ion drăgușanul: povestea așezărilor transilvane R
Un român de inimă, Dumitru Cichindeal, a rostit memorabilele cuvinte: „Mintea, mintea, mărită nație română! Când te vei lumina cu învăţătură, mai mărită nație decât tine nu va fi!”.
Un român de inimă, Dumitru Cichindeal, a rostit memorabilele cuvinte: „Mintea, mintea, mărită nație română! Când te vei lumina cu învăţătură, mai mărită nație decât tine nu va fi!”.
„Există trei fecioare ursitoare (trecut, prezent şi viitor), care decid destinul oamenilor”.
(The Prose Edda, p. 12)
„Nu va pieri românul niciodată, căci dacă, din şcoala primară începând, învaţă sârguincios şi înţelege un stil aşa de greoi, viaţa-i este asigurată”[1].
[1] Vestitorul, Anul X, nr. 11-12, Oradea 1934, p. 12
În Europa nu va fi pace, dar nici apocalipsă. Europa intră, cu o surprinzătoare inconștiență, în epoca decimărilor, deja vestită de scuipăturile ofensatoare ale clovnului de după Atlantic. Fiecare dintre noi are pe cineva de ucis, fiecare poartă în sânge un clocot otrăvit. Intoleranța ne sufocă, intoleranța izgonește speranțele care ne-au tot dat puterea de a trăi. Nimeni nu mai așteaptă mântuirea, toți clocotesc de ură și de revoltă. Undeva, departe, departe, Iisus se așează pe o piatră și plânge. Sârșit.
„Bisericile de pe sate sunt glorioase fortăreţe ale sufletului şi turnuri de pază ale conştiinţei neamului. Acest suflet și această conştiinţă se întăresc prin orice nou lăcaş dumnezeiesc, prin care grăieşte jertfa comună şi legătura intimă, care ţine laolaltă pe bunii noştri credincioşi”.