

 

George a lui Mihai LAZĂR, deci fratele lui Petru, născut un an mai târziu, în 1848, şi Teodosia ŢIPULEAC, născută în 1845, au avut 5 copii: Irina LAZĂR, născută în 1876, Vasile LAZĂR, născut în 1880, Mihai LAZĂR, născut în 1882 (însurat cu Vasilca Pentiuc, născută în 1889, au avut 6 copii: Ioan LAZĂR, în 1909; Dimitrie LAZĂR, în 1912; Grigorie LAZĂR, în 1914; Ioana LAZĂR, în 1923; Teodosia LAZĂR, în 1925; Elisaveta LAZĂR, în 1927), Petru LAZĂR, născut în 1885 (însurat cu Ana Macovei, născută în 1903), şi Nicolai LAZĂR, născut în 1887.

 

Dumitru a lui Mihai LAZĂR, deci al treilea frate, născut în 1856, şi Elena SAVUŢA, născută în 1864, au avut două fete, Maria LAZĂR, născută în 1886, şi Eudochia LAZĂR, născută în 1888.

 

Gavril a lui Mihai LAZĂR, deci al patrulea fecior, născut în 1862, şi Parascheva COSTELIUC, născută în 1870, au avut 6 copii: George LAZĂR, născut în 1890, Ioan LAZĂR, născut în 1892, Vasilca LAZĂR, născută în 1895, Alexa LAZĂR, născut în 1901, Andrei LAZĂR, născut în 1904 (însurat cu Elena Cehren, născută în 1921, cu care a avut patru copii: Ioan LAZĂR, în 1941; Gheorghe LAZĂR, în 1943; Maria LAZĂR, în 1945; Dumitru, în 1947), şi Ecaterina LAZĂR, născut în 1907.

 

Ioan al lui Gavril LAZĂR, născut în 1851, şi Ana VALACH, născută în 1857, au avut 3 copii: Ilie LAZĂR, născut în 1880 (însurat cu Ana Lesenciuc, născută în 1889, cu care a avut 3 copii: Ioan LAZĂR, în 1912, însurat cu Vasilina Zvareci, născută în 1918, cu care a avut două fete, pe Glicheria, în 1941, şi pe Ana, în 1950; Dumitru LAZĂR, în 1913, însurat cu Maria Valach, născută în 1919, cu care a avut trei copii, pe Glicheria, în 1936, pe Ilie, în 1939, şi pe Gheorghe, în 1940; Maria LAZĂR, în 1915), Dimitrie LAZĂR, născut în 1882, şi Ioana LAZĂR, născută în 1900.

 

Petrea lui Gavril LAZĂR, născut în 1864, şi Eudochia BABELESCIUC, născută în 1863, au avut un băiat, Ioan LAZĂR, născut în 1889. Dintr-o a doua căsnicie, cu Maria VALACH, născută în 1892, Petrea lui Gavril Lazăr a avut alţi doi feciori, pe Vasile LAZĂR, născut în 1913, şi pe Toader LAZĂR, născut în 1921.

 

Eudochia LAZĂR, născută în 1855, a avut doi copii din flori, pe George LAZĂR, născut în 1885 (însurat cu Maria Burduhos, născută în 1896, cu care a avut o fată, Parascheva LAZĂR, în 1914), şi Parascheva LAZĂR, născută în 1890.

 

Ioan Simeon LESENCIUC, născut în 1826, şi Ecaterina BALAHURA, născută în 1875, au avut o fată, Maria LESENCIUC, născută în 1899.

 

Marfta LESENCIUC, născută în 1829, a avut trei copii din flori: Agapia LESENCIUC, născută în 1854 (şi ea a avut un băiat din flori, pe Petru LESENCIUC, în 1884), Simeon LESENCIUC, născut în 1862 (însurat cu Irina Cruşelniţchi, născută în 1880, cu care a avut doi băieţi, pe Mihail LESENCIUC, în 1908, şi pe Vasilie LESENCIUC, în 1917), şi Petru LESENCIUC, născut în 1870 (însurat cu Agapia Erhan, născută în 1883, cu care a avut 3 fete: Varvara LESENCIUC, în 1903; Maria LESENCIUC, în 1905; Parascheva LESENCIUC, în 1906).

 

Iacob a lui Gavril LESENCIUC, născut în 1840, şi Ioana BODNAR, născută în 1857.

 

Toader a lui Gavril LESENCIUC, născut în 1845, şi Agapia PENTIUC, născută în 1852, au avut un fiu, Teodor LESENCIUC, născut în 1891 (însurat, prima dată, cu Maria Ţâmpău, născută în 1899, cu care a avut 4 copii: Veronica LESENCIUC, în 1921; Garofina LESENCIUC, în 1922, care a avut un băiat din flori, Gheorghe, în 1947; Toader LESENCIUC, în 1923; Maria LESENCIUC, în 1924. Din a doua căsătorie, cu Eudochia Tironiac, născută în 1903, Toader Lesenciuc a avut alţi 5 copii: Ştefania LESENCIUC, în 1928; Anastasia LESENCIUC, în 1930; Ioan LESENCIUC, în 1933; Petru LESENCIUC, în 1934; Mihai LESENCIUC, în 1942).

 

Constantin a lui Gavril LESENCIUC, născut în 1853, şi Irina SAVUŢA, născută în 1860, au avut 3 copii: Ioan LESENCIUC, născut în 1882 (însurat cu Ecaterina Valach, născută în 1904), George LESENCIUC, născut în 1884, şi Parascheva LESENCIUC, născută în 1886.

 

Petru a lui Mihail LESENCIUC, născut în 1851, şi Maria VALACH, născută în 1860, au avut 7 copii: George LESENCIUC, născut în 1880, Ilie LESENCIUC, născut în 1882, Vasilca LESENCIUC, născută în 1889, Ştefan LESENCIUC, născut în 1892 (însurat cu Maria Grămadă, născută în 1905, cu care a avut 6 copii: Veronica LESENCIUC, în 1921; Gheorghie LESENCIUC, în 1923; Ştefania LESENCIUC, în 1925; Maria LESENCIUC, în 1926; Minodora LESENCIUC, în 1927; Teodora LESENCIUC, în 1931), Pentelei LESENCIUC, născut în 1894, Ana HRENIUC, născută în 1904 (Maria 1922, Vasililina 1923, Petru 1925, Constantin 1927, Ion 1930, Maria 1932, Mihai 1934, Gheorghe 1937, Iftimia 1939 şi Ilie 1942), şi Parascheva LESENCIUC, născută în 1899.

 

George LESENCIUC, născut în 1872 (însurat cu Maria Macovei, născută în 1878, cu care a avut 12 copii: Petru LESENCIUC, în 1899; Ioan LESENCIUC, în 1901, însurat cu Maria Polocan, născută în 1903, cu care i-a avut pe Mihail, în 1924, Ştefania, în 1932, Parascheva, în 1934, Maria, în 1937, şi Elisaveta, în 1942; Agapia LESENCIUC, în 1903; Maria LESENCIUC, în 1905; Eudochia LESENCIUC, în 1907; Vasilie LESENCIUC, în 1908, însurat cu Eudochia Spetco, născută în 1915, cu care i-a avut pe Vaselina, în 1934, Adrian, în 1936, Rachira, în 1938, Elisaveta, în 1940, Vasili, în 1942, şi Glicheria, în 1949; Alexie LESENCIUC, în 1911; Teodor LESENCIUC, în 1913; George LESENCIUC, în 1915; Elena LESENCIUC, în 1917; Elisaveta LESENCIUC, în 1919; Ioana LESENCIUC, în 1925), Eudochia LESENCIUC, născută în 1881, Nicolaiu LESENCIUC, născut în 1882, Pentelei LESENCIUC, născut în 1884 (însurat cu Ana Hreniuc, născută în 1904, cu care a avut 10 copii: Maria LESENCIUC, în 1922; Vasilina LESENCIUC, în 1923; Petru LESENCIUC, în 1925; Constantin LESENCIUC, în 1927; Ioan LESENCIUC, în 1930; Maria LESENCIUC, în 1932; Mihai LESENCIUC, în 1934; Gheorghe LESENCIUC, în 1937; Iftimia LESENCIUC, în 1939; Ilie LESENCIUC, în 1942), Mihail LESENCIUC, născut în 1886 (însurat cu Parasca MACOVEI, născută în 1896, cu care a avut 7 copii: Maria LESENCIUC, în 1921; Ioan LESENCIUC, în 1922, însurat cu Minodora Cehren, născută în 1927, cu care a avut doi băieţi, pe Mihai, în 1948, şi pe Vasile, în 1949; Maria LESENCIUC, în 1924; Petru LESENCIUC, în 1926; Ioana LESENCIUC, în 1929; Pentelei LESENCIUC, în 1933; Niculai LESENCIUC, în 1939), Constantin LESENCIUC, născut în 1890, Parascheva LESENCIUC, născută în 1892 (a avut o fată din flori, Irina LESENCIUC, în 1916), George LESENCIUC, născut în 1895 (însurat cu Maria Macovei, cu care a avut 2 băieţi: Gheorghie LESENCIUC, în 1915, însurat cu Ştefania Valach, născută în 1925, cu care a avut un fiu, Valerian, născut în 1949; Vasile LESENCIUC, în 1922, însurat cu Glicheria Lazăr, născută în 1924, cu care a avut trei copii: Rodica, în 1948, Adrian, în 1949, şi Ilie, în 1949), Elena LESENCIUC, născută în 1897, şi Gavril LESENCIUC, născut în 1900 (însurat cu Teodora Macovei, născută în 1904, cu care a avut un fecior, Teodor LESENCIUC, în 1926).

 

Iacob a lui Mihail LESENCIUC, născut în 1854, şi Eudochia COSTELIUC, născută în 1863, au avut 9 copii: Maria LESENCIUC, născută în 1881, Ioan LESENCIUC, născut în 1883 (însurat cu Parascheva Valach, născută în 1892, cu care a avut un băiat, Gheorghie LESENCIUC, în 1911, şi o fată, Eufrosina LESENCIUC, în 1913), Dimitrie LESENCIUC, născut în 1884 (însurat cu Ana Macovei, născută în 1893, cu care a avut 13 copii: Vasile LESENCIUC, în 1911; Gheorghie LESENCIUC, în 1912; Ilie LESENCIUC, în 1913; Ioana LESENCIUC, în 1915; Ilie LESENCIUC, în 1924, însurat cu Rachira, născută în 1922, cu care i-a avut pe Vasile, în 1947, şi pe Amelia, în 1948; Rachila LESENCIUC, în 1927; Petru LESENCIUC, în 1930; Ion LESENCIUC, în 1932; Ioan LESENCIUC, în 1933; Eugenia LESENCIUC, în 1935; Glicheria LESENCIUC, în 1939; Ioan LESENCIUC, în 1940; Vasili LESENCIUC, în 1941), Agapia LESENCIUC, născută în 1889 (a avut un băiat din flori, Valerian LESENCIUC, în 1924, însurat cu Ecaterina Macovei, născută în 1929, cu care a avut-o pe Maria, în 1946), Teodor LESENCIUC, născut în 1892, Ilie LESENCIUC, născut în 1893, Parascheva LESENCIUC, născută în 1898, Ecaterina LESENCIUC, născută în 1900 (a avut doi copii din flori, pe Elena LESENCIUC, în 1923, şi pe Dimitrie LESENCIUC, în 1924), şi Irina LESENCIUC, născută în 1903.

 

Ioan LESENCIUC, născut, ca şi nevasta lui, Parasca MACOVEI, în 1853, a avut 4 fete: Ana LESENCIUC, născută în 1875, Irina LESENCIUC, născută în 1883, Ioana LESENCIUC, născută în 1887, şi Maria LESENCIUC, născută în 1889 (a avut un băiat din flori, pe Vasile LESENCIUC, născut în 1905).

 

Grigorie LESENCIUC, născut în 1860, şi Eudochia MACOVEI, născută în 1858, au avut doi copii ai Eudochiei dintr-o căsnicie anterioară cu Ion Buhaleac, pe Teodor BUHALEAC, născut în 1881, şi pe Dimitrie BUHALEAC, născut în 1883.

 

Maxim LESENCIUC, cu data naşterii nemenţionată, şi Irina DOBOŞ, născută în 1867, au avut trei copii: Maria LESENCIUC, născută în 1891, George LESENCIUC, născut în 1893, şi Eudochia LESENCIUC, născută în 1895.

 

Elena lui Iacob LEUŞTEAN, născută în 1826, a avut doi gemeni din flori, în 1866, pe Dimitrie LEUŞTEAN (însurat cu Vasilina Haleţa, născută în 1893, cu care a avut două fete, pe Rachela LEUŞTEAN, în 1915, şi pe Maria LEUŞTEAN, în 1916) şi pe Anastasia LEUŞTEAN (care a avut, mai întâi o fată cu tată cunoscut, pe Eudochia DRONIUC, născută în 1890, apoi trei fete care îi poartă numele, Vasilca LEUŞTEAN, în 1892, Maria LEUŞTEAN, în 1894, şi Agapia LEUŞTEAN, în 1902).

 

Valerian a lui Petru LEUŞTEAN, născut în 1920, şi Minodora COSINSCHI, născută în 1924, sunt înregistraţi în vechea Condică parohială a comunei Breaza cu un fecior, Iulian LEUŞTEAN, născut în 1946.

 

Costan LEUŞTEAN, născut în 1881, şi Ana COJOCAR, născută în 1887, au avut 6 copii: Ioan LEUŞTEAN, născut în 1908 (însurat cu Ana Valah, născută în 1907), Petru LEUŞTEAN, născut în 1911, Georgie LEUŞTEAN, născut în 1912, Vasilie LEUŞTEAN, născut în 1914, Ioana LEUŞTEAN, născută în 1919, şi Gheorghie LEUŞTEAN, născut în 1923.

 

Vasile a lui Ştefan LISACOVICI, născut în 1876, şi Ecaterina SAVUŢA, născută în 1882, au avut 9 copii: Gherasim LISACOVICI, născut în 1901 (însurat cu Elena Polochan, născută în 1897, cu care a avut trei fete: Ioana LISACOVICI, în 1926, Victoria LISACOVICI, în 1927, şi Viorica LISACOVICI, în 1929), Ioan LISACOVICI, născut în 1902 (însurat cu Victoria Holuţă, născută în 1903, cu care a avut 5 copii: Ştefan LISACOVICI, în 1926; Adrian LISACOVICI, în 1928; Filomica LISACOVICI, în 1933; Vera LISACOVICI, în 1937; Ioan LISACOVICI, în 1939), Eleana LISACOVICI, născută în 1903, Parascheva LISACOVICI, născută în 1905, Vasile LISACOVICI, născut în 1907, Ana LISACOVICI, născută în 1908, George LISACOVICI, născut în 1915, Michail LISACOVICI, născut în 1916, şi Eufrosina LISACOVICI, născută în 1920.

 

Atanasiu LISCA, născut în 1855, şi Eudochia LUCAN, născută în 1857, au avut doi feciori, pe Iftemie LISCA, născut în 1881, şi pe Leon LISCA, născut în 1883.

 

Petru LISCA, născut în 1860, şi Parasceva CALENIUC, născută în 1867, au avut două fete, Maria LISCA, născută în 1886, şi Elena LISCA, născută în 1889.

 

Maria lui Grigori LISCA, născută în 1864, a avut 4 copii din flori: Vasilca LISCA, născută în 1885, Casandra LISCA, născută în 1888, Axenia LISCA, născută în 1889 (şi ea a avut 3 copii din flori: George LISCA, în 1916; Eudochia LISCA, în 1916; Vasili LISCA, în 1942), şi Vasile LISCA, născută în 1899.

 

George a lui Grigore LISCA, născut în 1876, şi Parascheva HOJDA, născută în 1883, au avut o fată, Vasilca LISCA, născută în 1900.

 

Ştefan LIŢU, născut în 1877, şi Ecaterina URSACHI, născută în 1879, au avut 9 copii: Ioan LIŢU, născut în 1900 (însurat cu Eughenia Nemţan, născută în 1902, cu care a avut 11 copii: Viorica LIŢU, în 1926; Victoria LIŢU, în 1928; Ştefan LIŢU, în 1929; Aurora LIŢU, în 1931; Silvia LIŢU, în 1934; Vera LIŢU, în 1935; Dumitru LIŢU, în 1937; Mihai LIŢU, în 1939; Viorel LIŢU, în 1941; Maria LIŢU, în 1943; Oltea LIŢU, în 1945), Mihai LIŢU, născut în 1902, Maria LIŢU, născută în 1903, Vasile LIŢU, născut în 1905, Ştefania LIŢU, născută în 1908, Dimitrie LIŢU, născut în 1909 (însurat cu Casandra Ursescu), Reveca LIŢU, născută în 1911, George LIŢU, născut în 1914, şi Parasca LIŢU, născută în 1936.

 

Alexa LOBA, născut în 1847, a avut, într-o primă căsătorie, cu soţia nenominalizată în Condica parohială, doi băieţi, George LOBA, născut în 1884 (însurat cu Ioana Macovei, cu care l-a avut pe Ioan LOBA, în 1908), şi Vasile LOBA, născut în 1888, apoi, dintr-o a doua căsnicie, cu Titiana COSEICIUC, născută în 1878, a mai avut 5 copii: Dimitrie LOBA, născut în 1897, Teodor LOBA, născut în 1902, Eudochia LOBA, născută în 1902, Mihai LOBA, născut în 1903, şi Vaselena LOBA, născută în 1904.

 

Ilie LOBA, născut în 1851, a avut trei copii: Parascheva LOBA, născută în 1882, Alexia LOBA, născută în 1884, şi Irina LOBA, născută în 1886.

 

Ştefan LUCAŞCIUC, născut în 1845, şi Parascheva POLENCIUC, născută în 1853, au avut 4 copii: Grigorie LUCAŞCIUC, născut în 1882 (însurat cu Vasilca Malarciuc, născută în 1886, cu care a avut trei copii: Vasile LUCAŞCIUC, în 1909; Eufrosina LUCAŞCIUC, în 1911; Michail LUCAŞCIUC, în 1914), Irina LUCAŞCIUC, născută în 1885, Toader LUCAŞCIUC, născut în 1888, şi Ioan LUCAŞCIUC, născut în 1892.

 

Vasile a lui Grigore LUCESCU, născut în 1909, şi Rachila ERHAN, născută în 1913, au avut 3 copii: Radu-Dumitru LUCESCU, născut în 1939, Elena LUCESCU, născută în 1944, şi Virginia LUCESCU, născută în 1946.

 

Ştefan LUCIEC, născut în 1836, şi Vasilena CECIULEAC, născută în 1847, au avut o fată, Maria LUCIEC, născută în 1870 (a avut o fată din flori, Alexia, în 1891), şi un băiat, Dimitrie LUCIEC, născut în 1887.

 

 

 

M

 

Elena lui Gavril MACOVEI, născută în 1829, a avut 5 copii din flori: Pelaghia MACOVEI, născută în 1861 (măritată cu Ioan Misiuc, născut în 1874, cu care a avut doi copii, pe Ilie, în 1898, şi pe Constantin, în 1898), Dimitrie MACOVEI, născut în 1886, Ioana MACOVEI, născută în 1889, Mihaiu MACOVEI, născut în 1891, şi Eudochia MACOVEI, născută în 1898.

 

George a lui Nichita MACOVEI, născut în 1830, cu nevasta nemenţionată în Condica parohială, a avut doi copii, pe Ioan MACOVEI, născut în 1854 (însurat cu Ana Valach, născută în 1864, cu care a avut trei copii: Alexa MACOVEI, născut în 1899, însurat cu Parascheva Valach, cu care i-a avut pe Zenovia, în 1931, Maria, în 1932, Victoria, în 1834, Eugenia, în 1936, Parasca, în 1939, şi Ioana, în 1941; Rachila MACOVEI, născută în 1907; George MACOVEI, în 1908), şi Costan SCURHAN, copil de suflet, născut în 1864.

 

Elena MACOVEI, născută în 1832, a avut trei copii din flori: Petrea MACOVEI, născut în 1861 (însurat cu Eudochia Macovei, născută în 1866, cu care a avut doi copii: Andrei MACOVEI, în 1888, însurat cu Parascheva Macovei, născută în 1891, cu care i-a avut pe Ioana, în 1912, Ana, în 1914, Constantin, în 1919, Petru, în 1921, George, în 1922, Constantin, în 1922, Vasile, în 1925, şi Elisaveta, în 1927; Vasilca MACOVEI, născută în 1896), Onufrei MACOVEI, născut în 1862, Elena MACOVEI, născută în 1863 (a avut o fată din flori, Ana MACOVEI, în 1890).

 

Alexa MACOVEI, născut în 1833, şi Irina VOLOŞENIUC, născută în 1835, au avut 10 copii: Maria MACOVEI, născută în 1856 (a avut o fată din flori, Axenia VOLOŞENIUC, născută în 1885 şi măritată cu Michail Andreţuleac, născut în 1883), Pentelei MACOVEI, născut în 1857 (însurat cu Maria Valach, cu care a avut un fecior, Grigorie MACOVEI, născut în 1884, însurat cu Agapia Voloşeniuc, născută în 1885, cu care a avut 9 copii: Ioana, în 1907; Maria, în 1909; Ilie, în 1911, însurat cu Rachira Ţicaleac, născută în 1914, cu care i-a avut pe Maria, în 1939, pe Gheorghe, în 1941, şi pe Elisaveta, în 1941; Parascheva, în 1931; Ana, în 1915, care a avut o fată din flori, Saveta, în 1937; Ioan, în 1921; George, în 1922; Vasilena, în 1923; Elena, în 1925), Precob MACOVEI, născut în 1866 (însurat cu Varvara Buta, născută în 1869, cu care a avut 11 copii: Ioan MACOVEI, în 1889; Toader MACOVEI, în 1892; Maria MACOVEI, în 1893; Ioana MACOVEI, în 1895; Elena MACOVEI, în 1899; Axenia MACOVEI, în 1899; Petru MACOVEI, în 1901; Dimitrie MACOVEI, în 1902; Mihai MACOVEI, 1904; Ana MACOVEI, în 1907; Ecateriana MACOVEI, în 1908), George MACOVEI, născut în 1866 (însurat cu Maria Lucasciuc, născută în 1873, au avut 7 copii: Constantin MACOVEI, născut în 1893, însurat cu Ioana Macovei, născută în 1907, cu care i-a avut pe Aurelian, în 1925, Ioan, în 1926, George, în 1927, Ştefania, în 1928, Maria, în 1929, Mihai, în 1930, Filimon, în 1932, Gheorghe, în 1934, Valerian, în 1936, Octavian, în 1940, şi Radu, în 1947; Andrei MACOVEI, născut în 1898, însurat cu Rachila Ţîmpău, născută în 1899, cu care i-a avut pe Gheorghe, în 1923, Ioan, în 1924, Filaret, în 1926, Viorica, în 1927, Filaret, în 1930, Glicheria, în 1936, şi Dumitru, în 1938; Toader MACOVEI, născut în 1900, însurat cu Maria Droniuc, cu care i-a avut pe Nistor, în 1927, Vasilina, în 1928, Rosalia, în 1930, şi Varvara, în 1932; Ioan MACOVEI, născut în 1904; Ioana MACOVEI, născută în 1905; Vasilca MACOVEI, născută în 1907; Dimitrie MACOVEI, născut în 1910, însurat cu Ioana Grămadă, născută în 1910, cu care i-a avut pe Filaret, în 1931, Traian, în 1934, Dionisie, în 1936, Ioan, în 1941, Aurica, în 1945, şi Minodora, în 1949), Ioan MACOVEI, născut în 1883 (însurat cu Ioana Macovei, 1897, cu care a avut-o pe Varvara MACOVEI, în 1921), Grigori MACOVEI, născut în 1884, Ana MACOVEI, născută în 1887 (a avut o fată din flori, Parascheva MACOVEI, născută în 1909), Onufrei MACOVEI, născut în 1871 (însurat cu Vasilca Ţintovici, cu care a avut 3 copii: Ioan MACOVEI, născut în 1899, însurat cu Ecaterina Macovei, cu care i-a avut pe Gheorghie, în 1925, Varvara, în 1926, Vasilina, în 1928, Eudochia, în 1929, Vasile, în 1931, şi Ioan, în 1934; Constantin MACOVEI, născut în 1902; Ştefan MACOVEI, născut în 1903, însurat cu Eufrosina Droniuc, născută în 1906, cu care i-a avut pe Toader, în 1927, Nistor, în 1928, Veronica, în 1929, Toader, în 1931, şi Adrian, în 1932), Alexa MACOVEI, născut în 1890 (în Condica parohială nu-i este menţionată nevasta, cu care a avut 4 copii: Grigore MACOVEI, în 1892; Parascheva MACOVEI, în 1894; Ioana MACOVEI, în 1897; Maria MACOVEI, în 1902), Alexa MACOVEI, născut în 1890 (însurat cu Veronica Scurhan, născută 1899, cu care i-a avut pe Eudochia MACOVEI, în 1920, Niculai MACOVEI, în 1921, şi Victoria MACOVEI, în 1923).

 

Vasile MACOVEI, născut în 1834, şi Ana MACOVEI, născută în 1834, au avut 3 copii: Ioan MACOVEI, născut în 1859 (însurat cu Maria Cucutiec, născută în 1865, cu care a avut 14 copii: Vasile MACOVEI, născut în 1884, însurat cu Eudochia Lesenciuc, născută în 1895, cu care i-a avut pe Maria, în 1914, George, în 1916, Maria, în 1917, Nicolai, în 1919, şi Alexie, în 1921; George MACOVEI, născut în 1885; Petru MACOVEI, născut în 1886, însurat cu Irina Macovei, născută în 1890, cu care i-a avut pe Vasilina, în 1914, Ioan, în 1917, Ilarion, în 1918, Minodora, în 1919, Nicolai, în 1920, Petru, în 1922, Glicheria, în 1924, Aurelian, în 1925, Aristide, în 1927, Aglaia, în 1929, Virginia, în 1931, şi Aglaia, în 1933; Eudochia MACOVEI, născută în 1888; Nicolai MACOVEI, născut în 1889, însurat cu Ana Cepeliuc, născută în 1899; Pelaghia MACOVEI, născută în 1891, care a avut un copil din flori, Vasile, în 1917; Dimitrie MACOVEI, născut în 1892; Timotei MACOVEI, născut în 1894; Mihail MACOVEI, născut în 1896, însurat cu Maria Macovei, născută în 1914, cu care i-a avut pe Ştefania, în 1931, Mihai, în 1934, Dumitru, în 1936, şi Glicheria, în 1939; Teodor MACOVEI, născut în 1899, însurat cu Vasilina Darie, născută în 1905; Parascheva MACOVEI, născută în 1900; Constantin MACOVEI, născut în 1903; Ilie MACOVEI, născut în 1905; Ieremie MACOVEI, născut în 1907), Grigorie MACOVEI, născut în 1861 (însurat cu Varvara Macovei, născută în 1867, cu care a avut 10 copii: Vasilca MACOVEI, născută în 1887; Maria MACOVEI, născută în 1891; Eudochia MACOVEI, născută în 1895, care a avut o fată din flori, Elena, în 1917; Ecaterina MACOVEI, născută în 1896; Ilie MACOVEI, născut în 1899, însurat cu Parasca Macovei, născută în 1900, cu care i-a avut pe Petru, în 1928, Ecaterina, în 1929, Ştefania, în 1931, Eugenia, în 1934, Ştefan, în 1937, şi Maria, în 1939; Ioan MACOVEI, născut în 1902; Teodora MACOVEI, născută în 1904; Ioana MACOVEI, născută în 1908; Eleana MACOVEI, născută în 1911; Petru MACOVEI, născut în 1919), Costan MACOVEI, născut în 1871 (însurat cu Ana Caleniuc, născută în 1875, cu care a avut 6 copii: Parascheva MACOVEI, născută în 1896; Ioan MACOVEI, născut în 1899; Ioana MACOVEI, născută în 1901; Maria MACOVEI, născută în 1904; Eudochia MACOVEI, născută în 1907; Petru MACOVEI, născut în 1909, însurat cu Parascheva Valach, născută în 1892, cu care i-a avut pe Ioan, în 1923, Parascheva, în 1933, Maria, în 1938, şi Elisaveta, în 1939).

 

Eudochia lui Timofti MACOVEI, născută în 1834, a avut un băiat din flori, Andrei MACOVEI, născut în 1888 (însurat cu Parascheva Spoială, născută în 1891, cu care a avut 11 copii: Ioana MACOVEI, în 1912; Ana MACOVEI, în 1914; Petru MACOVEI, în 1921; George MACOVEI, în 1922; Constantin MACOVEI, în 1922; Dimitrie MACOVEI, în 1923; Vasili MACOVEI, în 1925; Elisaveta MACOVEI, în 1927; Ioan MACOVEI, în 1928; Ştefania MACOVEI, în 1930; Ştefania MACOVEI, în 1933).

 

Atanasie MACOVEI, născut în 1835, şi Matrona MACOVEI, născută în 1835, au avut 2 feciori: Ioan MACOVEI, născut în 1850 (însurat cu Teodora Savuţa, născută în 1869, cu care a avut 5 copii: Petru MACOVEI, născut în 1891, însurat cu Maria Macovei, născută în 1891, cu care i-a avut pe Ioan, în 1921, Vasilina, în 1923, Gheorghie, în 1925, Dimitrie, în 1928, Ioan, în 1931, Vasile, în 1932, şi Ilie, în 1938; Ana MACOVEI, născută în 1893; Eudochia MACOVEI, născută în 1893; Michail MACOVEI, născut în 1911; Ecaterina MACOVEI, născută în 1913), Teodor MACOVEI, născut în 1872 (însurat cu Maria Cojocar, născută în 1878, cu care a avut 9 copii: George MACOVEI, născut în 1901; Teodor MACOVEI, născut în 1903, însurat cu Vasilena Macovei, născută în 1908, cu care i-a avut pe Ioan, în 1930, George, în 1932, Constantin, în 1934, Vasili, în 1936, Filaret, în 1940, Marin, în 1945, şi Ştefan, în 1947; Ana MACOVEI, născută în 1904; George MACOVEI, născut în 1907; Ilie MACOVEI, născut în 1909, Petru MACOVEI, născut în 1912; Vasile MACOVEI, născut în 1913; Ilie MACOVEI, născut în 116, însurat cu Ioana Harasemiuc, născută în 1920, cu care a avut o fată, Victoria, în 1949; Mihai MACOVEI, născut în 1919).

 

Dumitru MACOVEI, născut în 1836, şi Domnica MACOVEI, născută în 1836, au avut un fecior, George MACOVEI, născut în 1862 (însurat cu Vasilca Sîrghie, născută în 1868, cu care a avut 7 copii: Ioan MACOVEI, născut în 1890; Maria MACOVEI, născută în 1895; Ana MACOVEI, născută în 1898; Varvara MACOVEI, născută în 1902; Nicolai MACOVEI, născut în 1903; Elena MACOVEI, născută în 1905; Ioana MACOVEI, născută în 1906).

 

George a lui Vasile MACOVEI, născut în 1844, şi Ioana MACOVEI, născută în 1844, au avut 5 copii: Dumitru MACOVEI, născut în 1867 (însurat cu Agapia Savuţa, născută în 1876, cu care a avut 7 copii: Toader MACOVEI, născut în 1898; Ioan MACOVEI, născut în 1900; Constantin MACOVEI, născut în 1902; Mihai MACOVEI, născut în 1903; George MACOVEI, născut în 1908; Ioana MACOVEI, născută în 1909; Ilie MACOVEI, născut în 1911), Ilie MACOVEI, născut în 1879, Alexa MACOVEI, născut în 1882, Ana MACOVEI, născută în 1883, şi Ioan MACOVEI, născut în 1885.

 

Dimitrie a lui Vasile MACOVEI, născut în 1846, şi Maria PENTIUC, născută în 1848, au avut 6 copii: Ioan MACOVEI, născut în 1880 (însurat cu Ecaterina Chîrmaci, născută în 1880, cu care a avut 4 copii: Ilie MACOVEI, născut în 1905, însurat cu Maria Moisa, născută în 1930, cu care i-a avut pe Vasile, în 1930, Aurelia, în 1933, Victoria, în 1936, Vichentie, în 1938, Zivovia, în 1941, Nistor, în 1944, şi Reveca, în 1946; Dimitrie MACOVEI, născut în 1910, însurat cu Parascheva Poliec, născută în 1909, cu care i-a avut pe Toader, în 1933, pe Vasili, în 1937, şi pe Maria, în 1945; Mihai MACOVEI, născut în 1913, cu nevasta neconsemnată în Condica parohială, dar care a avut un fiu, Costan, în 1915), George MACOVEI, născut în 1882, Teodosia MACOVEI, născută în 1886, Alexa MACOVEI, născut în 1888, Ioana MACOVEI, născută în 1890, şi Pelaghia MACOVEI, născută în 1894.

 

Mihail a lui Iacob MACOVEI, născut în 1848, însurat cu Titiana ŞESUREAC, născută în 1856, au avut 10 copii: Ioan MACOVEI, născut în 1879, George MACOVEI, născut în 1883 (însurat cu Ecaterina Macovei, născută în 1889, cu care a avut 6 copii: Vasilca MACOVEI, născută în 1908; Vasile MACOVEI, născut în 1910; Eudochia MACOVEI, născută în 1911; Grigorie MACOVEI, născut în 1914; Ieremie MACOVEI, născut în 1019; George MACOVEI, născut în 1923, însurat cu Victoria Hojda, născută în 1929), Ana MACOVEI, născută în 1884, Alexa MACOVEI, născut în 1886, Anastasia MACOVEI, născută în 1887, Constantin MACOVEI, născut în 1892 (însurat cu Varvara Turenschi, născută în 1889, cu care a avut două fete, pe Eleana MACOVEI, în 1943, şi pe Ioana MACOVEI, în 1944), Petru MACOVEI, născut în 1895 (însurat cu Maria Caleniuc, născută în 1902, cu care a avut 4 copii: Ioan MACOVEI, născut în 1921; Mihail MACOVEI, născut în 1924; Ecaterina MACOVEI, născută în 1928; Elisabeta MACOVEI, născută în 1927), Ieremie MACOVEI, născut în 1897, Agapia MACOVEI, născută în 1897, şi Andrei MACOVEI, născut în 1900.

 

George a lui Precob MACOVEI, născut în 1850, şi Elena CRUŞELNIŢCHI, născută în 1850, au avut 8 copii: Vasile MACOVEI, născut în 1880, Petru MACOVEI, născut în 1882, Parascheva MACOVEI, născută în 1884, Maria MACOVEI, născută în 1888, Irina MACOVEI, născută în 1890, Eudochia MACOVEI, născută în 1892, Alexia MACOVEI, născută în 1896, şi Dimitrie MACOVEI, născut în 1917.

 

Onufrei a lui Precob MACOVEI, născut în 1854, şi Eudochia LESENCIUC, născută în 1861, au avut 6 copii: Ioan MACOVEI, născut în 1879 (însurat cu Nastasia Hojda, născută în 1887, cu care a avut un băiat, Petre MACOVEI, născut în 1904), Ecaterina MACOVEI, născută în 1883, Ştefan MACOVEI, născut în 1884  (însurat cu Elisaveta Rusan, născută în 1896, cu care a avut 5 copii: Vasilie MACOVEI, născut în 1917; George MACOVEI, născut în 1924; Michail MACOVEI, născut în 1926; Constantin MACOVEI, născut în 1928; Vasilina MACOVEI, născută în 1931), Dimitrie MACOVEI, născut în 1889 (însurat cu Varvara Lesenciuc, născută în 1903, cu care a avut 3 copii: Nistor MACOVEI, născut în 1922; Maria MACOVEI, născută în 1922, care a avut o fată din flori, Eleonora, în 1946; Elisaveta MACOVEI, născut în 1924), Constantin MACOVEI, născut în 1892, şi Ioana MACOVEI, născută în 1896.

 

Dumitru a Frăsinei MACOVEI, născut în 1855, şi Titiana VALAH, născută în 1860, au avut 4 copii: Mihail MACOVEI, născut în 1883 (însurat cu Odochia Macovei, născută în 1888, cu care a avut o fată, Maria MACOVEI, născută în 1918), Ignat MACOVEI, născut în 1889, Maria MACOVEI, născută în 1892, şi Mihail MACOVEI, născut în 1895.

 

Mihai a lui Iosif MACOVEI, născut în 1855, şi Maria PENTIUC, născută în 1863, au avut 3 copii: Dimitrie MACOVEI, născut în 1888 (însurat cu Maria Darie, născută în 1902, cu care a avut 4 copii: Ioana MACOVEI, născută în 1921; Petru MACOVEI, născut în 1923; Eudochia MACOVEI, născută în 1925; Eufrosina MACOVEI, născută în 1925), Petru MACOVEI, născut în 1893, şi Elena MACOVEI, născută în 1895.

 

Ştefan a lui Precob MACOVEI, născut în 1861, şi Maria REBENCIUC, născut în 1867, au avut 12 copii: Nastasia MACOVEI, născută în 1884, Ioana MACOVEI, născută în 1888, Mihaiu MACOVEI, născut în 1890 (însurat cu Ecaterina Lesenciuc, născută în 1897), Vasile MACOVEI, născut în 1893 (însurat cu Maria Savuţa, născută în 1899, cu care a avut 2 copii: Elisaveta MACOVEI, născută în 1921, măritată cu Petru Cobiliţă, cu care a avut un băiat, Aurelian Cobiliţă, născut în 1946; George MACOVEI, născut în 1923), Teodor MACOVEI, născut în 1896, Eudochia MACOVEI, născută în 1897, Ioan MACOVEI, născut în 1900, Anna MACOVEI, născută în 1903, Petru MACOVEI, născut în 1909, George MACOVEI, născut în 1912, Maria MACOVEI, născută în 1914, Georgie MACOVEI, născut în 1915 (însurat cu Eudochia Cojocar, cu care a avut 6 copii: Nastasia MACOVEI, născută în 1937; Maria MACOVEI, născută în 1938; Paraschiva MACOVEI, născută în 1939; Elisaveta MACOVEI, născută în 1944; Ştefan MACOVEI, născut în 1947; Ştefania MACOVEI, născută în 1948).

 

Mihai a lui Precob MACOVEI, născut în 1904, şi Iftimia ŢÎMPĂU, născută în 1914: au avut 4 fete: Victoria MACOVEI, născută în 1931; Varvara MACOVEI, născută în 1934; Eugenia MACOVEI, născută în 1935; Parasca MACOVEI, născută în 1938.

 

Ştefan a lui Petru MACOVEI, născut în 1865, şi Irina VAUCIUC, născută în 1871, au avut 12 copii: Petru MACOVEI, născut în 1889, Ana MACOVEI, născută în 1890, Parascheva MACOVEI, născută în 1891, Mihail MACOVEI, născut în 1893 (însurat cu Ioana Valach, născută în 1898, cu care a avut doi feciori: Ştefan MACOVEI, născut în 1921; Dimitrie MACOVEI, născut în 1924), Mihail MACOVEI, născut în 1893 (însurat cu Ecaterina Lesenciuc, născută în 1900, cu care avut 6 copii: Aglaia MACOVEI, născută în 1929; Ştefania MACOVEI, născută în 1929; Traian MACOVEI, născut în 1931; Ioan MACOVEI, născut în 1934; Eughenia MACOVEI, născută în 1937; Maria MACOVEI, născută în 1940), Ecaterina MACOVEI, născută în 1897 (a avut 6 copii din flori: Ioana MACOVEI, născută în 1918; Elena MACOVEI, născută în 1920; Vasilca MACOVEI, născută în 1924; George MACOVEI, născut în 1926; Maria MACOVEI, născută în 1932; Ioan MACOVEI, născut în 1934), Grigorie MACOVEI, născut în 1899, George MACOVEI, născut în 1902 (însurat cu Ioana Valach, născută în 1910, cu care a avut 8 copii: Ghiorghie MACOVEI, născut în 1928; Petru MACOVEI, născut în 1929; Mihai MACOVEI, născut în 1934; Dumitru MACOVEI, născut în 1935; Dimitrie MACOVEI, născut în 1938; Aglaia MACOVEI, născută în 1942; Ioan MACOVEI, născut în 1947; Rodica MACOVEI, născută în 1949), Pentelei MACOVEI, născut în 1903, Eudochia MACOVEI, născută în 1904 (a avut doi copii din flori: Maria MACOVEI, născută în 1930; Petru MACOVEI, născut în 1933), Precop MACOVEI, născut în 1906 (însurat cu Paraschiva Hojda, născută în 1914, cu care a avut 6 copii: Nistor MACOVEI, născut în 1935; Gheorghe MACOVEI, născut în 1938; Dumitru MACOVEI, născut în 1941; Ioana MACOVEI, născută în 1944; Eufrosina MACOVEI, născută în 1946; Ioan MACOVEI, născut în 1949), Vasile MACOVEI, născut în 1910.

 

Nicolaiu MACOVEI, născut în 1862, şi Ana LAZĂR, născută în 1866, nu sunt menţionaţi în Condica parohială a comunei Breaza cu urmaşi.

 

Iganat a lui Iosif MACOVEI, născut în 1868, şi Parascheva REBENCIUC, născută în 1868, au avut 2 copii: Eudochia MACOVEI, născută în 1889 (măritată cu Alexa G. Macovei, născut în 1882, cu care a avut 6 copii: Vasilca MACOVEI, născută în 1908; Parascheva MACOVEI, născută în 1910; George MACOVEI, născut în 1913; Ecaterina MACOVEI, născută în 1915; Rachira MACOVEI, născută în 1922; Vasilina MACOVEI, născută în 1928) şi Mihail MACOVEI, născut în 1890 (însurat cu Alexia Voloşeniuc, născută în 1889, cu care a avut o fată, Vaselena MACOVEI, născută în 1914).

 

Maria, văduva lui GRIGORIE MACOVEI, născută în 1848, a avut doi feciori: Ioan MACOVEI, născut în 1875 (însurat cu Parascheva Loba, născută în 1882, cu care a avut 5 copii: Vasile MACOVEI, născut în 191; Mihai MACOVEI, născut în 1903; Ecaterina MACOVEI, născută în 1905; Vasile MACOVEI, născut în 1906; Eudochia MACOVEI, născută în 1908, măritată cu Ioan Macovei, născut în 1904, cu care i-a avut pe Atanasie, în 1929, Ioan, în 1931, şi Minodora, în 1942) şi Mihail MACOVEI, născut în 1880.

 

Simion MACOVEI, născut în 1828, şi Eudochia MACOVEI, născută în 1828, au avut un singur fecior, Alexa MACOVEI, născut în 1863 (însurat cu Parascheva Chîrmaci, născută în 1871, cu care a avut 11 copii: Varvara MACOVEI, născută în 1886; Nicolai MACOVEI, născut în 1887, însurat cu Vasilina Ţîmpău, născută în 1893, cu care a avut 11 copii: Petru, în 1914, Ioan, în 1918, Elisaveta, în 1920, Ştefania, în 1921, Nicolai, în 1923, Ştefan, în 1925, Dimitrie, în 1927, Ioan, în 1929, Reveca, în 1931, Eugenia, în 1933, şi Valeria, în 1935; George MACOVEI, născut în 1889; Maria MACOVEI, născută în 1892; MACOVEI, născut în 1894; Gavril MACOVEI, născut în 1896; Eudochia MACOVEI, născută în 1890, care a avut doi copii din flori, pe Ioan, născut în 1933, şi pe Vasili, născut în 1935; Ioan MACOVEI, născut în 1900, însurat, prima dată, cu Paraschiva Bodnar, născută în 1911, cu care a avut patru copii: Ilie, în 1926, Vasilena, în 1929, Aurelian, în 1931, şi Ştefania, în 1934; dintr-o a doua căsnicie, cu Maria Onesemiuc, născută în 1912, Ioan MACOVEI a avut alţi 4 copii: Vladimir, în 1937, Domnica, în 1938, Ilie, în 1940, şi Nechifor, în 1944; Catrina MACOVEI, născută în 1902; Toader MACOVEI, născut în 1905, însurat cu Vaselina Macovei, născută în 1905, cu care a avut 7 copii: Maria, în 1928, Vasile, în 1930, Ioan, în 1933, Saveta, în 1935, Grigorie, în 1937, Eugenia, în 1939, şi Ştefania, în 1941).

 

Dumitru a lui Gherasim MACOVEI, născut în 1881, şi Alexandra LAZĂR, născută în 1885, cu care s-a căsătorit mai întâi, au avut 5 copii: George MACOVEI, născut în 1902; Constantin MACOVEI, născut în 1909 (însurat cu Paraschiva Macovei, născută în 1913, cu care a avut 5 copii: Nicolai MACOVEI, născut în 1929; Filaret MACOVEI, născut în 1931; Glicheria MACOVEI, născută în 1934; Anna MACOVEI, născută în 1935; Rosalia MACOVEI, născută în 1938), Dumitru MACOVEI, născut în 1911, Ioan MACOVEI, născut în 1913, şi Ilie MACOVEI, născut în 1915.

Dintr-o a doua căsătorie, cu Pelaghia MACOVEI, născută în 1891, Dumitru a lui Gherasim MACOVEI a avut alţi 6 copii: Vasilina MACOVEI, născută în 1920, Ieremie MACOVEI, născut în 1922, Ioan MACOVEI, născut în 1923, Parasca MACOVEI, născută în 1925, Vasile MACOVEI, născut în 1930, şi Ştefania MACOVEI, născută în 1932.

 

Andrei a lui Vasile MACOVEI, născut în 1884, şi Vasilina DUBRII, născută în 1892, au avut un fecior, George MACOVEI, născut în 1912.

 

Mihai a lui Ioan a lui Atanasie MACOVEI, născut în 1911, şi Alexia BODNAR, născută în 1912, au avut 3 copii: Aurel MACOVEI, născut în 1936, Aurica MACOVEI, născut în 1936, şi Gheorghi MACOVEI, născut în 1939.

 

Toader a lui Dumitru lui Ignat MACOVEI, născut în 1894, şi Vasilca MACOVEI, născută în 1896, au avut 10 copii: Vasile MACOVEI, născut în 1920, Ana MACOVEI, născută în 1921, Dimitrie MACOVEI, născut în 1922, Ioan MACOVEI, născut în 1924, Alexia MACOVEI, născută în 1925, Vasilina MACOVEI, născută în 1925, Eufrosina MACOVEI, născută în 1929, Elisaveta MACOVEI, născută în 1931, Eughenia MACOVEI, născută în 1934, şi Teodor MACOVEI, născut în 1936.

 

Ilie MALARCIUC, născut în 1847, şi Ana lui Ilie LAZOR, născută în 1847, au avut 3 copii: Parascheva MALARCIUC, născută în 1884, Vasile MALARCIUC, născut în 1886, şi Maria MALARCIUC, născută în 1890.

 

Ioan MAROCICO, născut în 1823, şi Irina, născută în 1838, au avut un fecior, Andrei MAROCICO, născut în 1880 (însurat cu Elena Serghi, născută în 1884, cu care a avut o fată, Maria, născută în 1907, măritată cu Vasile Procopiuc, născut în 1902).

 

Nicolaiu MAROCICO, născut în 1844, şi Maria MOISA, născută în 1851, au avut 6 copii: Andrei MAROCICO, născut în 1880, Dimitrie MAROCICO, născut în 1882, George MAROCICO, născut în 1887 (însurat cu Ana Voloşeniuc, născută în 1904, cu car a avut 8 copii: Dimitrie MAROCICO, în 1920; Petru MAROCICO, în 1923; Vasile MAROCICO, în 1924; Maria MAROCICO, în 1927; Rachila MAROCICO, în 1929; Vasilina MAROCICO, în 1931; Parascheva MAROCICO, în 1933; Vasilina MAROCICO, în 1936), Ana MAROCICO, născută în 1889, Vasile MAROCICO, născut în 1891 (însurat cu Anastasia Droniuc, născută în 1898, cu care a avut 5 copii: Ioan MAROCICO, în 1919; Parascheva MAROCICO, în 1921; Maria MAROCICO, în 1923; Michail MAROCICO, în 1925; Petru MAROCICO, în 1927), Teodosia MAROCICO, născută în 1897.

 

Alexa MAROCICO, născut în 1846, cu numele nevestei omis de Condica parohială, a avut 3 copii: Maria MAROCICO, născută în 1881; Dimitrie MAROCICO, născut în 1885 (însurat cu Agapia Serghi, născută în 1894, cu care a avut 2 băieţi, pe Ioan MAROCICO, în 1914, şi pe Petru MAROCICO, în 1920) şi Toader MAROCICO, născut în 1894 (însurat cu Agapia Pentiuc, născută în 1902, cu care a avut doi copii: Parasca MAROCICO, născută în 1925; Ioan MAROCICO, născut în 1926).

 

George MAROCICO, născut în 1852, şi Irina ROTAR, născută în 1855, nu sunt consemnaţi cu urmaşi în Condica parohială a comunei Breaza.

 

Sîrghie MÂNDRILĂ, născut în 1852, şi Ecaterina ŞANDRU, născută în 1864, au avut 7 copii: George MÂNDRILĂ, născut în 1882, Ioan MÂNDRILĂ, născut în 1886, Petru MÂNDRILĂ, născut în 1890, Elena MÂNDRILĂ, născută în 1895 (măritată cu Atanasie Costeliuc, născut în 1898), Eudochia MÂNDRILĂ, născută în 1898, Mihai MÂNDRILĂ, născut în 1901, şi Nastasia MÂNDRILĂ, născută în 1904.

 

Grigori MÂNDRILĂ, născut în 1866, şi Vasilca, născută în 1866, au avut 2 copii: George MÂNDRILĂ, născut în 1894 (însurat cu Elena Tomiuc, cu care a avut 2 copii: Parascheva MÂNDRILĂ, în 1919; Vasilie MÂNDRILĂ, în 1920), şi Ioana MÂNDRILĂ, născută în 1896.

 

Adrian MÂNDRILĂ, născut în 1902, şi Parasca ŢECALO, născută în 1904, au avut 5 copii: Vasilina MÂNDRILĂ, născută în 1928, Ilie MÂNDRILĂ, născut în 1929, Rachila MÂNDRILĂ, născută în 1930, Elisaveta MÂNDRILĂ, născută în 1932, şi Ioan MÂNDRILĂ, născut în 1934.

 

Anastasie MEHNO, născut în 1895, şi Maria DRONIUC, născută în 1899, au avut o fată, Veronica MEHNO, născută în 1929.

 

Mihai a lui Vasile MEHNO, născut în 1902, şi Rahila DRONIUC, născută în 1914, au avut un băiat, Anastasie MEHNO, născut în 1932.

 

Vasile MEIER, născut în 1872, şi Dolfina NASSO, născută în 1883, au avut 4 copii: Eufrosina MEIER, născută în 1903, George MEIER, născut în 1905, George MEIER, născut în 1907, şi Victor MEIER, născut în 1909.

 

Aristarch MERCHEŞ, născut în 1889, şi Eudochia MOISA, născută în 1893, au avut un băiat, Dumitru MERCHEŞ, născut în 1946.

 

Luchian MIHAILIUC, născut în 1822, şi Maria MECHETIUC, născută în 1849, au avut o fată, Irina MIHAILIUC, născută în 1880, măritată cu Vasile Bodnar, născut în 1869.

 

Ioan MISIUC, născut în 1874, şi Pelaghia MACOVEI, fata Elenei, nepoata lui Gavril, născută în 1861, a avut 3 feciori, pe Ilie MISIUC, născut în 1898 (însurat, prima dată, cu Maria Macovei, născută în 1901, cu care a avut 7 copii: Rachila MISIUC, în 1923; Nicolai MISIUC, în 1924; Vasile MISIUC, în 1926; Elisaveta MISIUC, în 1928; Ioan MISIUC, în 1930; Grigorie MISIUC, în 1933; Gheorghe MISIUC, în 1937; dintr-o a doua căsnicie, cu Paraschiva Hreniuc, Ilie MISIUC a mai avut doi copii, pe Valerian MISIUC, în 1941, şi pe Maria MISIUC, în 1943), şi pe Constantin MISIUC, născut în anul 1900.

 

Toader MOISA, născut în 1820, cu numele soţiei omis de Condica parohială, a avut 2 feciori: Ioan MOISA, născut în 1855 (însurat cu Elena Chariuc, născută în 1860, cu care a avut 4 copii: Vasile MOISA, născut în 1879, însurat cu Teodora Ciornei, născută în 1887, cu care i-a avut pe George, în 1908, Maria, în 1910, Elena, în 1912, Ioan, în 1918, Vasilina, în 1920, Teodor, în 1923, Maria, în 1924, Nicolai, în 1926, şi Ecaterina, în 1929; Alexa MOISA, născut în 1881; Teodor MOISA, născut în 1882, însurat cu Ecaterina Rebenciuc, născută în 1901, cu care i-a avut pe Ioana, în 1921, Vasilina, în 1922, Elisaveta, în 1924, Mihail, în 1926, Gheorghie, în 1928, Vasilie, în 1930, Gheorghe, în 1932, şi Petru, în 1936; Petru MOISA, născut în 1883, însurat cu Anastasia Droniuc, născută în 1890, cu care i-a avut pe Ana, în 1912, Eudochia, în 1913, Dumitru, în 1914, Vasilca, în 1918, Maria, în 1919, Mihail, în 1921, Ilie, în 1923, Eudochia, în 1925, Ioan, în 1927, Eleana, în 1929, şi Dumitru, în 1931), Dumitru MOISA, născut în 1884 (însurat, prima dată, cu Ana Valach, născută în 1890, cu care a avut 4 copii: Nicolai MOISA, în 1909; Maria MOISA, în 1911; Ioan MOISA, în 1913; Petru MOISA, în 1918. Din a doua căsnicie, cu Parasca Balahura, născută în 1890, Dumitru MOISA a mai avut 4 copii: Adrian MOISA, în 1926; Gheorghie MOISA, în 1928; Eufrosina MOISA, în 1930; Ana MOISA, în 1932).

 

Matei MOISA, născut în 1829, şi Elena MIRONEAC, născută în 1844, au avut 4 copii: Filip MOISA, născut în 1856 (însurat cu Ana Polenciuc, născută în 1863, cu care a avut 3 fete: Vasilca MOISA, născută în 1889; Parascheva MOISA, născută în 1890; Eudochia MOISA, născută în 1904), Vlasie MOISA, născut în 1881 (însurat cu Eudochia Murga, născută în 1889), Constantin MOISA, născut în 1884 (însurat cu Eudochia Pentiuc, născută în 1892, cu care a avut 6 copii: Nicolai MOISA, născut în 1911; Vasile MOISA, născut în 1913, însurat cu Ioana Zeţec, născută în 1915; Dimitrie MOISA, născut în 1917; Dimitrie MOISA, născut în 1919; Ioan MOISA, născut în 1921; Constantin MOISA, născut în 1926), Gavril MOISA, născut în 1885 (însurat cu Ioana Macovei, născută în 1896, cu care a avut 4 copii: Vasilina MOISA, născută în 1914, măritată cu George Straciuc, născut în 1908; Ioan MOISA, născut în 1918; George MOISA, născut în 1924; Dimitrie MOISA, născut în 1927).

 

Mihail a lui Andrei MOISA, născut în 1849, şi Cassandra COBILIŢĂ, născută în 1864, au avut 5 copii: Teodor MOISA, născut în 1882 (însurat cu Maria Rebenciuc, născută în 1882, cu care a avut 4 copii: Eudochia MOISA, născută în 1908; Ioan MOISA, născut în 1909; George MOISA, născut în 1912; Ecaterina MOISA, născută în 1914), Cosma MOISA, născut în 1890, Vasile MOISA, născut în 1900; Ioan MOISA, născut în 1902, şi Ioana MOISA, născută în 1903.

 

Ignat a lui Andrei MOISA, născut în 1858, şi Ecaterina VALACH, născută în 1848, nu au avut copii, dar Ecaterina a născut un băiat, în 1869, Gavril LEŢCAN, deci trecut în Condica parohială cu numele tatălui natural, care băiat avea să se însoare cu Eudochia Goliţe, născută în 1877.

 

Constantin MOŞULEAC, născut în 1848, şi Maria RĂIESCU, născută în 1835, nu sunt menţionaţi cu urmaşi în Condica parohială a comunei Breaza.

 

Dimitrie MOŞULEAC, născut în 1854, şi Irina PAPOROŞ, născută în 1862, nu sunt consemnaţi cu urmaşi, ceea ce înseamnă fie că nu au avut copii, fie că s-au stabilit într-un alt sat, cel al miresei.

 

Archip MOŞULEAC, născut în 1855, şi Parascheva BODNAR, născută în 1875, au avut 9 copii: Vasilca MOŞULEAC, născută în 1892, Dimitrie MOŞULEAC, născut în 1900 (însurat cu Ana Ungurean, născută în 1897, cu care a avut o fată, Elisaveta MOŞULEAC, în 1928), Ioana MOŞULEAC, născută în 1903, Catrina MOŞULEAC, născută în 1904, Varvara MOŞULEAC, născută în 1906, Eudochia MOŞULEAC, născută în 1907, Vasile MOŞULEAC, născut în 1908 (însurat cu Parascheva Balabaşciuc, născută în 1910, cu care a avut 4 copii: Viorica MOŞULEAC, născută în 1934; Vasili MOŞULEAC, născut în 1936; Maria MOŞULEAC, născută în 1942; Aurel MOŞULEAC, născut în 1949), Agapia MOŞULEAC, născută în 1911, şi Rachila MOŞULEAC, născută în 1916.

 

 

 

N

 

Vasile NEREŞTIUC, născut în 1840, şi Eufrosina HARASEMIUC, născută în 1860, au avut 5 copii: Irina NEREŞTIUC, născută în 1888 (a avut 3 copii din flori: Vasilca NEREŞTIUC, născută în 1908; Alexandra NEREŞTIUC, născută în 1911, care a avut şi ea 3 copii din flori, pe Vasile, în 1931, pe Ioan, în 1932, şi pe Vasili, în 1936; Ioan NEREŞTIUC, născut în 1911), Alexa NEREŞTIUC, născut în 1893 (însurat cu Alexandra Harasemiuc, născută în 1889, cu care a avut 4 copii: Ioan NEREŞTIUC, născut în 1922; Petru NEREŞTIUC, născut în 1924; Paraschiva NEREŞTIUC, născută în 1927; Maria NEREŞTIUC, născută în 1929), Teodor NEREŞTIUC, născut în 1897, Maria NEREŞTIUC, născută în 1901, şi Dimitrie NEREŞTIUC, născut în 1902 (însurat cu Ana Cobeliţă, născută în 1897).

 

Toader NICHIFOREAN, născut în 1874, şi Vasilina CRAMARIUC, născută în 1880, au avut 9 copii: Ana NICHIFOREAN, născută în 1899, Maria NICHIFOREAN, născută în 1901, Petre NICHIFOREAN, născut în 1903, Elisaveta NICHIFOREAN, născută în 1905, Elena NICHIFOREAN, născută în 1908, Reveca NICHIFOREAN, născută în 1911, Paraschiva NICHIFOREAN, născută în 1914, Dimitrie NICHIFOREAN, născut în 1919, şi Veronica NICHIFOREAN, născută în 1919.

 

 

O

 

Eduard OLAŞ, născut în 1903, şi Raveca HOJBOTĂ, născută în 1907, au avut 5 copii: Dragoş OLAŞ, născut în 1927 (artist plastic din Vama, tatăl celebrului plastician şi arhitect Doru Ghiocel Olaş din Suceava), Octavian OLAŞ, născut în 1929, Octavia OLAŞ, născută în 1930, Rodica OLAŞ, născută în 1930, şi Felicia OLAŞ, născută în 1934.

 

Sofronia lui Ion ONOFRIICIUC, născută în 1828, a avut 2 copii din flori, pe Agapia ONUFRIICIUC, născută în 1852 (măritată cu Maxim Ferar, născut în 1855), şi pe Ioan ONUFRIICIUC, născut în 1878 (însurat cu Victoria Berar, născută în 1883, cu care a avut un băiat, Petre ONUFRIICIUC, născut în 1901).

 

Petru ONOFRIICIUC, născut în 1854, şi Maria TAPENIUC, născută în 1861, au avut 3 copii: Ioan ONUFRIICIUC, născut în 1881 (însurat cu Ana Ceciuleac, născută în 1882, cu care a avut o fată, Veronica ONUFRIICIUC, născută în 1913, şi un băiat, Ioan ONUFRIICIUC, născut în 1917), Rachila ONUFRIICIUC, născută în 1884, şi Vasile ONUFRIICIUC, născut în 1888.

 

Ioan a lui Vasile ONOFRIICIUC, născut în 1868, şi Eudochia ONOFRIICIUC, născută în 1868, au avut 9 copii: Gavriil ONUFRIICIUC, născut în 1894, Dimitrie ONUFRIICIUC, născut în 1896, Ileana ONUFRIICIUC, născută în 1900, Varvara ONUFRIICIUC, născută în 1902, Maria ONUFRIICIUC, născută în 1903, Ana ONUFRIICIUC, născută în 1905, Teodor ONUFRIICIUC, născut în 1906, Vasile ONUFRIICIUC, născut în 1908, şi Flore ONUFRIICIUC, născut în 1912.

 

Vasile a lui Petru ONUFRIICIUC, născut în 1888, şi Ana COVALIUC, născută în 1895, nu sunt menţionaţi cu urmaşi în Condica parohială a comunei Breaza.

 

 

P

 

Vasile PAPOROŞ, născut în 1837, şi Parascheva HALEŢA, născută în 1868, au avut 8 copii: Axintie PAPOROŞ, născut în 1861 (însurat cu Irina Polochan, născută în 1858, cu care a avut o fată, Parascheva PAPOROŞ, în 1887), George PAPOROŞ, născut în 1889 însurat cu Ioana Daneliuc, născută în 1894, cu care a avut 2 feciori, pe Petru PAPOROŞ, în 1920, şi pe George PAPOROŞ, în 1924), Dimitrie PAPOROŞ, născut în 1891 (însurat cu Parasca Lesenciuc, născută în 1892, cu care a avut 7 copii: George PAPOROŞ, în 1920; Petru PAPOROŞ, în 1922, însurat cu Elisaveta Leuştean, născută în 1928, cu care a avut un fecior, Dumitru, în 1948; Maria PAPOROŞ, în 1924; Ştefania PAPOROŞ, în 1926; Ştefan PAPOROŞ, în 1929; Eufrosina PAPOROŞ, în 1930; Ioan PAPOROŞ, în 1934), Maria PAPOROŞ, născută în 1893, Ioana PAPOROŞ, născută în 1896, Parascheva PAPOROŞ, născută în 1898 (a avut 4 copii din flori: Ana PAPOROŞ, în 1917, care a avut 4 copii din flori, pe Gheorghe, în 1938, pe Filaret, în 1941, pe Ioana, în 1944, şi pe Ştefania, în 1948; Maria PAPOROŞ, în 1928; Glicheria PAPOROŞ, în 1930; Ariadna PAPOROŞ, în 1931), Irina PAPOROŞ, născută în 1901, şi Ioan PAPOROŞ, născut în 1904.

 

Andreiu PAŞCAN, născut în 1851, şi Elena MACOVEI, născută în 1853, au avut 2 feciori: George PAŞCAN, născut în 1879 (însurat cu Maria Chariuc, născută în 1881), şi Atanasiu PAŞCAN, născut în 1888 (însurat cu Ştefania Harasemiuc, născută în 1896, cu care a avut 8 copii: Ştefan PAŞCAN, în 1918; Nicolai PAŞCAN, în 1920; Maria PAŞCAN, în 1921; Ştefania PAŞCAN, în 1922; Achilina PAŞCAN, în 1924; Minodora PAŞCAN, în 1926; Victoria PAŞCAN, în 1928; Rozalia PAŞCAN, în 1931).

 

Vasile a lui Petru PENTIUC, născut în 1834, şi Marfa REBENCIUC, născută în 1855, au avut 6 copii: George PENTIUC, născut în 1877, Ioana PENTIUC, născută în 1889, Eufrosina PENTIUC, născută în 1891 (măritată cu Teodor Harasemiuc, născut în 1875, cu care a avut o fată, Vasilina HARASEMIUC, în 1915), Ana PENTIUC, născută în 1892, Petru PENTIUC, născut în 1898 (însurat cu Paraschiva Cehren, născută în 1899, au avut 5 copii: Dimitrie PENTIUC, în 1928; Vasilie PENTIUC, în 1929; Ecaterina PENTIUC, în 1931; Eudochia PENTIUC, în 1934; Ioan PENTIUC, în 1934) şi Maria PENTIUC, născută în 1899.

 

Vladimir PENTIUC, născut în 1836, şi Ana ROTAR, născută în 1829, nu sunt menţionaţi cu urmaşi în Condica parohială, probabil din pricină că s-au mutat la Moldova-Suliţa.

 

Timofti PENTIUC, născut în 1830, şi Elena PENTIUC, născută în 1830, au avut 2 feciori: Dumitru PENTIUC, născut în 1849 (însurat cu Irina Vaşnec, născută în 1866, cu care a avut o fată, Vasilca PENTIUC, în 1909) şi George PENTIUC, născut în 1861 (însurat cu Agapia Serocean, născută în 1863, cu care a avut 3 fete: Vasilca PENTIUC, născută în 1889, măritată cu George Lazăr, născut în 1882; Maria PENTIUC, născută în 1903; Teodosia PENTIUC, născută în 1914, măritată cu Ilie Coruţ, născut în 1904).

 

Toader  PENTIUC, născut în 1849, şi Agapia REBENCIUC, născută în 1857, au avut 4 copii: Vasilca PENTIUC, născută în 1885, Ilie PENTIUC, născut în 1887 (însurat cu Agapia Poleanschi, născută în 1890, cu care a avut un fecior, Michail PENTIUC, în 1913), Maria PENTIUC, născută în 1889, şi Eudochia PENTIUC, născută în 1892.

 

Mihai a lui Vasile PENTIUC, născut în 1866, şi Eudochia LUCASCIUC, născută în 1871, au avut 6 copii: Parascheva PENTIUC, născută în 1896, Elena PENTIUC, născută în 1899, Constantin PENTIUC, născut în 1902, Petre PENTIUC, născut în 1903, Onufrei PENTIUC, născut în 1904, şi Ioana PENTIUC, născută în 1905.

 

Gavril a lui Ioan PENTIUC, născut în 1879, nepot al Paraschevei DAFOSTIEC-CHRABUSZIEC, născută în 1825, înfiat de mătuşa lui, şi Eudochia REBENCIUC, născută în 1887, au avut 10 copii: Maria PENTIUC, născută în 1904, Anastasia PENTIUC, născută în 1907, Eleana PENTIUC, născută în 1908, Vasilca PENTIUC, născută în 1909, Ioan PENTIUC, născut în 1911, Mihai PENTIUC, născut în 1913, Elena PENTIUC, născută în 1919, Alexia PENTIUC, născută în 1921, şi Ana PENTIUC, născută în 1923.

 

Pelaghia lui Petru PENTIUC, născută în 1832, a avut un fecior din flori, Petru PENTIUC, născut în 1847, însurat cu Ana lui Ştefan Birău, născută în 1847, cu care a avut un băiat, George PENTIUC, în 1877, însurat cu Paraschiva, născută în 1885, cu care a avut 3 copii: Eudochia, în 1905, Ecaterina, în 1906, şi Alexe, în 1908.

 

Elena lui Dumitru PENTIUC, născută în 1840, a avut un fecior din flori, Vasile PENTIUC, născut în 1863, însurat cu Ecaterina Ciornei, născută în 1883, cu care a avut doi copii, pe Nicolai PENTIUC, în 1900, şi pe Agapia PENTIUC, născută în 1902.

 

Andrei PINTEA, născut în 1845, a avut, dintr-o primă căsătorie, cu nevasta neconsemnată, un băiat, Dimitrie PINTEA, născut în 1878 (însurat cu Irina Lesenciuc, născută în 1885), iar dintr-o a doua căsnicie, cu Eudochia BODNAR, născută în 1874, alţi 5 copii: Parascheva PINTEA, născută în 1901, Grigori PINTEA, născut în 1904, Matei PINTEA, născut în 1906, Ioana PINTEA, născută în 1906, şi Maria PINTEA, născută în 1908, care a avut o fată din flori, Paraschiva PINTEA, în 1929.

 

Iftimia PITUŞEAC, născută în 1836, a avut un fecior din flori, Ioan PITUŞEAC, născut în 1861, însurat cu Anastasia Poleanschi, născută în 1867.

 

Grigore PITUŞEAC, născut în 1859, şi Elena CECIULEAC, născută în 1867, au avut 7 copii: Ioana PITUŞEAC, născută în 1888, Toader PITUŞEAC, născut în 1890 (însurat cu Maria Caleniuc, născută în 1900, cu care a avut 5 copii: Ioan PITUŞEAC, în 1921; Ana PITUŞEAC, în 1923; Elena PITUŞEAC, în 1925; Elisaveta PITUŞEAC, în 1926; Zenovia PITUŞEAC, în 1929), Ana PITUŞEAC, născută în 1892, Petru PITUŞEAC, născut în 1895, George PITUŞEAC, născut în 1898, Alexa PITUŞEAC, născut în 1901 (însurat cu Matroana Ţâmpău, născută în 1900, cu care a avut 7 copii: Dimitrie PITUŞEAC, născut în 1924; Filaret PITUŞEAC, născut în 1926; Toader PITUŞEAC, născut în 1928; Ştefan PITUŞEAC, născut în 1929; Elena PITUŞEAC, născută în 1931; Valerian PITUŞEAC, născut în 1932; ioan PITUŞEAC, născut în 1937) şi Ioan PITUŞEAC, născut în 1909.

 

Ilie PLACENCIUC, născut în 1855, şi Parascheva BABELEŞCIUC, născută în 1869, au avut un fecior, Dimitrie PLACENCIUC, născut în 1895, însurat cu Parascheva Săuţă, născută în 1900, cu care a avut 9 copii: Ana PLACENCIUC, în 1921; Gherghie PLACENCIUC, în 1923; Elisaveta PLACENCIUC, în 1924; Eudochia PLACENCIUC, în 1925; Maria PLACENCIUC, în 1927; Vasilca PLACENCIUC, în 1929; Mihail PLACENCIUC, în 1930; Ştefania PLACENCIUC, în 1932; Ştefania PLACENCIUC, în 1933.

 

Vasile PODIUC, născut în 1905, şi Domnica BALABAŞCIUC, născută în 1907, au avut o fată, Eufrosina PODIUC, născută în 1929. Dintr-o a doua căsnicie, cu Rachila CALENIUC, născută în 1906, Vasile PODIUC a avut alţi 6 copii: Petru PODIUC, în 1936; Gheorghe PODIUC, în 1938; Vasili PODIUC, în 1939; Eudochia PODIUC, în 1944; Dumitru PODIUC, în 1946; Toader PODIUC, în 1948.

 

Vasile POLEANSCHI, născut în 1855, şi Domnica SEŞUR, născută în 1863, au avut 7 copii: Ioan POLEANSCHI, născut în 1884 (însurat cu Ana Marocico, născută în 1889, cu care a avut 2 feciori: Nicolai POLEANSCHI, în 1914; Alexa POLEANSCHI, în 1920), Parascheva POLEANSCHI, născută în 1885, Petru POLEANSCHI, născut în 1889, George POLEANSCHI, născut în 1891, Vasilca POLEANSCHI, născută în 1893, Ilie POLEANSCHI, născut în 1895, şi Elena POLEANSCHI, născută în 1897.

 

Nicolai POLEANSCHI, născut în 1856, şi Ioana LAZĂR, născută în 1861, au avut 8 copii: Anastasia POLEANSCHI, născută în 1884, Ioan POLEANSCHI, născut în 1885, Ieremie POLEANSCHI, născut în 1888 (însurat cu Maria Lazăr, născută în 1895, cu care a avut 9 copii: Andrei POLEANSCHI, în 1916, însurat cu Eudochia Jecalo, născută în 1914, cu care a avut două fete, pe Maria, în 1938, şi pe Ileana, în 1940; George POLEANSCHI, în 1918; Vasile POLEANSCHI, în 1922; Rahila POLEANSCHI, în 1926; Atanasie POLEANSCHI, în 1928; Ioan POLEANSCHI, în 1931; Maria POLEANSCHI, în 1932; Nicolai POLEANSCHI, în 1935; Victoria POLEANSCHI, în 1949), Agapia POLEANSCHI, născută în 1890, George POLEANSCHI, născut în 1893, Atanasiu POLEANSCHI, născut în 1896, Vasile POLEANSCHI, născut în 1898 (însurat cu Iftimia Salahura, născută în 1893), Costan POLEANSCHI, născut în 1901 (însurat cu Maria Coseiciuc, născută în 1910, cu care a avut 5 copii: Dimitrie POLEANSCHI, în 1926; Vasilina POLEANSCHI, în 1928; Vasilie POLEANSCHI, în 1929; Alexia POLEANSCHI, în 1931; Maria POLEANSCHI, în 1939).

 

Fedolca lui Teodor POLIEC, născută în 1847, a avut 5 copii din flori: Nicolaiu POLIEC, născut în 1880 (însurat cu Vasilca Pentiuc, născută în 1885, cu care a avut 5 copii: Vasilena POLIEC, în 1909; Constantin POLIEC, în 1911; Toader POLIEC, în 1912; Maria POLIEC, în 1913; Teodosia POLIEC, în 1924), Ioan POLIEC, născut în 1882 (însurat cu Irina Polochan, născută în 1889, cu care a avut 10 copii: Vasilie POLIEC, în 1908; Simeon POLIEC, în 1910; Maria POLIEC, în 1911, măritată cu Ioan T. GRECULEAC, născut în 1908; Elena POLIEC, în 1913; Constantin POLIEC, în 1915; Reveca POLIEC, în 1917; Alexie POLIEC, în 1919; Rosalia POLIEC, în 1923; Virginia POLIEC, în 1924; Ioan Victor POLIEC, în 1928), Simeon POLIEC, născut în 1884, Elena POLIEC, născută în 1886, şi Petru POLIEC, născut în 1890.

 

Costan POLIEC, născut în 1848, şi Matrona MÂNDRILĂ, născută în 1860, au avut 4 copii: Eudochia POLIEC, născută în 1877, Nicolai POLIEC, născut în 1883 (însurat cu Acchilina Rebenciuc, născută în 1884, cu care a avut 6 copii: Toader POLIEC, în 1911; Petru POLIEC, în 1913; Maria POLIEC, în 1914; Ioan POLIEC, în 1919; Michail POLIEC, în 1921; Teodosia POLIEC, în 1924), Ioana POLIEC, născută în 1885 (măritată cu Ionel Chiric, născut în 1877, cu care a avut 6 copii: Ioan CHIRIC, în 1907; Ecaterina CHIRIC, în 1908; Ana CHIRIC, în 1909; Maria CHIRIC, în 1912; Dimitrie CHIRIC, în 1914; Aglaia CHIRIC, în 1929), Vlasie POLIEC, născut în 1888.

 

Alexa POLOCHAN, născut în 1868, şi Maria BIRĂU, născută în 1851, au avut o fată, Achilina POLOCHAN, născută în 1880.

 

Mihai a lui Gheorghe POLOCHAN, născut în 1863, şi Varvara COBEŞ, născută în 1873, au avut 8 copii: Elena POLOCHAN, născută în 1897 (măritată cu Gherasim Lisacovschi, născut în 1901), Maria POLOCHAN, născută în 1898, Ioana POLOCHAN, născută în 1900, Nicolai POLOCHAN, născut în 1901, Iftimia POLOCHAN, născută în 1904, Ştefan POLOCHAN, născut în 1907, Vasile POLOCHAN, născut în 1910, şi Vasilina POLOCHAN, născută în 1913.

 

Petru POLOCHAN, născut în 1895, şi Maria LESENCIUC, născută în 1905, au avut 3 copii, Vasilie POLOCHAN, născut în 1926, Veronica POLOCHAN, născută în 1930, şi Traian POLOCHAN, născut în 1934.

 

Solomon POLOCHAN, născut în 1902, şi Rachila RUSAN, născută în 1902, au avut 6 copii: Alexandru POLOCHAN, născut în 1927, Ioan POLOCHAN, născut în 1928, Leontie POLOCHAN, născut în 1930, Casandra POLOCHAN, născută în 1931, Garofina POLOCHAN, născută în 1934, şi Paraschiva POLOCHAN, născută în 1936.

 

Teodor a lui Trifon a lui Ioan POPESCU, născut în 1914, şi Elisaveta VALACH, născută în 1918, au avut 7 copii: Vasili POPESCU, născut în 1936, Teodor POPESCU, născut în 1939, Gheorghe POPESCU, născut în 1942, Aurel POPESCU, născut în 1942, Eleonora POPESCU, născută în 1944, Valeria POPESCU, născută în 1947, şi Vasleria POPESCU, născută în 1949.

 

Ilie PORCILESCUL, născut în 1882, şi Rachila SAVUŢA, născută în 1889, au avut 4 copii: Mihai PORCILESCUL, născut în 1908, Vasile PORCILESCUL, născut în 1912, Ioan PORCILESCUL, născut în 1912, Gheorghe PORCILESCUL, născut în 1918 (însurat cu Eufrosina Macovei, născută în 1911, cu care a avut 2 feciori, pe Vasili PORCILESCUL, în 1937, şi pe Ilie PORCILESCUL, în 1939).

 

George PRELICI, luminatul paroh al comunei Breaza, născut în 1832, şi preoteasa Eufrosina, născută în 1839, au avut 6 copii: Ilarion PRELICI, născut în 1872, viitor preot în Breaza, Nicolaiu PRELICI, născut în 1873, Eusebie PRELICI, născut în 1875, George PRELICI, născut în 1877, Teofila PRELICI, născută în 1889, şi Epaminonda PRELICI, născut în 1893.

 

Ioan PRISLOPAN, născut în 1862, şi Elena MACOVEI, născută în 1869, au avut 8 copii: Constantin PRISLOPAN, născut în 1895, Casandra PRISLOPAN, născută în 1899, Parascheva PRISLOPAN, născută în 1901, George PRISLOPAN, născut în 1904, Ilarion PRISLOPAN, născut în 1904, Ilarion PRISLOPAN, născut în 1905, Eudochia PRISLOPAN, născută în 1907, Andrei PRISLOPAN, născut în 1911, şi Vasilina PRISLOPAN, născută în 1914.

 

Alexa PROCOPIUC, născut în 1834, şi Melania, născută în 1834, au avut 2 băieţi: Iacob PROCOPIUC, născut în 1859 (cu soţie neconsemnată, cu care a avut un fecior, Ioan PROCOPIUC, născut în 1908, însurat cu Eudochia Carne, născută în 1913, cu care a avut 3 fete, pe Petru, în 1929, pe Elisaveta, în 1931, şi pe Maria, în 1933), şi Maxim PROCOPIUC, născut în 1870 (însurat cu Elena Voloşeniuc, născută în 1920).

 

Ioan PROCOPIUC, născut în 1830, şi Teodosia MACOVEI, născută în 1873, au avut 3 copii: Vasilca PROCOPIUC, născută în 1903, Traian PROCOPIUC, născut în 1925, şi Orest PROCOPIUC, născut în 1934.

 

Vasile PROCOPIUC, născut în 1855, şi Rachila BUCUR, născută în 1864, au avut 7 copii: Mihai PROCOPIUC, născut în 1890 (însurat cu Parasca Seroceac, născută în 1896, cu care a avut 5 copii: Ana PROCOPIUC, în 1917; Vasilina PROCOPIUC, în 1921; Elena PROCOPIUC, în 1923; Mihai PROCOPIUC, în 1925; Elena PROCOPIUC, în 1927),Elisaveta PROCOPIUC, născută în 1899, Petru PROCOPIUC, născut în 1900, Dimitrie PROCOPIUC, născut în 1902, Ana PROCOPIUC, născută în 1903, Petru PROCOPIUC, născut în 1905, şi Eudochia PROCOPIUC, născută în 1911.

 

Ilie PROSCURNIAC, născut în 1868, şi Parascheva CRAMARIUC, născută în 1884, au avut 11 copii: Alexia PROSCURNIAC, născută în 1902, Ioan PROSCURNIAC, născut în 1904 (însurat cu Eufrosina Lucaşciuc, născută în 1911), Mihai PROSCURNIAC, născut în 1906 (însurat cu Vasilina Leuştean, născută în 1910, cu care a avut 5 copii: Mihail PROSCURNIAC, în 1931; Gheorghe PROSCURNIAC, în 1934; Valeria PROSCURNIAC, în 1939; Ştefania PROSCURNIAC, în 1944; Maria PROSCURNIAC, în 1947; Ioan PROSCURNIAC, în 1948), Teodor PROSCURNIAC, născut în 1909, Eudochia PROSCURNIAC, născută în 1909, George PROSCURNIAC, născut în 1911, Gavril PROSCURNIAC, născut în 1913, Maria PROSCURNIAC, născută în 1916, Petru PROSCURNIAC, născut în 1917, Elena PROSCURNIAC, născută în 1919, şi Ilie PROSCURNIAC, născut în 1921.

 

Artemie PRUNDEAN, născut în 1884, şi Ana SENCIUC, născută în 1890, au avut 4 copii: Vasilca PRUNDEAN, născută în 1910 (măritată cu Mihai Greculeac, născut în 1911), Ştefania PRUNDEAN, născută în 1912, Maria PRUNDEAN, născută în 1914, şi Mihai PRUNDEAN, născut în 1915.

 

 

 

R

 

Ioan REBENCIUC, născut în 1839, şi Maria BALABAŞCIUC, născută în 1845, au avut 2 copii: Ioan REBENCIUC, născut în 1871 (însurat cu Maria Ivaniuc, născută în 1874, cu care a avut 14 copii: Vasile REBENCIUC, în 1896; Mihai REBENCIUC, în 1898, însurat cu Agapia Droniuc, născută în 1893, cu care i-a avut pe Vasilina, în 1924, Alexa, în 1925, Maria, în 1927, Eleana, în 1929, Vasilina, în 1932, şi Parasca, în 1935; Ioan REBENCIUC, în 1900; Nicolai REBENCIUC, în 1901; Petru REBENCIUC, în 1904; Ioan REBENCIUC, în 1905; Maria REBENCIUC, în 1907; Petru REBENCIUC, în 1909; Ilie REBENCIUC, în 1910; Anastasia REBENCIUC, în 1912; Eudochia REBENCIUC, în 1913; Elena REBENCIUC, în 1915; Ecaterina REBENCIUC, în 1915; Ilie REBENCIUC, în 1916), şi Eudochia REBENCIUC, născută în 1887.

 

Auxentie REBENCIUC, născut în 1849, şi Domnica SLUSARIEC, născută în 1860, au avut 8 copii: Maria REBENCIUC, născută în 1882, Vasile REBENCIUC, născut în 1884, Ioan REBENCIUC, născut în 1894, Simeon REBENCIUC, născut în 1895, Eudochioa REBENCIUC, născută în 1899, Dimitrie REBENCIUC, născut în 1900 (însurat cu Ioana Leţcan, născută în 1904, cu care a avut 4 copii: Vasilina REBENCIUC, în 1928; Ioan REBENCIUC, în 1930; Maria REBENCIUC, în 1932; Vasile REBENCIUC, în 1934), Catrina REBENCIUC, născută în 1900, şi Ilie REBENCIUC, născut în 1904.

 

Mihai a lui Ştefan REBENCIUC, născut în 1872, şi Vasilca DRONIUC, născută în 1880, au avut 4 copii: Paraschiva REBENCIUC, născută în 1898, Ioan REBENCIUC, născut în 1900, Maria REBENCIUC, născută în 1913, şi Ioan REBENCIUC, născut în 1919.

 

Gheorghe a lui Gheorghe REBENCIUC, născut în 1850, şi Ana COBELIŢĂ, născută în 1861, au avut 6 copii: Ştefan REBENCIUC, născut în 1882 (însurat cu Elena Tichaniuc, născută în 1899, cu care a avut un băiat, Vasile REBENCIUC, născut în 1922), Achilina REBENCIUC, născută în 1884, Agapia REBENCIUC, născută în 1890, Ioan REBENCIUC, născut în 1897, Vasilca REBENCIUC, născută în 1899, şi Teodosia REBENCIUC, născută în 1906.

 

George a lui Ştefan REBENCIUC, născut în 1855, şi Varvara SAVUŢA, născută în 1866, au avut 2 feciori: Ilie REBENCIUC, născut în 1889 (însurat cu Matrona Ropcean, născută în 1892, cu care a avut 9 copii: Elena REBENCIUC, în 1914; Varvara REBENCIUC, în 1916; Eudochia REBENCIUC, în 1918; George REBENCIUC, în 1924; Dimitrie REBENCIUC, în 1926; Ştefania REBENCIUC, în 1927; Ştefan REBENCIUC, în 1930; Ştefania REBENCIUC, în 1931; Vasile REBENCIUC, în 1933), şi Ilie REBENCIUC, născut în 1889 (însurat cu Ana Macovei, născută în 1890, cu care a avut 5 copii: Ioana REBENCIUC, în 1915; Ioan REBENCIUC, în 1916; Parascheva REBENCIUC, în 1917; Vasilina REBENCIUC, în 1922; Petru REBENCIUC, în 1926).

 

Vasile MACOVEI-REBENCIUC, născut în 1868, şi Pelaghia PENTIUC, născută în 1876, au avut 4 copii: Maria REBENCIUC, născută în 1895, Parascheva REBENCIUC, născută în 1899 (măritată cu Dimitrie Harasemiuc, născut în 1888), Dimitrie REBENCIUC, născut în 1903, şi Vasile REBENCIUC, născut în 1910.

 

Daniil ROTAR, născut în 1825, şi Maria MÂNDRILĂ, născută în 1821, au avut un fecior înfiat, Ioan a lui Teodor DUCEC, născut în 1881 (însurat cu Parascheva Birău, născută în 1891, cu care a avut o fată, Eleana DUCEC, în 1909).

 

Ilie ROTAR, născut în 1849, şi Agapia CEHREN, născută în 1840, au avut 4 copii: Ioana ROTAR, născută în 1879, Alexa ROTAR, născut în 1882 (însurat cu Vasilca Ceciuleac, născută în 1883, cu care a avut un fecior, Mihai ROTAR, născut în 1906), Alexa ROTAR, născut în 1882 (însurat cu Anastasia Poleanschi, născută în 1889, cu care a avut 3 copii: Petru ROTAR, în 1912; Nicolai ROTAR, în 1914; Ioana ROTAR, în 1922), şi Maria ROTAR, născută în 1883.

 

Vasile ROTAR, născut în 1873, şi Irina GRĂMADĂ, născută în 1874, nu sunt consemnaţi cu urmaşi în Condica parohială.

 

Ioachim RUBANIAC, născut în 1847, este consemnat în Condica parohială a comunei Breaza doar cu anul naşterii.

 

Pentelei RUBANIAC, născut în 1847, şi Sofia BLEZNIUC, născută în 1853, au avut 2 feciori şi o fată: Mihail RUBANIAC, născut în 1880 (însurat cu Alexia Loba, născută în 1884, cu care a avut 3 copii: Paraschiva RUBANIAC, în 1905; Ana RUBANIAC, în 1910, măritată cu Teodor Hojda; Mihai RUBANIAC, în 1912), şi Ioan RUBANIAC, născut în 1884 (însurat cu Ana, născută în 1892, cu care a avut 11 copii: Georgie RUBANIAC, în 1910; Maria RUBANIAC, în 1910; Vasilca RUBANIAC, în 1911; Elena RUBANIAC, în 1913; Ioana RUBANIAC, în 1919; Vasilie RUBANIAC, în 1920; Gheorghie RUBANIAC, în 1923, însurat cu Elena Hojda, născută în 1926; Parascheva RUBANIAC, în 1924; Ioan RUBANIAC, în 1929; Paraschiva RUBANIAC, în 1929; Petru RUBANIAC, în 1932), şi Maria RUBANIAC, născută în 1886.

 

Nicolaiu RUSAN, născut în 1867, şi Parascheva VALACH, născută în 1874, au avut 11 copii: Elena RUSAN, născută în 1892 (a avut doi feciori din flori, pe Ioan RUSAN, în 1923, şi pe George RUSAN, în 1925), Elisaveta RUSAN, născută în 1896, Maria RUSAN, născută în 1898, Vasilca RUSAN, născută în 1900, Rachila RUSAN, născută în 1902, Parascheva RUSAN, născută în 1906, Garofina RUSAN, născută în 1906, Ioana RUSAN, născută în 1907, Ilie RUSAN, născut în 1909, Domnica RUSAN, născută în 1913, şi Varvara RUSAN, născută în 1915.

 

 

Crucea lui Ioan Golembiovschi din Breaza

 

S

 

Toader SALAHURA, născut în 1849, şi Anastasia ROPCEAN, născută în 1852, au avut un băiat, Nistor SALAHURA, născut în 1852, însurat cu Axenia Ciripan, născută în 1869, cu care a avut 7 copii: Ioana SALAHURA, în 1885; Ioan SALAHURA, în 1888; Parascheva SALAHURA, în 1890; Maria SALAHURA, în 1897; Petru SALAHURA, în 1900 (însurat cu Ecaterina Savuţa, născută în 1903, cu care i-a avut pe: Varvara, în 1925; Vasile, în 1926, însurat cu Elena Timeş, născută în 1924, cu care l-a avut pe Aurel Salahura, în 1947; Paraschiva, în 1928; Ioan, în 1931; Toader, în 1932; Ioan, în 1941; Elisaveta în 1947); Alexa SALAHURA, în 1907.

 

Nicolai SATRIUC, născut în 1896, şi Parascheva ŢĂRAN, născută în 1908, au avut 5 feciori: Vasile SATRIUC, născut în 1927, Ioan SATRIUC, născut în 1929, Mihail SATRIUC, născut în 1930, Valerean SATRIUC, născut în 1931, şi Nicolai SATRIUC, născut în 1933.

 

Andrei a lui Ioan SAUŢA, născut în 1833, şi Călina BODNAR, născută în 1834, au avut 2 feciori: Ioan SAUŢA, născut în 1870, însurat cu Parascheva Macovei, cu care a avut un fecior, Ioan SAUŢA, născut în 1894 (însurat cu Ioana Ducec, născută în 1899, cu care a avut 10 copii: Vasilina SAUŢA, în 1919; Rachila SAUŢA, în 1921; George SAUŢA, în 1924; Varvara SAUŢA, în 1926; Vasilie SAUŢA, în 1929; Eudochia SAUŢA, în 1932; Petrea SAUŢA, în 1933; Mihai SAUŢA, în 1935; Paraschiva SAUŢA, în 1936; Maria SAUŢA, în 1939), şi George SAUŢA, născut în 1872 (însurat cu Ioana Buhaleac, născută în 1880, cu care a avut 7 copii: Parascheva SAUŢA, în 1900; Mihail SAUŢA, în 1901, însurat cu Ioana Valach, născută în 1910; Eudochia SAUŢA, în 1903; Alexia SAUŢA, în 1906; Afanasie SAUŢA, în 1909; Teodor SAUŢA, în 1911; Andrei SAUŢA, în 1914).

 

Mihai SAVUŢA, născut în 1828, şi Parascheva MACOVEI, născută în 1841, nu sunt menţionaţi cu copii în condica parohială.

 

Eudochia lui Constantin SAVUŢA, născută în 1836, a avut 2 feciori din flori, Vasile SAVUŢA, născut în 1848, şi Petru SAVUŢA, născut în 1874 (însurat cu Teodosia Bodnar, născută în 1874).

 

Nichifor SAVUŢA, născut în 1853, şi Maria UNGUREAN, născută în 1859, au avut 4 copii: Ecaterina SAVUŢA, născută în 1882, Ana SAVUŢA, născută în 1886, Mihail SAVUŢA, născut în 1888 (însurat cu Ana Chişciuc, născută în 1891, cu care a avut 9 copii: Elena SAVUŢA, în 1914; Parascheva SAVUŢA, în 1919; Eufrosina SAVUŢA, în 1921; Dimitrie SAVUŢA, în 1923; Vasile SAVUŢA, în 1925; Ştefania SAVUŢA, în 1927; Elisaveta SAVUŢA, în 1929; Reveica SAVUŢA, în 1932; Viorica SAVUŢA, în 1935), şi Vasile SAVUŢA, născut în 1891.

 

Teodor SAVUŢA, născut în 1855, şi Eudochia LUCAN, născută în 1857, au avut 7 copii: Simeon SAVUŢA, născut în 1880 (însurat cu Maria Balahura, născută în 1882, cu care a avut 2 fete: Ioana SAVUŢA, în 1905; Ecaterina SAVUŢA, în 1907), Ioan SAVUŢA, născut în 1882 (însurat cu Parascheva Valach, născută în 1896, cu care a avut 2 feciori: Ioan SAVUŢA, în 1913; Petru SAVUŢA, în 1914), Maria SAVUŢA, născută în 1886 (măritată cu Petre Mnohogitnă, născut în 1880), Ana SAVUŢA, născută în 1889, Rachila SAVUŢA, născută în 1896 (a avut un fecior din flori, Dimitrie SAVUŢA, în 1920), Atanasia SAVUŢA, născută în 1899, Grigori SAVUŢA, născut în 1901 (însurat cu Elena Maciujirec, născută în 1895, cu care a avut 2 copii: Vasilie SAVUŢA, în 1922, însurat cu Elesabeta Savuţa, cu care i-a avut pe Andrei, în 1946, şi pe Reghina, în 1948; Eudochia SAVUŢA, în 1928).

 

George a lui Grigore SAVUŢA, născut în 1859, şi Ana CHÎRMACI, născută în 1875, au avut 9 copii: Ioana SAVUŢA, născută în 1895, Maria SAVUŢA, născută în 1899, Călina SAVUŢA, născută în 1901, Catrina SAVUŢA, născută în 1903, Vasilina SAVUŢA, născută în 1904, Irina SAVUŢA, născută în 1906, Elena SAVUŢA, născută în 1906, Elena SAVUŢA, născută în 1907 (măritată cu Vasile Ţâmpău, născut în 1906), Eudochia SAVUŢA, născută în 1909, şi, în sfârşit, un fecior, Ilie SAVUŢA, născut în 1913.

 

Andrei a lui Grigore SAVUŢA, născut în 1863, şi Rachila UNGUREAN, născută în 1868, au avut 8 copii: Maria SAVUŢA, născută în 1889 (măritată cu Mihai Coseiciuc, născut în 1897), Vasilca SAVUŢA, născută în 1892, Varvara SAVUŢA, născută în 1896, Ana SAVUŢA, născută în 1899, Andrei SAVUŢA, născut în 1901 (însurat cu Alexia Vauciuc, născut în 1909, cu care a avut 3 copii: Viorica VAUCIUC, în 1930; Aurora VAUCIUC, în 1932; Reghina VAUCIUC, în 1934), Eudochia SAVUŢA, născută în 1906, Parascheva SAVUŢA, născută în 1907, şi Irina SAVUŢA, născută în 1910.

 

Anastasia SCURHAN, născută în 1838, a avut un băiat din flori, Lazăr SCURHAN, născut în 1861 (însurat cu Eudochia Voloşeniuc, născută în 1879, cu care a avut doi copii: Ioana SCURHAN, în 1899; George SCURHAN, în 1901).

 

Petru SENCIUC, născut în 1842, şi Eudochia ROTARIU, născută în 1851, au avut 4 copii: Ilie SENCIUC, născut în 1877 (însurat cu Anna Macovei, născută în 1877, cu care a avut o fată, Vasilca SENCIUC, în 1905), Cosma SENCIUC, născut în 1885 (însurat cu Ioana Turenschi, născută în 1892, cu care a avut 7 copii: Parascheva SENCIUC, în 1911; Maria SENCIUC, în 1913; Elena SENCIUC, în 1914; Varvara SENCIUC, în 1919; Georgie SENCIUC, în 1921; Vasilina SENCIUC, în 1923; Elena SENCIUC, în 1924), Ana SENCIUC, născută în 1890 (măritată cu Artemiu Prundean, născut în 1884), şi Vasilca SENCIUC, născută în 1892.

 

Vasile SERAFESCO, născut în 1873, şi Maria DRONIUC, născută în 1887, au avut 4 copii: Ecaterina SERAFESCO, născută în 1912 (măritată cu Toader Daneliuc, născut în 1906, cu care a avut 2 copii: Vasile DANELIUC, în 1932; Teodosia DANELIUC, în 1933), Ioana SERAFESCO, născută în 1915, Toader SERAFESCO, născut în 1921, şi Ana SERAFESCO, născută în 1932.

 

Dumitru a lui Ilie SERGHIE, născut în 1831, şi Maria DRONIUC, născută în 1839, au avut 4 copii: Mihail SERGHIE, născut în 1871, Ioan SERGHIE, născut în 1881, Dumitru SERGHIE, născut în 1909, şi Eudochia SERGHIE, născută în 1912.

 

Petru SERGHIE, născut în 1839, şi Varvara DRONIUC, născută în 1842, nu sunt consemnaţi cu urmaşi în Condica parohială.

 

Ioan a lui Dumitru a lui Ignat SERGHIE, născut în 1842, şi Teodora CHARIUC, născută în 1848, au avut 4 copii: Maria SERGHIE, născută în 1880 (a avut un copil din flori, Ioan SERGHIE, în 1904), Alexa SERGHIE, născut în 1882 (însurat cu Ştefanida Cobiliţă, născută în 1883), Elena SERGHIE, născută în 1884, şi Ştefan SERGHIE, născut în 1888.

 

Vasile a lui Dumitru SERGHIE, născut în 1846, şi Varvara DRONIUC, născută în 1875, au avut 6 copii: Vasilca SERGHIE, născută în 1895, Maria SERGHIE, născută în 1897, Irina SERGHIE, născută în 1900, Eudochia SERGHIE, născută în 1901, Mihai SERGHIE, născut în 1902 (însurat cu Casandra Prislopan, născută în 1899), şi Anna SERGHIE, născută în 1904.

 

Vladimir SERGHIE, născut în 1835, cu nevasta nemenţionată de Condica parohială, a avut 2 copii: Ioan SERGHIE, născut în 1867 (însurat cu Paraschiva Ceciuleac, născută în 1881), şi Anastasia SERGHIE, născută în 1891.

 

George a lui Dumitru SERGHIE, născut în 1853, şi Maria DRONIUC, născută în 1863, au avut 6 copii: Teodor SERGHIE, născut în 1882 (însurat cu Domnica Ţăran, născută în 1907), George SERGHIE, născut în 1889 (însurat cu Eufrosina Droniuc, născută în 1895),  Dimitrie SERGHIE, născut în 1892 (însurat cu Paraschiva Havileţchi, născută în 1898, cu care a avut 4 copii: Vasile SERGHIE, în 1923; Vasilina SERGHIE, în 1923; Ioan SERGHIE, în 1928; Petru SERGHIE, în 1932), Agapia SERGHIE, născută în 1894, Ecaterina SERGHIE, născută în 1906, şi Teodosia SERGHIE, născută în 1909.

 

Ilie a lui Toader SERGHIE, născut în 1868, şi Maria CIORNEI, născută în 1884, au avut 5 copii: Gheorghie SERGHIE, născut în 1903 (însurat cu Elena Tomiuc, născută în 1914, cu care a avut 3 copii: Petrea SERGHIE, în 1933; Paraschiva SERGHIE, în 1935; Gheorghe SERGHIE, în 1938), Ioan SERGHIE, născut în 1906, Ioana SERGHIE, născută în 1911, Dimitrie SERGHIE, născut în 1912, şi Ruzalia SERGHIE, născută în 1926.

 

Mihail SERGHIE, născut în 1871, şi Dosia SEŞULEAC, născută în 1879, au avut 5 copii: Parasca SERGHIE, născută în 1901 (măritată cu Nicolai Harasemiuc, cu care a avut 2 copii: Ioan HARASEMIUC, în 1927; Veronica HARASEMIUC, în 1928), Vasilena SERGHIE, născută în 1903, Ioan SERGHIE, născut în 1904, Petru SERGHIE, născut în 1905, şi Maria SERGHIE, născută în 1914 (măritată cu George Coruţ, născut în 1907, cu care a avut 2 copii: Aurel CORUŢ, în 1933; Viorel CORUŢ, în 1936).

 

Grigorie SEROCEAC, născut în 1855, şi Anastasia BIRĂU, născută în 1857, au avut 2 copii: Ecaterina SEROCEAC, născută în 1883, şi George SEROCEAC, născut în 1887 (însurat cu Ana Cozmaciuc, născută în 1894, cu care a avut 5 copii: Pavel SEROCEAC, în 1918; Maria SEROCEAC, în 1920; Petru SEROCEAC, în 1922; Eleana SEROCEAC, în 1926; Dumitru SEROCEAC, în 1931).

 

Nicolaiu SEROCEAC, născut în 1866, şi Maria BIRĂU, născută în 1873, au avut 12 copii: Elena SEROCEAC, născută în 1895, Parascheva SEROCEAC, născută în 1896, Mihail SEROCEAC, născut în 1897 (însurat cu Elena Zicaleac, născută în 1898, cu care a avut 3 copii: Ilie SEROCEAC, în 1923; Gheorghie SEROCEAC, în 1926; Ioan SEROCEAC, în 1928), Alexa SEROCEAC, născut în 1899 (însurat cu Casandra Făşc, născută în 1907, cu care a avut 11 copii: Maria SEROCEAC, în 1925; Ştefania SEROCEAC, în 1927; Filaret SEROCEAC, în 1929; Raveca SEROCEAC, în 1931; Aurica SEROCEAC, în 1933; Niculai SEROCEAC, în 1935; Eugenia SEROCEAC, în 1936; Ştefan SEROCEAC, în 1939; Ştefania SEROCEAC, în 1941; Gheorghe SEROCEAC, în 1944; Elena SEROCEAC, în 1946), Petru SEROCEAC, născut în 1900, Catrina SEROCEAC, născută în 1901, Anna SEROCEAC, născută în 1903, Vaselina SEROCEAC, născută în 1904 (măritată cu Toader Cehren, născut în 1906, cu care a avut 2 feciori: Ştefan CEHREN, în 1927; Filaret CEHREN, în 1929), Nicolai SEROCEAC, născut în 1909, Anastasia SEROCEAC, născută în 1911, Petru SEROCEAC, născut în 1913, şi Eudochia SEROCEAC, născută în 1915.

 

Teodor ŞESUR, născut în 1846, şi Teodosia MACOVEI, născută în 1871, au avut 3 copii: Parasca ŞESUR, născută în 1903, Mihai ŞESUR, născut în 1905 (însurat cu Ecaterina Macovei, născută în 1913, cu care a avut 7 copii: Ştefana ŞESUR, în 1930; Ana ŞESUR, în 1932; Maria ŞESUR, în 1935; Ioana ŞESUR, în 1937; Vasilina ŞESUR, în 1940; Niculai ŞESUR, în 1943; Aurica ŞESUR, în 1946), şi Ana ŞESUR, născută în 1908.

 

Nicolaiu ŞESUR, născut în 1860, şi Eudochia FARENICI, născută în 1869, au avut o fată, Ana ŞESUR, născută în 1892, care a avut 4 copii din flori: Ioana ŞESUR, în 1917; Michail ŞESUR, în 1922; Gheorghie ŞESUR, în 1924; Ioana ŞESUR, în 1930.

 

Simion ŞESUR, născut în 1864, şi Eudochia CECIULEAC, născută în 1866, au avut o fată, Parascheva ŞESUR, născută în 1900.

 

Teofil SIMIONESCU, născut în 1905, şi Veronica ONUFRIICIUC, născută în 1913, au avut 2 feciori, Napoleon SIMIONESCU, născut în 1935, şi Decebal SIMIONESCU, născut în 1937.

 

Toader SLEJUC, născut în 1889, şi Ecaterina COSTELIUC, născută în 1888, au avut 3 copii: Dimitrie SLEJUC, născut în 1909, Maria SLEJUC, născută în 1910, şi Vasile SLEJUC, născut în 1911.

 

Ioan SLUSARIEC, născut în 1839, şi Parascheva VOLOŞENIUC, născută în 1847, nu sunt consemnaţi cu urmaşi în Condica parohială.

 

Grigorie SOROCHAN, născut în 1852, şi Maria, născută în 1852, au avut un fecior, George SOROCHAN, născut în 1877 (însurat cu Maria Hojda, născută în 1886, cu care a avut 11 copii: Rachila SOROCHAN, în 1909; Michail SOROCHAN, în 1911, însurat cu Rachila Paparuş, născută în 1916, cu care i-a avut pe Pintilei, în 1942, şi pe Mihai, în 1947; Ana SOROCHAN, în 1913; Alexa SOROCHAN, în 1915; Vasili SOROCHAN, în 1916; Parascheva SOROCHAN, în 1919; Ioan SOROCHAN, în 1921; Ioana SOROCHAN, în 1923; Dimitrie SOROCHAN, în 1924; Andrei SOROCHAN, în 1927; Aglaia SOROCHAN, în 1928).

 

Artemie SOROCHAN, născut în 1863, şi Eudochia, născută în 1863, au avut 3 copii: Maria SOROCHAN, născută în 1882, Ecaterina SOROCHAN, născută în 1889 (măritată cu George Surpat, născut în 1885, cu care a avut o fată, Domnica SURPAT, în 1910), Grigorie SOROCHAN, născut în 1892 (însurat cu Parascheva  Pintea, născută în 1899, cu care a avut 12 copii: Ioana SOROCHAN, în 1919; Ecaterina SOROCHAN, în 1921; Vasile SOROCHAN, în 1922; Elena SOROCHAN, în 1924; Eudochia SOROCHAN, în 1926; Maria SOROCHAN, în 1927; Aglaia SOROCHAN, în 1928; Ana SOROCHAN, în 1930; Filaret SOROCHAN, în 1931; Gheorghe SOROCHAN, în 1933; Ioana SOROCHAN, în 1935; Ştefania SOROCHAN, în 1937). 

 

Melania LAZĂR, măritată SOROCAN, născută în 1863, a avut 5 copii: Petru SOROCHAN, născut în 1885 (însurat cu Ana Pituşeac, născută în 1894, cu care a avut 3 copii: Alexie SOROCHAN, în 1911; Vasile SOROCHAN, în 1919; Ioana SOROCHAN, în 192?), Constantin SOROCHAN, născut în 1887, Onufreiu SOROCHAN, născut în 1889 (însurat cu Ioana Lazăr, născută în 1900, cu care a avut 4 copii: Vasile SOROCHAN, în 1919; Ana SOROCHAN, în 1921; Ilie SOROCHAN, în 1923; Onofrei SOROCHAN, în 1924. Dintr-o a doua căsnicie, începută cu un concubinaj care îi dubla căsnicia, cu Ioana Lazov, născută în 1909, Onufreiu SOROCHAN a mai avut 8 copii: Vasile SOROCHAN, în 1919; Ana SOROCHAN, în 1921; Ilie SOROCHAN, în 1922; Onufrie SOROCHAN, în 1923; Ioan SOROCHAN, în 1925; Minodora SOROCHAN, în 1926; Nicolai SOROCHAN, în 1927; Ilie SOROCHAN, în 1929), Alexa SOROCHAN, născut în 1891 (însurat cu Mălina Valach, născută în 1897, cu care a avut 4 copii: Aglaia SOROCHAN, în 1921; Dimitrie SOROCHAN, în 1923; Elena SOROCHAN, în 1924; Vasile SOROCHAN, în 1926), şi Dimitrie SOROCHAN, născut în 1894.

 

Iftemie SURPAT, născut în 1862, şi Irina FERAR, născută în 1869, au avut un fecior, George SURPAT, născut în 1885, însurat cu Ecaterina Sorochan, născută în 1889, cu care a avut o fată, Domnica SURPAT, în 1910.

 

Ioan SVED, născut în 1827, şi Paraschiva PENTIUC, născută în 1853, au avut 5 copii: Maria SVED, în 1877, Ecaterina SVED, în 1879, Dimitrie SVED, în 1882, Teodosia SVED, în 1884, şi Elena SVED, în 1888.

 

Teodor ŞALVAR, născut în 1903, şi Eleana HRENIUC, născută în 1916, au avut 7 copii: Vasili ŞALVAR, în 1938, Gheorghe ŞALVAR, în 1939, Ioan ŞALVAR, în 1940, Rosalia ŞALVAR, în 1941, Valentin ŞALVAR, în 1942, Gheorghe ŞALVAR, în 1946, şi Valeria ŞALVAR, în 1949.

 

Iuliana lui Filip ŞANDRU, născută în 1839, a avut 2 feciori din flori: Vasile ŞANDRU, născut în 1867 (însurat cu Teodosia Hreniuc, născută în 1880, cu care a avut 11 copii: Maria ŞANDRU, în 1898; George ŞANDRU, în 1900; Parasca ŞANDRU, în 1902; Dimitrie ŞANDRU, în 1904, însurat cu Paraschiva Droniuc, născută în 1912, cu care i-a avut pe Rozalia, în 1931, şi pe Ioan, în 1932; Alexia ŞANDRU, în 1907, care a avut un fecior din flori, Gheorghe Şandru, în 1932; Gheorghie ŞANDRU, în 1909; Ioan ŞANDRU, în 1910; Vasilina ŞANDRU, în 1912; Agapia ŞANDRU, în 1915; Anastasia ŞANDRU, în 1918; Eudochia ŞANDRU, în 1923), şi Mihail ŞANDRU, născut în 1879 (însurat cu Elena Tomiuc, născută în 188?).

 

 

Timpul,în 1841, pe grinda lui Ioan Golembiovschi din Breaza

 

T

 

George TARASIUC, născut în 1871, şi Domnica CHIŞCIUC, născută în 1880, au avut 3 copii: Teodor TARASIUC, născut în 1901 (însurat cu Ioana Ursescu, născută în 1901, cu care a avut un fecior, Dumitru TARASIUC, în 1931), Maria TARASIUC, născută în 1909, şi Elena TARASIUC, născută în 1917.

 

Eudochia lui Ioan TCACIUC, născută în 1825, este menţionată în Condica parohială a comunei Breaza doar prin anul naşterii.

 

Alexa TCACIUC, născut în 1830, şi Solomia IASENCIUC, născută în 1839, au avut o fată, Maria TCACIUC, născută în 1872 (măritată cu Vasile Petrucichevici, născut în 1870, cu care a avut un fecior, Alexa PETRUCICHEVICI, în 1908).

 

Ilarion TCACIUC, născut în 1911, şi Iftimia VALACH, născută în 1913, au avut doi copii: Glicheria TCACIUC, născută în 1947, şi Visarion TCACIUC, născut în 1949.

 

Alexa TENCALIUC, născut în 1885, şi Eudochia CECIULEAC, născută în 1892, au avut 9 copii: Maria TENCALIUC, născută în 1912, Ioan TENCALIUC, născut în 1913, Vasile TENCALIUC, născut în 1914, Maria TENCALIUC, născută în 1919, Parascheva TENCALIUC, născută în 1920, Petru TENCALIUC, născut în 1922, Ana TENCALIUC, născută în 1924, Anastasia TENCALIUC, născută în 1926, şi Vasilena TENCALIUC, născută în 1927.

 

Atanasie a lui Vasile TIRONIAC, născut în 1856, şi Anastasia ŢÂMPĂU, născută în 1859, au avut 7 copii: Ioana TIRONIAC, născută în 1888, Toader TIRONIAC, născut în 1889 (însurat cu Parasca Valach, născută în 1897, cu care a avut 4 copii: Gheorghie TIRONIAC, în 1921; Toader TIRONIAC, în 1923; Gheorghie TIRONIAC, în 1929; Ştefan TIRONIAC, în 1930), Ana TIRONIAC, născută în 1890 (a avut 2 copii din flori: Ilie TIRONIAC, în 1910;  Ioana TIRONIAC, în 1914), Parascheva TIRONIAC, născută în 1893, Maria TIRONIAC, născută în 1897, Ştefan TIRONIAC, născut în 1901, şi Eudochia TIRONIAC, născută în 1903.

 

Anton TREITL, născut în 1877, şi Eva BALABAŞCIUC, născută în 1882, nu sunt consemnaţi cu urmaşi în Condica parohială.

 

George TRIŞCIUC, născut în 1843, şi Maria VOLOŞENIUC, născută în 1853, au avut 3 copii: Ioan TRIŞCIUC, născut în 1876, Ana TRIŞCIUC, născută în 1882 (măritată cu Alexandru Conrad, născut în 1876), Alexa TRIŞCIUC, născut în 1884.

 

Iftimia lui Ioachim TURENSCHI, născută în 1835, a avut un fecior din flori, George TURENSCHI, născut în 1874 (însurat cu Maria Macovei, cu care a avut 3 copii: Petru TURENSCHI, în 1908; Paul TURENSCHI, în 1910; Alexia TURENSCHI, în 1910).

 

Alexa TURENSCHI, născut în 1856, şi Ana HOJDA, născută în 1864, au avut 4 copii: Maria TURENSCHI, născută în 1885, Mihai TURENSCHI, născut în 1887 (însurat cu Elena Biscan, născută în 1895, cu care a avut 7 copii: Ioan TURENSCHI, în 1914; Maria TURENSCHI, în 1919; Alexie TURENSCHI, în 1922; Ioan TURENSCHI, în 1924; Gheorghie TURENSCHI, în 1925; Ştefania TURENSCHI, în 1928; Mihai TURENSCHI, în 1934), Varvara TURENSCHI, născută în 1889 (măritată cu Constantin Precopchievici, născut în 1892, cu care a avut o fată, Ioana PRECOPCHIEVICI, în 1910), şi Ioana TURENSCHI, născută în 1892.

 

Ioan TURENSCHI, născut în 1865, şi Agapia MOŞULEAC, născută în 1860, au avut un fiu, Ioan TURENSCHI, născut în 1880.

 

Amfilochie TURTUREAN, născut în 1835, şi Filomela BEDRULE, născută în 1846, au avut 6 copii: Petru TURTUREAN, născut în 1871 (însurat cu Nastasia Ulian, născută în 1880, cu care a avut 6 copii: Ana TURTUREAN, în 1909; Vasile TURTUREAN, în 1910; Filomica TURTUREAN, în 1912; George TURTUREAN, în 1916; Ioan TURTUREAN, în 1921; Mihail TURTUREAN, în 1922), Gavril TURTUREAN, născut în 1873 (însurat cu Ana Ursescul, născută în 1886, cu care a avut 12 copii: Filomela TURTUREAN, în 1908; Ştefania TURTUREAN, în 1910; Reveca TURTUREAN, în 1912; Natalia TURTUREAN, în 1914; Aglaia TURTUREAN, în 1916; Parascheva TURTUREAN, în 1918; Amfilochie TURTUREAN, în 1921; Ioan TURTUREAN, în 1921; Aurelian TURTUREAN, în 1923; Traian TURTUREAN, în 1925; Glicheria TURTUREAN, în 1928; Gavriil TURTUREAN, în 1930), George TURTUREAN, născut în 1880 (însurat cu Elena Liţu, născută îân 1886, cu care a avut 7 copii: Rusalia TURTUREAN, în 1910; Grigorie TURTUREAN, în 1913; Amfilohie TURTUREAN, în 1915; Maria TURTUREAN, în 1919; Spiridon TURTUREAN, în 1921; Valeria TURTUREAN, în 1924; Vasilie TURTUREAN, în 1930), Casandra TURTUREAN, născută în 1882, Domnica TURTUREAN, născută în 1883, Victor TURTUREAN, născut în 1892 (însurat cu Elisaveta Sava, născută în 1903, cu care a avut 3 copii: Florea TURTUREAN, în 1927; Amfilofie TURTUREAN, în 1928; Nicolae TURTUREAN, în 1932).

 

Nicolai ŢĂRAN, născut în 1836, şi Eudochia BALABAŞCIUC, născută în 1841, au avut 11 copii: Angelina-Matrona ŢĂRAN, născută în 1891, Constantin ŢĂRAN, născut în 1893 (însurat cu Natalia Ungurean, născută în 1889, cu care a avut 5 copii: Grigorie ŢĂRAN, în 1922; Minodora ŢĂRAN, în 1925; Elisaveta ŢĂRAN, în 1926; Aurelian ŢĂRAN, în 1928; Vasilie ŢĂRAN, în 1930), Vasile ŢĂRAN, născut în 1894, George ŢĂRAN, născut în 1896 (însurat cu Elena Ungurean, născută în 1906, cu care a avut 10 copii: Valeria ŢĂRAN, în 1924; Ştefania ŢĂRAN, în 1925; Minodora ŢĂRAN, în 1926; Vasilie ŢĂRAN, în 1929; Maria ŢĂRAN, în 1930; Ioan ŢĂRAN, în 1932; Minodora ŢĂRAN, în 1934; Viorica ŢĂRAN, în 1936; Domnica ŢĂRAN, în 1939; Viorel ŢĂRAN, în 1940), Elisaveta ŢĂRAN, născută în 1897, Casandra ŢĂRAN, născută în 1899, Ioana ŢĂRAN, născută în 1901, Domnica ŢĂRAN, născută în 1907, Reveca ŢĂRAN, născută în 1908, Petru ŢĂRAN, născut în 1911, şi Gavriil ŢĂRAN, născut în 1911.

 

Andrei a lui Iacob ŢĂRAN, născut în 1871, şi Pelaghia RAIA, născută în 1876, au avut 4 copii: Maria ŢĂRAN, născută în 1901, Ilie ŢĂRAN, născut în 1903, Petru ŢĂRAN, născut în 1906 (însurat cu Parascheva Coseiciuc, născută în 1912, cu care a avut 7 copii: Ana ŢĂRAN, în 1932; Mircea ŢĂRAN, în 1934; Eugenia ŢĂRAN, în 1938; Valeria ŢĂRAN, în 1937; Traian ŢĂRAN, în 1941; Vasilina ŢĂRAN, în 1945; Ecaterina ŢĂRAN, în 1947), şi Ştefania ŢĂRAN, născută în 1913.

 

Pentelei a lui Iacob ŢĂRAN, născut în 1873, şi Ecaterina ŞALVAR, născută în 1875, au avut 7 copii: Spiridon ŢĂRAN, născut în 1899, Domnica ŢĂRAN, născută în 1902, Ana ŢĂRAN, născută în 1904 (a avut o fată din flori, Raveca ŢĂRAN, în 1927), Maria ŢĂRAN, născută în 1908, Elisaveta ŢĂRAN, născută în 1910, Maria ŢĂRAN, născută în 1912, şi Leontie ŢĂRAN, născut în 1916 (însurat cu Ioana Biscan, născută în 1918, cu care a avut un fecior, Leontie ŢĂRAN, în 1943).

 

Iftimie ŢÂMPĂU, născut în 1818, şi Parascheva IASENCIUC, născută în 1837, au avut 2 feciori: Dimitrie ŢÂMPĂU, născut în 1861 (însurat cu Ana Ceciuleac, născută în 1878, cu care a avut 8 copii: Iftemie ŢÂMPĂU, în 1898, însurat cu Marina Poienar, născută în 1910, cu care le-a avut pe Minodora, în 1933, Viorica, în 1935, Glicheria, în 1937, Rodica, în 1943, Eufrosina, în 1947, şi Rahila, în 1947; Matroşca ŢÂMPĂU, în 1900; Ştefan ŢÂMPĂU, în 1902; Toader ŢÂMPĂU, în 1905, însurat cu Ana Ţicaliac, născută în 1911, cu care i-a avut pe Maria, în 1932, Ioana, în 1933, Andreian, în 1937, Ioan, în 1940, Elisabeta, în 1942, Rachira, în 1942, Dumitru, în 1944, şi Victoria, în 1946; Anastasia ŢÂMPĂU, în 1907; Ioana ŢÂMPĂU, în 1909; Nistor ŢÂMPĂU, în 1912; Maria ŢÂMPĂU, în 1915), şi George ŢÂMPĂU, născut în 1867 (însurat cu Maria Lisca, născută în 1874, cu care a avut 7 copii: Nicolai ŢÂMPĂU, în 1894; Parascheva ŢÂMPĂU, în 1896; Toader ŢÂMPĂU, în 1898; Andrei ŢÂMPĂU, în 1899; Anna ŢÂMPĂU, în 1901; Ioana ŢÂMPĂU, în 1903; Vasilie ŢÂMPĂU, în 1906, însurat cu Eleana Savuţa, născută în 1907, cu care i-a avut pe George, în 1931, Ilie, în 1947, şi Viorel, în 1948).

 

Tudor a lui Vasile ŢÂMPĂU, născut în 1865, şi Elisaveta COSINSCHI, născută în 1877, au avut 11 copii: Mihail ŢÂMPĂU, născut în 1895, Petru ŢÂMPĂU, născut în 1897, Maria ŢÂMPĂU, născută în 1899, George ŢÂMPĂU, născut în 1902, Catrina ŢÂMPĂU, născută în 1904, Vasile ŢÂMPĂU, născut în 1906 (însurat cu Ştefania Leuştean, cu care a avut 2 copii: Valerian ŢÂMPĂU, în 1936; Aurora ŢÂMPĂU, în 1938), Nicolai ŢÂMPĂU, născut în 1908, Ioan ŢÂMPĂU, născut în 1911 (însurat cu Maria Ursescu), Ştefan ŢÂMPĂU, născut în 1912, Filaret ŢÂMPĂU, născut în 1920, şi Ilie ŢÂMPĂU, născut în 1923.

 

Constantin ŢÂMPĂU, născut în 1879, şi Vaselina SAVUŢA, născută în 1892, au avut 7 copii: Maria ŢÂMPĂU, născută în 1912, Iftimia ŢÂMPĂU, născută în 1914 (măritată cu Mihai Macovei, născut în 1904), Dimitrie ŢÂMPĂU, născut în 1916, Parascheva ŢÂMPĂU, născută în 1921 (măritată cu Mihai Ungureanu, născut în 1917), Ana ŢÂMPĂU, născută în 1921, Gheorghie ŢÂMPĂU, născut în 1923, şi Ioana ŢÂMPĂU, născută în 1924.

 

Alexa ŢICALEAC, născut în 1837, şi Teodorina GOLEMBIOSCHI, născută în 1841 (verişoara lui Iraclie Porumbescu, fata lui Ioan şi Maria Golembioschi), au avut un fecior, Iraclie ŢICALEAC, născut în 1860 (însurat cu Irina Hojda, născută în 1866, cu care a avut 7 copii: Petru ŢICALEAC, în 1886, însurat cu Maria Lesenciuc, născută în 1891, cu care le-a avut pe Parascheva, în 1910, Ana, în 1911, Eufrosina, în 1912, şi Rachila, în 1914; Maria ŢICALEAC, în 1890; Ioan ŢICALEAC, în 1893; George ŢICALEAC, în 1895, însurat cu Alexia Proscurneac, născută în 1902, cu care a avut un fecior, Ioan, în 1934; Elena ŢICALEAC, în 1897; Ioana ŢICALEAC, în 1902; Teodosia ŢICALEAC, în 1904, care a avut 2 copii din flori, pe Vasilina Ţicaleac, în 1922, şi pe Pentelei Ţicaleac, în 1927).

 

Teodor ŢICALEAC, născut în 1855, şi Maria SVED, născută în 1877, au avut 9 copii: Nicolai ŢICALEAC, născut în 1896 (însurat cu Ecaterina Ilievici, născută în 1898, cu care a avut 9 copii: Atanasie ŢICALEAC, în 1922; Ioan ŢICALEAC, în 1923; Vasile ŢICALEAC, în 1926; Andrei ŢICALEAC, în 1929; Parascheva ŢICALEAC, în 1931; Maria ŢICALEAC, în 1934; Ion ŢICALEAC, în 1936; Dumitru ŢICALEAC, în 1939; Maria ŢICALEAC, în 1942), Elena ŢICALEAC, născută în 1898, Dimitrie ŢICALEAC, născut în 1899, Tanasi ŢICALEAC, născut în 1901, Alexie ŢICALEAC, născut în 1902, Varvara ŢICALEAC, născută în 1903, Eudochia ŢICALEAC, născută în 1905, Vasilena ŢICALEAC, născută în 1906, şi Parascheva ŢICALEAC, născută în 1908.

 

Varvara ŢINTOVICI, născută în 1845, a avut 3 copii din flori: Vasilca ŢINTOVICI, născută în 1871 (măritată cu Onufrei Macovei, născut în 1871), Mihai ŢINTOVICI, născut în 1894 (însurat cu Elena Soroceac, născută în 1895, cu care a avut 8 copii: Vasile ŢINTOVICI, în 1922, Anastasia ŢINTOVICI, în 1924, măritată cu Ioan Şandru din Ieremic, cu care a avut un băiat, Ivan Şandru, în 1947; Gheorghie ŢINTOVICI, în 1925; Ioana ŢINTOVICI, în 1927; Constantin ŢINTOVICI, în 1929; Reveca ŢINTOVICI, în 1930; Petru ŢINTOVICI, în 1932; Leonti ŢINTOVICI, în 1932), Vasile ŢINTOVICI, născut în 1896 (însurat cu Eufrosina Droniuc, născută în 1895).

 

Pentelei ŢIPULIAC, născut în 1851, şi Vasilca DRONIUC, născută în 1874, au avut 5 copii: Constantin ŢIPULIAC, născut în 1901, George ŢIPULIAC, născut în 1903, Toader ŢIPULIAC, născut în 1906 (însurat cu Eufrosina Cozmeci, născujtă în 1912, cu care a avut 2 copii: Zenovia ŢIPULIAC, în 1931; Vasilena ŢIPULIAC, în 1933), Eleana ŢIPULIAC, născută în 1909, şi Ioana ŢIPULIAC, născută în 1911.

 

Ilie ŢIPULIAC, născut în 1859, şi Ana UNGUREAN, născută în 1862, au avut 7 copii: George ŢIPULIAC, născut în 1887, Elena ŢIPULIAC, născută în 1889 (a avut 3 copii din flori: Dimitrie ŢIPULIAC, în 1910; Constantin ŢIPULIAC, în 1915; Vasilca ŢIPULIAC, în 1917), Maria ŢIPULIAC, născută în 1891, Costan ŢIPULIAC, născut în 1895, Dimitrie ŢIPULIAC, născut în 1898 (însurat cu Ana Iasenciuc, născută în 1906, cu care a avut 7 copii: Elisaveta ŢIPULIAC, în 1925; Ilie ŢIPULIAC, în 1927; Valeria ŢIPULIAC, în 1930; Ştefan ŢIPULIAC, în 1932; Gheorghie ŢIPULIAC, în 1934; Filaret ŢIPULIAC, în 1937; Leontina ŢIPULIAC, în 1942), Agapia ŢIPULIAC, născută în 1901, şi Petre ŢIPULIAC, născut în 1903 (însurat cu Minodora Moroşan, născută în 1912, cu care a avut două fete: Oltea ŢIPULIAC, în 1930; Areta ŢIPULIAC, în 1931).

 

Ioan ŢURCAN, născut în 1818, şi Matrona DUCEC, născută în 1831, au avut un băiat, Mihai ŢURCAN, născut în 1867 (însurat cu Maria Costeliuc, născută în 1868, cu care a avut 8 copii: Anastasia ŢURCAN, în 1905; Alexa ŢURCAN, în 1907, însurat cu Ana Cojocar, născută în 1891, cu care a avut o fată, Eufrosina, în 1931; Parasca ŢURCAN, în 1908, care a avut doi copii din flori, pe Atanasie, în 1934, şi pe Victoria, în 1935; Eudochia ŢURCAN, în 1910; Ana ŢURCAN, în 1911; Vasilina ŢURCAN, în 1912; Ioana ŢURCAN, în 1915; Eleana ŢURCAN, în 1917).

 

Ioan ŢURCAN, născut în 1844, şi Ioana, născută în 1844, au avut 2 copii: Gavril ŢURCAN, născut în 1884 (însurat cu Iftimia Mazapiuc, născută în 1887, cu care a avut 4 copii: Ioan ŢURCAN, în 1910; Dimitrie ŢURCAN, în 1911; Mihai ŢURCAN, în 1913; Elena ŢURCAN, în 1916), şi Parascheva ŢURCAN, născută în 1888.

 

 

Grupul folcloric din Breaza şi Fundu Moldovei, la Londra, în 1937 – fotografie de presă

 

U

 

Onufrei UNGUREAN, născut în 1830, şi Maria RUBANIAC, născută în 1850, au avut 6 copii: Ioan UNGUREAN, născut în 1880 (însurat cu Vasilca Cojocariu, născută în 1881, cu care a avut 6 copii: Onufrei UNGUREAN, în 1907; Eudochia UNGUREAN, în 1911; Maria UNGUREAN, în 1917; Petru UNGUREAN, în 1919; Ioana UNGUREAN, în 1922; Ştefan UNGUREAN, în 1924), Parascheva UNGUREAN, născută în 1882, Petru UNGUREAN, născut în 1884, Timoteiu UNGUREAN, născut în 1888, Onufrei UNGUREAN, născut în 1889 (însurat cu Ana Ceciuleac, născută în 1898, cu care a avut 2 fete: Ioana UNGUREAN, în 1921; Maria UNGUREAN, în 1922. Dintr-o a doua căsnicie, cu Parascheva Savuţa, născută în 1907, Onufrei UNGUREAN a mai avut 5 copii: Rachila UNGUREAN, în 1928; Maria UNGUREAN, în 1929; Victoria UNGUREAN, în 1931; Onufrei UNGUREAN, în 1931; Aurel UNGUREAN, în 1933), Ilie UNGUREAN, născut în 1890.

 

Ioan UNGUREAN, născut în 1836, este consemnat cu o nepoată, Ioana UNGUREAN, născută în 1854, care a avut un copil din flori, Vasile UNGUREAN, în 1881.

 

Nicolaiu a lui Larion UNGUREAN, născut în 1837, şi Irina RUSBOMPEA, născută în 1858, au avut 3 copii: Vasile UNGUREAN, născut în 1881 (însurat cu Eufrosina Ungurean, născută în 1889, cu care a avut o fată, Maria UNGUREAN, în 1907), Maria UNGUREAN, născută în 1891, şi Nistor UNGUREAN, născut în 1907 (însurat cu Elisaveta Liţu, născută în 1905).

 

Mihai a lui Larion UNGUREAN, născut în 1866, şi Parascheva MACOVEI, născută în 1878, au avut 12 copii: Constantin UNGUREAN, născut în 1897, Dimitrie UNGUREAN, născut în 1898, Anastasi UNGUREAN, născut în 1899, Eudochia UNGUREAN, născută în 1902, Ioana UNGUREAN, născută în 1903, Varvara UNGUREAN, născută în 1905, Elena UNGUREAN, născută în 1906, Ana UNGUREAN, născută în 1907, Ioan UNGUREAN, născut în 1909, Nicolai UNGUREAN, născut în 1910 (însurat cu Elisaveta Biscan, născută în 1920, cu care a avut 4 copii: Maria UNGUREAN, în 1939; Viorica UNGUREAN, în 1942; Mihai UNGUREAN, în 1945; Victoria UNGUREAN, în 1949), Vasile UNGUREAN, născut în 1915, şi Grigori UNGUREAN, născut în 1916 (însurat cu Vasilina Lesenciuc, născută în 1923, cu care a avut 2 fete: Aurelia UNGUREAN, în 1945; Maria UNGUREAN, în 1947).

 

Gheorghe a lui Gheorghe UNGUREANU, născut în 1865, şi Anna PRELICI, născută în 1862, au avut 3 copii: Eufrosina UNGUREANU, născută în 1889, Aglaia UNGUREANU, născută în 1890, şi Ilarion UNGUREANU, născut în 1892.

 

Pavel UNGUREAN, născut în 1891, şi Odosia DRONIUC, născută în 1905, nu sunt consemnaţi cu urmaşi în Condica parohială.

 

Mihai a lui Gheorghe UNGUREAN, născut în 1917, şi Paraschiva TÂMPĂU, născută în 1921, au avut 2 copii: Gheorghe UNGUREAN, născut în 1943, şi Maria UNGUREAN, născută în 1944.

 

Ioan a lui Gheorghe a lui Petrea UNGUREANU, născut în 1912, şi Elisaveta GELBER, născută în 1917, au avut 5 copii: Ştefan UNGUREANU, născut în 1936, Gheorghe UNGUREANU, născut în 1938, Ana UNGUREANU, născută în 1941, Victoria UNGUREANU, născută în 1943, şi Ştefania UNGUREANU, născută în 1944.

 

Vasile URSACHI, născut în 1856, şi Elisaveta ANRDONICESCUL, născută în 1864, au avut 12 copii: Toader URSACHI, născut în 1883 (însurat cu Eudochia Droniuc, născută în 1891, cu care a avut 4 copii: Ioan URSACHI, în 1911; Mihai URSACHI, în 1913; Maria URSACHI, în 1918; Elisaveta URSACHI, în 1920), Ioan URSACHI, născut în 1886, Maria URSACHI, născută în 1888, Gavril URSACHI, născut în 1890, Casandra URSACHI, născută în 1892, Ioana URSACHI, născută în 1894, Spiridon URSACHI, născut în 1895, Parascheva URSACHI, născută în 1897, Vasile URSACHI, născut în 1899 (însurat cu Vasilina Serghie, născută în 1903, cu care a avut 4 copii: Gavril URSACHI, în 1927; Elisaveta URSACHI, în 1929; Traian URSACHI, în 1932; Maria URSACHI, în 1934), Alexandru URSACHI, născut în 1901, Ştefan URSACHI, născut în 1904, şi Ştefania URSACHI, născută în 1906.

 

Ioan a lui Grigore URSESCU, născut în 1866, şi Eudochia LESENCIUC, născută în 1881, au avut 8 copii: Ioana URSESCU, născută în 1901, Casandra URSESCU, născută în 1903, George URSESCU, născut în 1906, Ioan URSESCU, născut în 1908, Elisaveta URSESCU, născută în 1911, Petru URSESCU, născut în 1912, Iacob URSESCU, născut în 1917, şi Pentelei URSESCU, născut în 1917.

 

 

V

 

Elena VALACH, născută în 1828, a avut un fecior din flori, George VALACH, născut în 1854 (însurat cu Elena Cramariuc, născută în 1874, cu care a avut 9 copii: Nicolai VALACH, în 1894; Parascheva VALACH, în 1895; Mălina VALACH, în 1897; Dimitrie VALACH, în 1898, însurat cu Parasca Chîrmaci, născută în 1902; Petre VALACH, în 1900, însurat cu Maria Zvarici, născută în 1915, cu care i-a avut pe Vasilina, în 1930, Glicheria, în 1933, şi Gheorghe, în 1934; Ioana VALACH, în 1900; Teodor VALACH, în 1905; Ana VALACH, în 1907; Iftimia VALACH, în 1913, măritată cu Ilarion Tcaciuc, născut în 1911).

 

Costan VALACH, născut în 1834, şi Ecaterina, născută în 1834, au avut 2 feciori: Ioan VALACH, născut în 1861 (însurat cu Axenia Valach, născută în 1869, cu care a avut 12 copii: Garofa VALACH, în 1887; George VALACH, în 1889; Ana VALACH, în 1890; Teodor VALACH, în 1892, însurat cu Eudochia Macovei, născută în 1895, cu care le-a avut pe Maria, în 1919, şi pe Eleana, în 1928; Grigori VALACH, în 1902, însurat cu Varvara Macovei, născută în 1902, cu care i-a avut pe Maria, în 1922, Toader, în 1924, Ştefania, în 1925, şi Ioan, în 1928; Andrei VALACH, în 1903; Dumitru VALACH, în 1906; Ilie VALACH, în 1908; Vasile VALACH, în 1909), şi Simeon VALACH, născut în 1872 (însurat cu Varvara Balahura, născută în 1883, cu care a avut 6 copii: Nicolai VALACH, în 1902; Costan VALACH, în 1903, însurat cu Eleana Poliec, născută în 1912; Catrina VALACH, în 1904; Teodor VALACH, în 1906; Eleana VALACH, în 1907; Maria VALACH, în 1908).

 

Ioan a lui Gheorghe VALACH, născut în 1837, şi Ecaterina POLOCHAN, născută în 1855, nu sunt consemnaţi cu copii în Condica parohială.

 

Iftemie VALACH, născut în 1840, şi Ecaterina POLENCIUC, născută în 1857, au avut 8 copii: Ioan VALACH, născut în 1882 (însurat cu Ioana Tironiac, născută în 1888, cu care a avut 6 copii: Elisaveta VALACH, în 1911; George VALACH, în 1913; Atanasie VALACH, în 1919; Panteleimon VALACH, în 1921; Ştefan VALACH, în 1925; Petru VALACH, în 1927), Petru VALACH, născut în 1884 (însurat cu Maria Valach, născută în 1895, cu care a avut 4 copii: Ioana VALACH, în 1915; Leontina VALACH, în 1916; Parascheva VALACH, în 1920; Toader VALACH, în 1921), George VALACH, născut în 1886 (însurat cu Varvara Turenschi, născută în 1889, cu care a avut o fată, Ioana VALACH, în 1910), George VALACH, născut în 1891 (însurat cu Parasca Ţâmpău, născută în 1896, cu care a avut 6 copii: Ecaterina VALACH, în 1921; Iftemi VALACH, în 1923; Elisaveta VALACH, în 1924; Traian VALACH, în 1926; Maria VALACH, în 1929; Dimitrie VALACH, în 1933), Maria VALACH, născută în 1892, Rachila VALACH, născută în 1894, Ioana VALACH, născută în 1898, şi Anna VALACH, născută în 1901.

 

Leontin VALACH, născut în 1858, şi Ecaterina LESENCIUC, născută în 1868, au avut 10 copii: Iftimia VALACH, născută în 1888 (a avut un băiat din flori, Mihai VALACH, în 1914, însurat cu Victoria Rusu, cu care l-a avut pe Gavril-Teoctist Valach, în 1939), Grigori VALACH, născut în 1891, Eudochia VALACH, născută în 1893, Parascheva VALACH, născută în 1895 (a avut două fete din flori, pe Vasilina, în 1922, şi pe Minodora, în 1934), George VALACH, născut în 1898, Maria VALACH, născută în 1899 (a avut 3 copii din flori: Viorica, în 1928, Eleonora, în 1930, şi Reveca, în 1934), Petru VALACH, născut în 1902, Alexa VALACH, născut în 1904, Eugenia VALACH, născută în 1906 (a avut un fecior din flori, Valerian Valach, în 1928), Alexia VALACH, născută în 1908.

 

Axinte a lui Maxim VALACH, născut în 1860, şi Ana IASENCIUC, născută în 1864, au avut 8 copii: Toader VALACH, născut în 1887, Ecaterina VALACH, născută în 1893 (a avut 3 copii din flori: Dumitru CRAMARIUC, în 1913, Eudochia CRAMARIUC, în 1917, şi Maria CRAMARIUC, în 1917), Constantin VALACH, născut în 1897 (însurat cu Parascheva Macovei, născută în 1891), Elena VALACH, născută în 1899, Alexia VALACH, născută în 1901, Trifan VALACH, născut în 1903 (însurat cu Ioana Buhaliec, născută în 1906, cu care a avut 2 copii: Ştefania VALACH, în 1929; Ioan VALACH, în 1931), Ştefan VALACH, născut în 1905, şi Ioan VALACH, născut în 1906.

 

George a lui Costan VALACH, născut în 1866, şi Maria SAVUŢA, născută în 1878, au avut 9 copii: Alexa VALACH, născut în 1907; George VALACH, născut în 1910; Ilie VALACH, născut în 1911 (însurat cu Varvara Hreniuc, cu care a avut 6 copii: Gheorghe VALACH, în 1935; Ioan VALACH, în 1939; Petre VALACH, în 1943; Maria VALACH, în 1944; Mihai VALACH, în 1946; Vasilena VALACH, în 1948), Petru VALACH, născut în 1913, Parascheva VALACH, născută în 1914 (măritată cu Nicolae Bârsan, născut în 1912, cu care a avut 2 feciori: Constantin BÂRSAN, în 1937; Vasile BÂRSAN, în 1943), Ioan VALACH, născut în 1916, Ana VALACH, născută în 1918, Petru VALACH, născut în 1925, şi Mihail VALACH, născut în 1928.

 

Teodor al Anei VALACH, născut în 1895, şi Ilaria PAPOROŞ, născută în 1893, au avut 4 copii: Eleana VALACH, născută în 1927, Ana VALACH, născută în 1928, Ştefan VALACH, născut în 1929, şi Ioan VALACH, născut în 1931.

 

Maria lui Nicolaiu VAŞNEI, născută în 1835, a avut 5 copii nelegitimi: Gavril VAŞNEI, născut în 1857 (însurat cu Eudochia Chîrmaci, născută în 1862, cu care a avut 4 copii: Vasile VAŞNEI, în 1882; Ecaterina VAŞNEI, în 1883; Parascheva VAŞNEI, în 1888; Nicolai VAŞNEI, în 1891), Vasile VAŞNEI, născut în 1883 (însurat cu Maria Macovei, născută în 1884, cu care a avut 4 copii: Ioan VAŞNEI, în 1909; Andri VAŞNEI, în 1911, însurat cu Ana Precop, născută în 1903; Parascheva VAŞNEI, în 1914; Michail VAŞNEI, în 1919), George VAŞNEI, născut în 1884, Maria VAŞNEI, născută în 1886, şi Ioan VAŞNEI, născut în 1888.

 

Iacob VAUCIUC, născut în 1840, şi Maria CHARIM, născută în 1851, au avut 5 copii: Petru VAUCIUC, născut în 1875 (însurat cu Achilina Cepeliuc, născută în 1880, cu care a avut 9 copii: Ioan VAUCIUC, în 1903; Eudochia VAUCIUC, în 1905; Ioan VAUCIUC, în 1906; Mihai VAUCIUC, în 1907; Alexia VAUCIUC, în 1909; Vasile VAUCIUC, în 1911, însurat cu Eleonor Câmpeanu, născută în 1911; Maria VAUCIUC, în 1913; George VAUCIUC, în 1915; Petru VAUCIUC, în 1919), Maria VAUCIUC, născută în 1876, George VAUCIUC, născut în 1878 (însurat cu Agapia Rebenciuc, născută în 1885, cu care a avut 5 copii: Ioan VAUCIUC, în 1908, însurat cu Vasilina Nerestiuc, născută în 1908, cu care i-a avut pe Veronica, în 1945, şi pe Nicolai, în 1947; Varvara VAUCIUC, în 1908; Vasile VAUCIUC, în 1909; Maria VAUCIUC, în 1911; Petru VAUCIUC, în 1931), Ecaterina VAUCIUC, născută în 1880, şi Mihail VAUCIUC, născut în 1884 (însurat cu Varvara Leţcan, născută în 1893, cu care a avut o fată, Parascheva, în 1913, măritată cu Vasile a lui Gavril VAŞULI, născut în 1882).

 

Ştefan VAUCIUC, născut în 1843, şi Irina SERGHIE, născută în 1850, au avut 4 copii: Ioan VAUCIUC, născut în 1879, Toader VAUCIUC, născut în 1885 (însurat cu Maria Droniuc, născută în 1894, cu care a avut 8 copii: Simeon VAUCIUC, în 1912; Niculai VAUCIUC, în 1913; Vasilca VAUCIUC, în 1916; Ioan VAUCIUC, în 1918; Vasilie VAUCIUC, în 1920; Ştefan VAUCIUC, în 1921; George VAUCIUC, în 1924; Petru VAUCIUC, în 1926), Petru VAUCIUC, născut în 1889, şi Vasile VAUCIUC, născut în 1871 (însurat cu Ana Valach, născută în 1892, cu care a avut 3 copii: Dimitrie VAUCIUC, în 1911; Irina VAUCIUC, în 1915; Alexa VAUCIUC, în 1915).

 

Maxim VERULEAC, născut în 1860, şi Vasilca LAZOV, născută în 1859, au avut doar copiii Vasilcăi, 7 la număr: Maria LAZOV, născută în 1880 (a avut o fată din flori, Ecaterina, în 1908), Ana LAZOV, născută în 1883, Ilie LAZOV, născut în 1890, Atanasiu LAZOV, născut în 1892, Petru LAZOV, născut în 1893 (însurat cu Ana Zvarici), Eufrosina LAZOV, născută în 1894, şi Eudochia LAZOV, născută în 1900.

 

Toader al Anei VOLOŞENIUC, născut în 1842, şi Maria LOBA, născută în 1850, au avut 7 copii: Mihaiu VOLOŞENIUC, născut în 1874, Irina VOLOŞENIUC, născută în 1875, Parascheva VOLOŞENIUC, născută în 1882 (a avut 4 copii din flori: Ilie VOLOŞENIUC, în 1905, însurat cu Ecaterina Macovei, născută în 1902, cu care i-a avut pe Maria, în 1926, Ioan, în 1927, Vasilina, în 1929, şi Vasilina, în 1931; Vasilca VOLOŞENIUC, în 1907; Alexei VOLOŞENIUC, în 1909; Eudochia VOLOŞENIUC, în 1912), Eudochia VOLOŞENIUC, născută în 1884, Teodora VOLOŞENIUC, născută în 1885, Anna VOLOŞENIUC, născută în 1887, şi Alexia VOLOŞENIUC, născută în 1889.

 

Timotei VOLOŞENIUC, născut în 1845, şi Elena MILIAN, născută în 1853, au avut 4 fete: Varvara VOLOŞENIUC, născută în 1882, Maria VOLOŞENIUC, născută în 1884, Agapia VOLOŞENIUC, născută în 1885, şi Alexia VOLOŞENIUC, născută în 1890.

 

Ilie a lui Toader VOLOŞENIUC, născut în 1856, şi Elena MOŞULEAC, născută în 1852, au avut 3 copii: Petru VOLOŞENIUC, născut în 1885 (însurat, mai întâi, cu Eudochia Bodnar, născută în 1891, cu care a avut un băiat, George VOLOŞENIUC, în 1912. Dintr-o a doua căsnicie, cu Ioana Daneliuc, născută în 1894, Petru VOLOŞENIUC a mai avut 3 copii: Ana VOLOŞENIUC, în 1928; Elisaveta VOLOŞENIUC, în 1930; Vasile VOLOŞENIUC, în 1931), Ana VOLOŞENIUC, născutăîn 1890 (măritată cu Vasile Frunză, născut în 1885), şi Nicolai VOLOŞENIUC, născut în 1892.

 

Mihai a lui Toader VOLOŞENIUC, născut în 1867, şi Rachila VALACH, născută în 1878, au avut 7 copii: Ioan VOLOŞENIUC, născut în 1896, Elena VOLOŞENIUC, născută în 1898, Grigorie VOLOŞENIUC, născut în 1900 (însurat cu Maria Polochan, născută în 1898, cu care a avut 4 copii: Dimitrie VOLOŞENIUC, în 1924; Ioan VOLOŞENIUC, în 1926; Michail VOLOŞENIUC, în 1927; Victoria VOLOŞENIUC, în 1929), Dimitrie VOLOŞENIUC, născut în 1901, Maria VOLOŞENIUC, născută în 1905, Ioana VOLOŞENIUC, născut în 1907, şi Ana VOLOŞENIUC, născută în 1912.

 

George a lui Mihai VOLOŞENIUC, născut în 1865, şi Parascheva TCACIUC, născută în 1869, au avut 6 copii: Vasilca VOLOŞENIUC, născută în 1892 (a avut 7 copii nelegitimi: Ioana, în 1912, Afanasia, în 1914, Ioan, în 1915, Ana, în 1917, Dimitrie, în 1918, Constantin, în 1920, şi Alexandru, în 1921), Dimitrie VOLOŞENIUC, născut în 1899 (însurat cu Domnica Latiş, născută în 1905), Ioana VOLOŞENIUC, născută în 1900, Eudochia VOLOŞENIUC, născută în 1902, Ioana VOLOŞENIUC, născută în 1906, şi Maria VOLOŞENIUC, născută în 1907.

 

Andrei a lui Pavel VOLOŞENIUC, născut în 1871, şi Anastasia FIŞCĂ, născută în 1873, au avut 9 copii: Vasile VOLOŞENIUC, născut în 1899, Petru VOLOŞENIUC, născut în 1900 (însurat cu Alexandra Droniuc, născută în 1907), Ecaterina VOLOŞENIUC, născută în 1901, Ana VOLOŞENIUC, născută în 1904; Maria VOLOŞENIUC, născută în 1905; Teodosia VOLOŞENIUC, născută în 1907; Ioan VOLOŞENIUC, născut în 1910; Dumitru VOLOŞENIUC, născut în 1914, şi Varvara VOLOŞENIUC, născută în 1919.

 

Alexa lui Ilie VOLOŞENIUC, născut în 1870, şi Elisaveta URSESCUL, născută în 1875, au avut 5 copii: Leontie VOLOŞENIUC, născut în 1894, Elena VOLOŞENIUC, născută în 1897, Vasile VOLOŞENIUC, născut în 1899, Teodora VOLOŞENIUC, născută în 1901, şi Teodora VOLOŞENIUC, născută în 1905.

 

Vasile a lui Dumitru VOLOŞENIUC, născut în 1901, şi Parascheva DRONIUC, născută în 1911, au avut 8 copii: Gheorghie VOLOŞENIUC, născut în 1928, Anastasia VOLOŞENIUC, născută în 1929, George VOLOŞENIUC, născut în 1932, Maria VOLOŞENIUC, născută în 1933, Dumitru VOLOŞENIUC, născut în 1935, Eudochia VOLOŞENIUC, născută în 1938, Ioan VOLOŞENIUC, născut în 1939, şi Vasilina VOLOŞENIUC, născută în 1942.

 

 

 

 

Z

 

George ZEZEC, născut în 1869, şi Ecaterina ŞVED, născută în 1879, au avut 8 copii: Constantin ZEZEC, născut în 1901, Mihai ZEZEC, născut în 1902, Vasilca ZEZEC, născută în 1904, Dimitrie ZEZEC, născut în 1910 (însurat cu Maria Cramariuc, născută în 1913), Nicolai ZEZEC, născut în 1912, Ioana ZEZEC, născută în 1915, Grigori ZEZEC, născut în 1918, şi Ecaterina ZEZEC, născută în 1921.

 

Timotei ZVARICI, născut în 1836, cu nevasta neconsemnată în Condica parohială, a avut 6 copii: Maria ZVARICI, născută în 1862, George ZVARICI, născut în 1885 (însurat cu Ioana Macovei, născută în 1888, cu care a avut 5 copii: Dimitrie ZVARICI, în 1912, însurat cu Vasilina Macovei, născută în 1914, cu care l-a avut pe Mihai, în 1937; Maria ZVARICI, în 1915; Vasilca ZVARICI, în 1918; Petru ZVARICI, în 1921; Gheorghie ZVARICI, în 1923), Vasile ZVARICI, născut în 1888, Parascheva ZVARICI, născută în 1892 (a avut 2 copii din flori: Maria ZVARICI, în 1920; Petru ZVARICI, în 1922), Alexa ZVARICI, născut în 1896, şi Ana ZVARICI, născută în 1898.

 

 

 


Învăţători, în şcolile bucovinene ale anului 1922

Şcoala din Vicovu de Jos, în 16 noiembrie 1917

 

Prin ordinul No. 322/22, referitor la „Mişcarea în învăţământul primar”, au fost făcute numirile în învăţământul bucovinean, în baza concursurilor organizate de Consiliul şcolar al ţării:

 

„Având în vedere concursurile publicate, cererile prezentate şi propunerile făcute de revizorate, Consiliul şcolar al ţării a făcut, în şedinţa din 27 Martie 1922, sub preşedinţia domnului Director general delegat al învăţă­mântului din Bucovina, următoarele numiri, pe ziua de 1 Aprilie 1922:

 

a). în calitate de învăţători superiori: Nicolai, Rădăşan la Cotul-Ostriţei, Isidor Zama la Mănăstirea Horecei, Eparmnonda Tocariu la Cuciurul Mare-Sneci, Ilie Olinic la Mamorniţa, Dimitrie Bordian la Mihalcea, Dimitrie Mihalaş la Frasin, Constantin Baciu la Braşca, Gheorghe Prelipcean la Clit, Isaia Brădăţan la Drăgoieşti, Vasile Botezat la Ilişeşti, Vasile Leşan la Poieni, Onofrei Andrievici la Milişăuţi, Dimitrie Prelipcean la Satul Mare, Vasile Chira la Voitinel, Teodosie Moldovan la Vicovul de Jos – şcoala din centru, Ioan Ungurean la Climăuţi, Chaleon Buznean la Siret – şcoala de băieţi, Aurelian Cudla în Banila pe Sirete-Rivnia, Titus Popescul la Bobeşti, Iulian Drafta la Comareşti, Alexandru Iancovschi la Ropcea m./dr., Gheorghe Popescul la Ciudei, Xenofon Isopescul la Ipoteşti, Ioan Reuţ la St. Ilie, Ilarion Stremciuc la Liteni, Nicanor Bumbu la Ruşii-Mănăstioarei, Teodor Sologiuc la Tişăuţi, Ştefan Totoiescul la Zahareşti;

 

b). în calitate de învăţători definitivi şi învăţătoare definitive: Alexandra Pedoreac la Boian – şcoala din centru, Veronica Chelbea la Boian-Lehăceni, Ştefania Rădăşan la Cotul-Ostriţei, Agripina Prodan la Cuciurul Mare-St. Dimitrie, Ioan Damian la Cuciurul Mare-St. Maria, Maria Ilie la Cuciurul Mare-St. Maria, Florica Tocariu la Cuciurul Mare-Sneci, Silvia Pojoga la Mănăstirea Horecei, Aurelian Scalat la Mihalcea-Dubova, Ilie Axani la Jucica Veche, Climentie Stefanovici la Argel, Eugenia Holca la Bucşoaia, Constantin Bodnar la Valea-Putnei, Dimitrie Mitric Bruja la Câmpulung-Capusatului, Luisa Aurite la Câmpulung-Capusatului, Eleonora Bodnarescul la Stulpicani, Ioan Lucan la Vama, Grigorie Dragan şi Constantin Piticariu la Vatra-Dornei – şcoala de băieţi, Vichentie Blaga la Mănăstirea Homorului, Ioachim Orchian şi Ioan Marcu la Păltinoasa, Veronica Lazarovici la Părteşti-Deleni, Ştefan Dobrea şi Garofa Zaharean la Valea-Sacă, Olimpia Cuciurean la Frătăuţi Vechi, Vasile Halip şi Atanasie Boghean la Marginea, Eugenia Cazacu şi Eleonora Vlad la Rădăuţi – şcoala de fete, str. Dr. I. Flondor, Silvia Orendovici la Muşeniţa, Aspasia Ostafi la Oprişeni, Elisaveta Leuciuc la Şerbăuţi, Dionisie Jireada la Stăneşti de Jos p./S., Teofila Daşchievici la Tereblecea, Anastasia Scraba la Banila p/S.-Rivnia, Msria Smolinschi la Broşcăuţii Vechi – şcoala din centru, Adam Corduban la Broscăuţii Noi, Ecaterina Melniciuc la Broşcăuţii Noi, Dionisie Cuparencu la Carapciu pe Siret, Valerian Gafencu la Crasna, Domnica Macovei la Pătrăuţi-Fundoaia, Gheorghe Bolocan la Cupca, Olimpia Orendovici la Pătrăuţi de jos p./S., Vasilca Hoinic la Storojineţ – şcoala de fete, Iustin Cârdeiu la Storojineţ pe Bilca, Isidor Livescu la Banila p /S.Helgea-Coşciuia, Valeria Mihaescu la Comaneşti, Ilaria Facaş la Şcheia, Aglaia Bocaneţ la Stroieşti, Gavril Bujdeiu la Stăneşti de jos pe Ceremuş, Victoria Goian la Vilaucea. Claudia Nastasi, învăţătoare defini­tivă în Rădăuţi, se transferă în circum­scripţia oraşului Cernăuţi”[1].

 

Ţcoala primară din Cernăuţi

 

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 8, Cernăuţi 21 aprilie 1922, p. 41


Decizii de expropriere în Bucovina anului 1921 (IV)

Griech. kath. Kirche in Neagra Sarulin, 1916

 

COMISIUNEA AGRARĂ CENTRALĂ. La publicarea deciziunii de expropriere No. 1.019 în suplimentul Monitorului Bucovinei, fasc. 7, din 1 Martie a. c., pag. 69, s-a strecurat o eroare de tipar. Se rectifică deciziunea după cum urmează:

I). Deciziune de expropriere No. 1019. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea de 154 ha 99 a 98 mp din moşia „Florinta”, corpul dominical Mihoveni, fasc. No. 458, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[1].

Deciziunea modificată, în care erau trecute 10 ha mai puţin: I). Deciziune de expropriere No. 1019. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea de 144 ha 99 a 98 mp din moşia „Florinta”, corpul dominical Mihoveni, fasc. No. 458, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

II). Deciziune de expropriere No. 1020. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea de 24 ha 54 a 58 mp din moşia „Costâna”, fasc. No. 406, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

III). Deciziune de expropriere No. 1064/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea de 3 ha 69 a 89 mp corpul dominical Comaneşti, fasc. No. 740, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

IV). Deciziune de expropriere No. 1065/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea de 9 ha 06 a 83 mp corpul dominical Bălăceana, fasc. No. 381, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

V). Deciziune de expropriere No. 1166/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea de 47 ha 70 a 90 mp corpul dominical Bălăceana, fasc. No. 381, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

VI). Deciziune de expropriere No. 1236/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea de 118 ha 30 a 14 mp corpul dominical Danila, fasc. No. 452, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

VII). Deciziune de expropriere No. 1016. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea de 4 ha 57 a 64 mp din moşia Buninţi, corpul dominical fasc. No. 451, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[2].

 

Tunelstützpunkt bei Jakobeny –
Valeputnastrasse, 1916

 

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 19, Cernăuţi, 1 iulie nou 1921, p. 244

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 7, Cernăuţi 1 martie nou 1921, p. 69


Decizii de expropriere în Bucovina anului 1921 (III)

Gheorghiu: Ţărani bucovineni sau La sfat în pragul casei

 

I). Deciziune de expropriere No. 336/20. Deriziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fosc. No. 82, Cernauca, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 176 ha 24 a 84 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

II). Deciziune de expropriere No. 334/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 319, Jucica Veche, din re­gistrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 125 ha 58 a 71 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

III). Deciziune de expropriere No. 116/21. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 194 şi 195, Şubraneţ, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, precum şi corpurile rusticale fasc. No. 196 şi 816 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Şubraneţ, în suprafaţă de 68 ha 20 a 99 mp, proprietatea dnei Kajetana Romaszkan, născută Merzowicz, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

IV). Deciziune de expropriere No. 569/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 320, Jucica Nouă şi Rohozna, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 25 ha 10 a 07 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

V). Deciziune de expropriere No. 335/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 322, Lenţeşti de Jos (Camerale) din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 24 ha 85 a 50 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

VI). Deciziune de expropriere No. 118/21. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis renunţarea la expro­prierea corpului rustical fasc. No. 726 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Rarancea, proprietatea dlui Eduard Kazimierz Winiarski, în folosul „Fondului de pământ bu­covinean”, a devenit definitivă.

 

VII). Deciziune de expropriere N. Ag. 44, Vrânceni II/5. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr. 229, Vrânceni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţa de 143 ha 76 a 42 mp, proprietatea dnei Gusta Hager, născută Korn, în folosul „Fondului de pă­mânt bucovinean”, a devenit definitivă.

 

VIII). Deciziunea de expropriere Nr. 421/2. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului domi­nical fasc. Nr.299, Rădăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 250 ha 53 a 79 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovi­nean”, a devenit definitivă.

 

IX). Deciziunea de expropriere Nr. 386/31. Deciziunea Senatului Comisiei agrare Cen­trale, cu care s-a decis exproprierea parcelelor Nr. 702, 703, şi 704 din corpul dominical fasc. Nr. 370, Laşchiuca, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţa de 28 ha 15 a 98 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

X). Deciziune de expropriere Nr. Ag. 172/20. Deciziunea comisiei agrare de ocol Solca, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. Nr. 382, Botoşana, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 46 ha 96 a 43 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovi­nean”, a devenit definitivă.

 

XI). Deriziune de expropriere Nr. Ag. 173/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Solca, cu care s-a decis exproprierea corpului domini­cal fasc. Nr. 387, Cajvana, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 55 ha 16 a 28 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[2].

 

Gheorghiu: Munteni bucovineni

 

I). Deciziune de expropriere No. Agr. 479/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 433, Petriceni (Camenca), din re­gistrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 482 ha 83 a 67 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

II). Deciziune de expropriere No. 59/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Cernăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 426, Ceahor, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 123 ha 93 a 50 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pă­mânt bucovinean”, a devenit definitivă.

 

III). Deriziune de expropriere No. 109/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Cer­năuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 437, Corovia, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 10 ha 20 a 30 mp, proprietatea Fondului bi­sericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

IV). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Cuciurmic I/4. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 95, Cuciurmic, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, proprietatea dlui Johann Michael Iacubovici, în suprafaţă de 56 ha 89 a 31 mp, în folosul „Fondului de pă­mânt bucovinean”, a devenit definitivă.

 

V). Deciziune de expropriere No. 175/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Cernăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului rustical fasc. No. 1877 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Cuciurul Mare, în su­prafaţă de 3 ha 37 a 47 mp, proprietatea dlui Anton R. v. Lucasievici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

VI). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Onut / 9. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea moşiei Onut, în suprafaţă de 201 ha 97 a 01 mp, pro­prietatea dlui Dr. Stanislaus Kwiatkowski şi a dnei Iulia Cagleckich Kwiatkowska, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

VII) Deciziune de expropriere No. 1582/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Su­ceava, cu care s-a decis renunţarea la expropriere a corpurilor rusticale fasc. No. 361, 1421,1630 şi 2038 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Pătrăuţi (Suceava), proprietatea dnei Sidonie Reszuska şi Bronislau Reszuski şi Helene Reszuska, măritată Hasenöhrl, a devenit definitivă.

 

VIII). Deciziune de expropriere No. 390/21/7. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Storojineţ, cu care s-a decis renunţarea la exproprierea moşiei Slobozia Comareştilor, proprietatea dnei Elena de Flondor, în folosul „Fondului de pământ bu­covinean”, a devenit definitivă.

 

IX). Deciziune de expropriere No. 1164/21. Deriziunea plenului comisiei agrare centrale, cu care s-a decis exproprierea moşiilor Liteni, Brăieşti, Stejeroaia şi Corlata, în suprafaţa de 1642 ha 76 a 06 mp, proprietatea moştenitorilor după Varteres cav. de Pruncul, în folosul „Fon­dului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

X). Deciziune de expropriere No. 27/V. Deciziunea plenului comisiei agrare centrale, cu care s-a decis expropriere moşiei Buneşti, în suprafaţă de 242 ha 98 a 93 mp, proprietatea dnei Ecaterina Nedey, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XI). Deciziune de expropriere No. 1638/21. Deciziunea plenului comisiei agrare centrale, cu care s-a decis exproprierea moşiei Stupca, în su­prafaţă de 481 ha 54 a 47 mp, proprietatea doamnelor Ema Krismanici şi Magdalena Niculiţa Popovici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XII). Deciziune de expropriere No. 203/21. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Sadagura, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical 181, Rarancea, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 2257 şi 1123, precum şi corpul do­minical fasc. No. 494, Rarancea, şi corpul rustical fasc. No. 2266 şi No. 986 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Rarancea, în suprafaţă de 470 ha 96 a 13 mp, proprietatea dlui Dr. Kajetan baron Stefanovici şi a dnei Theresia Stefanovici, în folosul „Fondului de pământ buco­vinean”, a devenit definitivă.

 

XIII). Deriziune de expropriere No. Ag. 44 Iurcăuţi / 6. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical No. 344, Iurcăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 727 din registrele fonciare pentru co­muna cadastrală Iurcăuţi şi corpul dominical fasc. No. 151, Orăşeni, şi corpul rustical fasc. No. 1025 din registrele fonciare pentru comuna ca­dastrală, în suprafaţă de 898 ha 37 a 03 mp, pro­prietatea dlui Ştefan de Varteresievici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XIV). Deriziune de expropriere No. Ra 50/20. Deciziunea comisiunii agrare de ocol Gura Humorului, cu care s-a decis exproprierea cor­pului dominical fasc. No. 402, Drăgoieşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 187 ha 63 a 77 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[3].

 

 

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 18, Cernăuţi, 15 iunie nou 1921, pp. 229, 230

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 21 iulie nou 1921, pp. 68, 69

[3] Monitorul Bucovinei, Fascicula 16, Cernăuţi, 21 iulie nou 1921, pp. 69, 70


Decizii de expropriere în Bucovina anului 1921 (II)

Valea Putnei, în 1918

 

I). Deciziune de expropriere No. Ra 133/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Coţmani, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 204, Şipeniţ, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 169 ha 67 a 68 mp, proprietatea dnei Anysia Miron Costin, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

II). Deciziune de expropriere No. Ra 109/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Coţmani cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 120, Lujeni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 66 ha 90 a 68 mp, proprietatea dlui Andreas Botuşan, în folosul „Fondului de pământ buco­vinean”, a devenit definitivă.

 

III). Deciziune de expropriere No. 226/21. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis renunţarea la expro­prierea corpului rustical fasc. No. 337 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Călineştii lui Cuparencu, proprietatea lui Abraharn Hölzel zis şi Rammler, a devenit definitivă.

 

IV). Deciziune de expropriere No. 33/21. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 267, Comaneşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 1005 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Comaneşti, în suprafaţă de 115 ha 21 a 53 mp, proprie­tatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

V). Deciziune de expropriere No. 1418/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Suceava, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 459, Mitocul Dragomirnei, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 153 ha 40 a 53 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. ort., în folo­sul „Fondului de pământ bucovinean”, a deve­nit definitivă.

 

VI). Deciziune de expropriere No. 3056/20. Deciziunea Senatului Comisiei agrare cen­trale, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 298, Toporăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 1155 ha 59 a 67 mp, proprietatea Fondului bisericesc ori. or., în folosul „Fondului de pă­mânt bucovinean” a devenit definitivă.

 

VII). Deciziune de expropriere No. 2899/20. Deciziunea Senatului Comisiei agrare Cen­trale, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 450, St. Ilie, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 524 ha 66 a 42 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pă­mânt bucovinean”, a devenit definitivă.

 

 

VIII). Deciziune de expropriere No. 323/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 314, Voitinel-Gălăneşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 296 ha 18 a 53 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pă­mânt bucovinean”, a devenit definitivă.

 

IX). Deciziune de expropriere No. 243/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 306, Frătăuţi Vechi, din re­gistrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 199 ha 68 a 33 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pă­mânt bucovinean”, a devenit definitivă.

 

X). Deciziune de expropriere No. 242/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 317, Satul-Mare, din regis­trele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 34 ha 05 a 32 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pă­mânt bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XI). Deciziune de expropriere No. 241/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 302, Măneuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 240 ha 58 a 73 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pământ buco­vinean”, a devenit definitivă.

 

XII). Deciziune de expropriere No. 80/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 390, Milişăuţi de Sus, din registrele funciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 288 ha 72 a 23 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XIII). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Pohorlăuţi /9. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 140, Pohorlăuţi, din regis­trele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 158 ha 82 a 46 mp, proprietatea dlui Alexandru baron Szymonowicz şi a doam­nelor Olga Romoszkan şi Stefania Iacubovici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XIV). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Mosoreni /2. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis renunţarea la expro­prierea corpului dominical fasc. No. 149, Mosoreni, din registrele fonciare pentru moşiile buco­vinene şi corpul rustical fasc. No. 464 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Mosoreni, proprietatea dlui Paul şi Maria Socolowski, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XV). Deciziune de expropriere No. Ag. Vânceni IV /5. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 229, Vrânceni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 135 ha 31 a 71 mp, proprietatea dnei Mina Jekeles, în folosul „Fondului de pământ buco­vinean”, a devenii definitivă”[1].

 

Pojorâta, în 1918: Munţii Adam şi Eva

 

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 18, Cernăuţi, 15 iunie nou 1921, pp. 229, 230


Pagina 1 din 212