Poeți bucovineni înveşniciţi de Eugen Drăguţescu (IV) | Dragusanul.ro

Poeți bucovineni înveşniciţi de Eugen Drăguţescu (IV)

 

 

 

 

T. VIORESCU: S-a născut la 20 aprilie 1913, în Rădăuţi, dintr-o familie de vechi cărturari. A urmat liceul şi Universitatea la Cernăuţi. A făcut parte din Societatea studenţească „Junimea”. A intrat în învăţământul secundar. A debutat relativ târziu. Scrie mai ales proză, nuvele ample, în care evocă viaţa Bucovinei de odinioară. Are extraordinare calităţi de prozator. Apariţia nuvelelor sale va fi o surpriză pentru literatura română. Păcar că nu e nimeni să le editeze mai curând! Opere: în manuscris: Povestea cu strigoiul Radu Mândru, Povestea de pe muntele Deia, Basm cu zburători. Referinţe bibliografice: E. Ar. Zaharia, în Bucovina, iulie 1943; idem, Portrait de la Bucovine, 1939 (Cronicar); în Viaţa, 5 iunie 1942.

 

 

 

 

George Voevidca: Născut la 9 aprilie stil vechi 1893, la Sinăuţi, judeţul Rădăuţi, ca fiu al cunoscutului folclorist Alexandru Voievidca. Studii la Siret, Suceava şi Cernăuţi. Licenţiat în litere şi filozofie. Membru fondator al Sindicatului Ziariştilor din Bucovina şi, în calitate de delegat al Direcţiunii Generale a Teatrelor, iniţiator al naţionalizării Teatrului Municipal din Cernăuţi (1920-1923). A dirijat revistele Die Brüche (Puntea), organ bilingv de propagandă românească (Cernăuţi, 1920-1922) şi, mai apoi, Analele Romanului (Roman, 1930-1933). Activitatea literară şi-a început-o în preajma războiului mondial, publicând, în ziare şi reviste, sonete şi epigrame. A colaborat la mai toate revistele literare de seamă, cum şi la ziarele Viaţă Nouă (de sub direcţiunea profesorului Dr. Eusebiu Popovici, Suceava 1915-1918), Glasul Bucovinei, Rampa, Curentul, Universul, America (New-York), Steaua Noastră (Ohio, America) etc. Întâia oară a fost relevat elogios de N. Iorga, în Neamul românesc, No. 1 din 3 februarie 1919. Opere apărute: Sonete, Ed. Bucovina, Bucureşti 1920; Epigrame, Ed. Bucur Orendovici, Suceava 1925; Puteri întunecate, un act, Calendarul Poporului, Suceava 1926; Turnuri, poeme, Editura Bucur Orendovici, Suceava 1928; Supremul argument, satiră într-un act, Editura Făt-Frumos, Suceava 1932; Cântece pentru Lu, Editura Bucovina, Bucureşti 1936, Pro-Patria, Editura Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi 1943. În manuscris: Nerv, versuri; Carnet indiscret, epigrame; Caleidoscop provincial, schiţe. Referinţe: Despre Sonete: Al Busuioceanu, în Dacia din 8 iunie 1920; Dan (Gh. Topârceanu), în Viaţa Românească 1920; O recenzie, în Sburătorul No. 10 din 1920; A. Branişte, în Hiena 1920, No. 1; în Rampa 1920, No. 792; în Dimineaţa 1920, 11 iulie; Alfred Mosoiu, în România Nouă 1920, No. 18; C. Iordăchescu, în Junimea, Botoşani, No. 23-24 din 1920; Recenzii, în Bucovina, de sub direcţiunea lui Pamfil Şeicaru, Cernăuţi 1920, No. 1; în Limba Română 1920, No. 13; în Ţara Nouă 1920, No. 101 şi 103; în Adevărul literar 1921, No. 17 şi altele. Despre Epigrame: Perpessicius, în Mişcarea Literară, august 1925; E. Constant, în Năzuinţa, Craiova 1925, No. 4; I. Pană, în Glasul Bucovinei, Cernăuţi 1933, 27 aprilie; O recenzie, în Curentul, No. 1836 din 13 martie 1933; N. Crevedia, în Calendarul 1933, 29 martie; S. Teleajen, în Pagini moldovene, Iaşi 1933, No. 1-2; Recenzii, în Adevărul Literar 1925, No. 244; în Cultura Poporului, Cluj 1925, No. 123; Petre Iroaie, Epigramistul Voevidca, în Făt-Frumos 1937, No. 5-8 etc. Despre Turnuri: Leca Morariu, în Făt-Frumos 1929, No. 2; M. D. Ioanid, în Năzuinţa, Craiova 1929, No. 5; N. Tcaciuc-Albu, în Junimea literară 1929, No. 1-4; I. M. Marius, în Glasul Bucovinei 1929, 21 februarie şi altele. Despre Cântece pentru Lu: N. Iorga, în Cuget Clar 1936, 22 iunie; Aurel Tita, în Curentul No. 3045 din 25 iulie 1936; Traian Chelariu, în Glasul Bucovinei din 17 iunie 1936; O recenzie, în Voinţa Şcoalei, Foaia învăţătorilor din Bucovina, No. 8-9, 30 martie 1937 şi altele. În benere: C. Loghin, Istoria literaturii române din Bucovina (1775-1918), Editura Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi 1926, pp. 242-244; Perpessicius, cronică la Radio Bucureşti; Tudosie Dracea, în Junimea Literară 1937, No. 1-9, şi în studiul Lirism şi Cultură, Bucureşti 1938; C. Loghin, Istoria literaturii române, ed. II, Bucureşti 1937; Alexandru C. Ionescu, în studiul Poezia lirică română contemporană, Editura Cugetarea, Bucureşti 1941, pp. 203-212; E Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane (1900-1937), Editura Socec et Comp., Bucureşti; D. Murăraşu, Istoria literaturii române, Editura Cartea Românească, Bucureşti; G. Cardaş, Istoria literaturii româneşti, Editura Oltenia, Bucureşti 1939; I. Pillat, Antologia toamnei; A. C. Calotescu-Neicu şi N. Crevedia, Antologia epigramei româneşti, Editura Cartea Românească 1933; Zaharia Stancu, Antologia poeţilor tineri, Editura Fundaţiilor Regale 1934; C. Loghin, Antologia Scrisului Bucovinean (vol. I, Poezia), Editura Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi 1938; L. Predescu, în Enciclopedia Cugetarea; George Drumur, George Voevidca, primul poet bucovinean, în Bucovina, supliment literar, No. 349 din 24 august 1942; Sărbătorire, în Suceava din 15 iunie 1939. În manuale didactice: Prof. Dr. Calistrat Şotropa, Manual de limba română, pentru clasa a IV-a de Liceu, Editura Cartea Românească, Bucureşti 1927; C. Loghin, Limba Română, pentru clasele a III-a, a IV-a şi a V-a de Liceu, Editura Cartea Românească, Bucureşti 1935; I. Nisipeanu, Stil şi compoziţie, pentru clasa a IV-a de Liceu, Editura Cugetarea, Bucureşti 1936; Petre V. Haneş, Limba Română, pentru clasa a V-a secundară, Editura Tipografiile Unite Române, Bucureşti 1935: Ilustraţii: C. Loghin, Istoria literaturii române din Bucovina, 1926; Zaharia Stancu, Antologia poeţilor de azi, Bucureşti 1934; C. Loghin, Limba Română, pentru clasa a IV-a, 1935; Suceava din 17 aprilie 1939.

 

 

 

 

E. Ar. ZAHARIA: Născut la 24 ianuarie 1911, în Horodnicul de Sus, de unde s-au ridicat scriitorii Em. Grigorovitza şi Iulian Vesper, cu care este înrudit. A studiat la Cosmeni, fiind contemporan cu Theodor Onciulescu de la Neapole şi cu predicatorul Ştefan Slevoacă. A avut ca profesori pe prozatorul Vasile Ţigănescu, Vichentie Jemna, cunoscutul Leonida Bodnărescu, Trandafir Lupăştean. Studii universitare la Cernăuţi. Le-a continuat sub egida Seminarului român, condus de eminescologul Leca Morariu. A mers la Paris, unde a urmat cursuri de specializare (Charles Bruneau, J. M. Carré, Mario Roques, G. Le Gentil, Marcel Bataillon, P. V. Tieghem) şi diferite alte cursuri (Paul Valéry, Paul Hazard, E. Bréhier, Jean Boutiére), până în 1941. De acolo a urmărit mişcarea artistică europeană a vremii. A fost profesor în Basarabia, la Dorohoi, la Fălticeni, coleg cu scriitorii Dan Protopopescu, A. G. Stino, F. Cârdei şi G. Miron, la Rădăuţi, apoi la Cernăuţi. A debutat cu versuri ca elev: remarcabil abia în Junimea Literară (1931). A tradus din Baudelaire, Rimbaud (aproape integral), Gautier, H. Allorge; din Ivan Bunin, Constantin Balmont, Alexandru Blok, Gumilev, Sologub şi alţii. A mai tradus din poezia spaniolă şi portugheză (J. R. Jiménez, Fed. Garcia Lorca, A. Machado, Salvador de Madariaga). A scris despre G. Bogdan-Duică şi despre noua mişcare literară a Arboroasei. Ocupându-se cu folklorul, a adunat o variată colecţie şi a studiat opera lui Artur Gorovei. A scris articole despre Rimbaud, Mallarmé, Nerval, Corbière, Géraldy, Ch. Maurras, vitalism etc. A redactat, în franţuzeşte, Unirea tuturor Românilor şi opiniile europene. A redactat revistele Orion, cu Aurel Putneanu, apoi cu Em. Gorescu, apărut la Rădăuţi şi Bucureşti 1933, 1935, care a deschis foc cel dintâi, în Arboroasa, în contra literaturii pornografice; Argonaut, cu Mircea Streinul, 1934; Fişier 1934; Nord 1938, reviste la care au scris mulţi tineri. A fost, un timp, în redacţia ziarului Glasul Bucovinei şi prim-redactor la jurnalul Deşteaptă-te Creştine, Cernăuţi. A descoperit şi încurajat pe George Putneanu, Ada Colnicu, Viorel Mugur, T. Viorescu şi Procopie Milişte, cu care a lucrat pentru înfiinţarea Societăţii Scriitorilor din Arboroasa (1933-1934). A organizat, la Rădăuţi, cu George Putneanu, cea dintâi şezătoare a scriitorilor tineri din Nord, comemorând pe Mihai Horodnic. S-a îngrijit de ediţia poemelor lui Ion Roşca, tipărit de I. E. Torouţiu. Pseudonime: Firu Magdalin, Radu Voichiţă, Mălin Bucur etc. Colaborări: La reviste şi ziare arborosene: Bucovina literară, Crai-Nou, Ecoul Tinerimii, Făt-Frumos, Flanc, Freamătul literar, Îndrumarea, În preajma gândului, Izvodiri, Junimea literară, Orizont, Pana literară, Plai, Revista Bucovinei, Viaţa Bucovinei, Bucovina, Deşteptarea, Glasul Bucovinei, Suceava, Timpul; la Calendarele Glasului Bucovinei şi Mitropoliei. La alte ziare şi reviste: Alfa, Ancheta, Arc, Ardealul, Acţiunea Buzăului, Azi, Banatul literar, Basarabia literară, Bloc, Bobi, Bugeacul, Caier, Clipa, Convorbiri literare, Crai-Nou (Alexandria), Cuget moldovenesc, De strajă, Doina, Dacia Rediviva, Eu şi Europa, Ev nou, Familia, Familia noastră, Festival, Farmecul Mării, Foaia Poporului (America), Flacăra, Frize, Front literar, Fruncea, Freamătul, Gazeta Bucovinenilor, Gând românesc, Gândirea, Graiul Dâmboviţei, Înnoirea, Însemnări, Izvod, Jar şi slovă, Lanuri, Licăriri, Marea noastră, Moldova literară,Muguri literari, Munca literară, Munţii Apuseni, Orientări, Orizont, Pagini basarabene, Pagini literare (Bârlad),Pagini literare (Turda), Pământul, Pasărea albastră, Pegas, Petrodava, Plaiuri sălcene, Prahova, Progresul, Progres şi cultură, Primăvara Banatului, Prepoem, Răboj, Revista Fundaţiilor egale, Revista Istorică (N. Iorga), Scânteia, Sentinela, Sfarmă-Piatră, Societatea de Mâine, Ţara Bârsei, Treisprezece, Universul literar, Valuri dunărene, Viaţa Basarabiei, Vraja mării, Vremea, Viaţa literară, Zorile Romanaţului, Apărarea Naţională, Calendarul, Curentul, Frontul, Naţionalul Nou, Sentinela, Timpul, Viaţa. Membru în Societatea Scriitorilor Bucovineni, de la înfiinţare (1938) şi la Institutul „Cernăuţi”. Figurează în Antologia de imagini în poezia nouă (T. Scarlat), în Breviar de poezie bucovineană (N. Pavel şi Aspazia Munte), Treisprezece poezii de dragoste  (Ştefan Baciu, Vintilă Horia, Ovid Caledoniu), în Turnul Babel (Neagu Rădulescu). Caricaturi sau fotografii: Pământul, Ancheta, Turnul Babel, Bugeacul, Junimea literară (1932), Poeţii tineri bucovineni, Gazeta (aprilie 1934), Alfa, octombrie şi decembrie 1933. Semnătura autografă: Familia, Festival. Opere: Trandafirii negri, 1933; Afania, 1933; Apoteoz, 1933; Trestia Barcan, 1934; Minois, 1934; Stihuri, metafore şi imagini româneşti, 1935; Marathon, 1936; Sânge şi crini, 1942; Essai de bibliographie pour l’étude du „dor” roumain, 1943; Beatitudini, 1943; Opinii europene despre dor, 1943; Ion Roşca (Ediţia de poeme Semne’n Scuturi), Bucureşti 1937; Insurgenţe 1938; Artur Gorovei, Braşov 1938; Nord, Fălticeni 1938; Revista Nouă (indice), Rădăuţi 1938. În manuscris: D. Anghel şi poezia spaniolă; Eugenio d’Ors sau grandoarea raţiunii; G. Bogdan-Duică (roman); Trandafiri spanioli.