Dragusanul - Blog - Part 704

Frédéric Damé: Bucarest en 1906 (VI)

Prințesa Maria și copiii ei

Prințesa Maria și copiii ei

*

Confuzia între Domeniile Coroanei sau Regale şi proprietăţile particulare ale familiei Hohenzolern, care se face cointeresat, în noul proces de jefuire a statului român, stă pe opulenţa revoltătoare, dezvoltată de partidele politice de odinioară, întru răsfăţul noului stăpân german, prin donaţii aglomerate către Domeniul Coroanei, şi sărăcia disperată a ţăranilor, care în zadar s-au jertfit pentru Neam şi Ţară, la Griviţa, Plevna sau Smârdan, pentru că doar cu brazda dintre averile altora au rămas. Dar, iarăşi, nici subiectul acesta nu mă interesează şi, deşi vă prezint şi câteva notiţe din cartea lui Frédéric Damé, închinată anului Expoziţiei Naţionale 1906 de la Bucureşti, nu o să-mi dezvălui sufletul, înfăşurat în poetica tânguire a lui Bolintineanu: “Cei ce poartă jugul şi-a trăi mai vor / Merită să-l poarte, spre ruşinea lor!”.

*

Pe domeniul Coroanei de la Peleș

Pe domeniul Coroanei de la Peleș

*

„Această rezidență, construită în stil renascentist german, este opera unui arhitect vienez, și tare fericit adaptată peisajului montan și pădurilor care încoronează munții. Interiorul, mobilat cu o bogăție și un bun gust deosebit, face din acest castel una dintre minunățiile arhitecturii moderne.

*

Începută în 1871, construirea a fost întreruptă în timpul Războiului de Independență, și a fost finalizată în 1883, după multe dificultăți biruite, provocate de instabilitatea solului și de izvoarele astăzi captate în canale, din care se varsă în torentul, pe malul căruia, pe o întinsă espladă, s-a înălțat, feeric, o locuință încântătoare, noua reședință, cu turnuri, galerii și creneluri. Mai încolo, în valea Peleșului, dependințele, corpul de gardă, dependințe, grajduri, și, în capătul văii, noul palat, în care locuiește familia princiară, Foișor, unde se regăsește, în ambient și în amenajările interioare, fantezia generoasă și surprinzătoare a Alteței Sale Regale, principesa Maria de România.

*

Construirea Castelului Peleș avea să servească, în această regiune, drept modă aristocrației române, care nu a întârziat să construiască, nu departe de castelul regal, un orășel de vile, hoteluri cu minunate vilișoare. Este locul unde societatea elegantă a Bucureștilor preferă să petreacă sezonul cald.

*

Înainte de construirea castelului regal, Regele și Regina petreceau bucăți de vară la mănăstirea Sinaia, în care amenajaseră câteva săli pentru primiri. Această mănăstire, ctitorită de Mihail Cantacuzino, la mijlocul secolului al XVII-lea, în amintirea unei călătorii în Țara Sfântă, făcută de ctitor, care a dat numele ei localității (Sinaia, de la Sinai, cum mai era cunoscută Țara Sfântă – n. n.), și care a îmbogățit și dezvoltat, în fiecare an, avantajele și forma unei foarte frumoase stațiuni mondene din Europa” (pp. 423, 424).

*

Prințul Dimitrie Moruzi, prefectul poliției

Prințul Dimitrie Moruzi, prefectul poliției

*

O listă cu prefecții poliției Bucureștilor, după Unirea din 1859, mi se pare a fi interesantă, pentru că are, în componență, și nume cu adevărat importante ale vremii:

*

1859: I. Băleanu, apoi D. Krețulescu

1860: Mihai Marghiloman

1861: maiorul Haralamb – provizoriu, apoi colonelul Boteanu, urmat de I. Crețeanu

1862: colonel N. Bibescu

1863: Mihai Marghiloman

1865: Alexandru Beldiman

1866: Radu Rosetti

1868: C. Ciocărlan, apoi Constantin Mihailescu

1869: P. Zăgănescu, apoi C. Manu

*

1870: V. Hiotu

1871: Gr. Murat – provizoriu

1873: colonel C. Blaremberg

1875: colonel I. Herishesco – provizoriu, apoi Jean Văcărescu

1876: I. Bălăceanu, apoi comandantul Bărcănescu – provizoriu, și, respectiv, Em. Protopopescu-Pake, urmat de I. Procopie Dumitrescu

1877: C. Ciocârlău, apoi Radu Mihai

1879: locotenent-colonel Candiano Popescu, apoi, până în 1885, Radu Mihai

*

1885-1888: prințul Dimitrie Moruzi

1888: colonelul S. Voinescu, urmat de colonelul I. Algiu

1891: colonelul Rasti

1894: Mihai Deșliu, urmat de colonelul Capșa

1895: Em. Cologlu, apoi Paul Stătescu

1896: Caton Lecca

1899: generalul Algiu

1900: D. Dobrescu

*

1901: Emil Petrescu

1902: M. Julian

1903: J. G. Saita

1904, decembrie: prințul Dimitrie Moruzi, în funcție și în 1906 (p. 450).

*

Regele Carol I, asistând la o ceremonie religioasă

Regele Carol I, asistând la o ceremonie religioasă

Regele Carol I, în cabinetul de lucru

Regele Carol I, în cabinetul de lucru

Regele Carol I, la manevre

Regele Carol I, la manevre

Regele și Regina, la Expoziția Naţională din 1906

Regele și Regina, la Expoziția Naţională din 1906

Regele și Regina, la Peleș

Regele și Regina, la Peleș

Regina, brodând

Regina, brodând

Regina, desenând

Regina, desenând

Regina, la Expoziția Națională din 1906

Regina, la Expoziția Națională din 1906

Regina, la "Vatra Luminoasă"

Regina, la “Vatra Luminoasă”

Vedere de pe lacul Expoziției din 1906

Vedere de pe lacul Expoziției din 1906

ransport de provizii militare

ransport de provizii militare

Sediul Fundației Carol I, din Piața Palatului

Sediul Fundației Carol I, din Piața Palatului

Rezidența regală Palatul Cotroceni

Rezidența regală Palatul Cotroceni

Prinţul Carol, viitorul rege Carol al II-lea

Prinţul Carol, viitorul rege Carol al II-lea

Prinţul Carol

Prinţul Carol

Prințul Carol și prințesele Elisabeta și Maria

Prințul Carol și prințesele Elisabeta și Maria

Prințul Carol, în cabinetul de lucru (stânga)

Prințul Carol, în cabinetul de lucru (stânga)

Prinţul Carol

Prinţul Carol

Prințesa Maria

Prințesa Maria

Prefectura departamentală

Prefectura departamentală

Poștalionul poștei românești

Poștalionul poștei românești

Poșta veche

Poșta veche

Poșta nouă

Poșta nouă

Poșta: Curierii poștali

Poșta: Curierii poștali

Pompieri, în 1906

Pompieri, în 1906

Palatul Regal

Palatul Regal

Infanterie română (vânători)

Infanterie română (vânători)

Infanteria română, defilând în pas alergător

Infanteria română, defilând în pas alergător

Comitetul Unirii, reunit la Iași, în 1856

Comitetul Unirii, reunit la Iași, în 1856

Atașați militari străini, la București, în 1906

Atașați militari străini, la București, în 1906

Artilerie românească, în 1906

Artilerie românească, în 1906

Grigore Cantacuzino

Grigore Cantacuzino

Grigore Cerchez, Directorul general al Poștei

Grigore Cerchez, Directorul general al Poștei

C. A. Rosetti

C. A. Rosetti


Frédéric Damé: Bucarest en 1906 – Tipologii (II)

Arnăut albanez

Arnăut albanez

*

Ca blestemate de vrăjmaşe pronii

Se-nfig în neam oraşele străine,

De multe limbi li-s uliţele pline

Ca-n jur de turnul vechii Babilonii.

*

Pândesc acolo suflete haine

Cu gheare ascuţite după pradă

Când neamul vine aducând grămadă

De rod bogat muncit din mărăcine.

 *

E prin oraşe şi o boierime

Cu graiuri ca de limbă păsărească,

Din neamul nostru n-o-nţelege nime.

 *

O, Doamne, fă din nou să înflorească

Şi la boieri cuvântul din vechime

Cu înţeleapta-i vorbă strămoşească!

*

(Constantin Berariu, Oraşele, în Junimea literară, nr. 5-7/1927).

*

Ascuțitor

Ascuțitor

Bragagiu

Bragagiu

Bragagiu

Bragagiu

Cerșetor

Cerșetor

Cerșetor

Cerșetor

Într-o grădină publică

Într-o grădină publică

Râșnițar

Râșnițar

Ressemeleur

Ressemeleur

Tinichigiu

Tinichigiu

Țigancă vânzătoare de flori

Țigancă vânzătoare de flori

Țigani

Țigani

Țiganul cu ursul

Țiganul cu ursul

Țiganul cu ursul

Țiganul cu ursul

Țigănci ziliere

Țigănci ziliere

Vânzător de cărbune

Vânzător de cărbune

Vânzător de gaz

Vânzător de gaz

Vânzător de mături

Vânzător de mături

Vânzător de obiecte din lemn

Vânzător de obiecte din lemn

Vânzător de petrol

Vânzător de petrol


Frédéric Damé: Bucarest en 1906 (V)

 

Poștalionul cu care a sosit Regele, în 1866

Poștalionul cu care a sosit Regele, în 1866

*

Fotografia sosirii, cu poştalionul, a viitorului rege al României, Carol I, în 1866, mi se mare a fi una dintre cele mai valoroase mărturii ale cărţii lui Frédéric Damé, Bucarest en 1906, chiar dacă există, mult idealizate, şi două desene, publicate de presa vremii – una de “Familia” din, pe atunci, Pesta. Frunzărind opera, în căutare de imagini vechi, am întâlnit puzderie de informaţii valoroase, dar cum nu am drept scop documentarea pentru o eventuală lucrare monografică despre “Târgul de flaci”, nicidecum de “floci” – după cum s-a încetăţenit termenul, mi-am notat doar câteva “curiozităţi”, pe care să vi le transmit odată cu fotografiile. Şi nu uitaţi: primul Bucureşti din istoria României, atestat încă din 30 mai 1392, odată cu Bucovina, este… Zvoriştea. Iar al doilea, Rădăuţii, denumirea de Bucureşti, în română, fiind reluată cu încrâncenare de publiciştii rădăuţeni, în perioada Bucovinei istorice.

*

Prima societate de tramvai, trase de cai, datează din 1871; în 1890, a fost constituită Societatea Anonimă Română pentru Construirea și Exploatarea Căilor de Tramvai Electric, cu un capital de două milioane de franci. Prima linie pornea din depoul de pe strada Bonaparte, trecea pe Strada Romană, pe Strada Colțea și ajungea în Piața Sfântul Gheorghe, apoi urca pe Strada Văcărești, până la Uzinele Lamaîntre, apoi cotea pe cheiul Dâmboviței. O a doua linie ducea din Piața Sfântul Gheorghe pe Strada Călărașilor. O a treia linie venea în Piața Sfântul Gheorghe din capătul străzii Calea Moșilor și ducea la Gara de Nord, cu o bifurcație spre Grivița, numită Matache Măcelarul.

*

Cu tracțiune animală, funcționau tramvaie pe traseele Moșilor-Bragadir, Dudești-Bragadir, Izvor-Romană, Piața Victoriei-Șerban Vodă, prelungită până la Bellu, Filaret-Luther; o linie electrificată s-a construit, apoi, pe itinerariul Cotroceni-Obor, apoi pe traseul Bulevardul Elisabeta, Carol, Protopopescu-Pache.

*

Uzina electrică din Grozăvești a fost inaugurată în 1892.

*

Ambasada Austriei din strada Vămii

Ambasada Austriei din strada Vămii

Ateneul Român

Ateneul Român

Bulevardul Colțea, între strada Clemenței și strada Mercur

Bulevardul Colțea, între strada Clemenței și strada Mercur

Bulevardul Pake Protopopescu

Bulevardul Pake Protopopescu

Calea Victoriei

Calea Victoriei

Calea Victoriei

Calea Victoriei

Casa Dărăscu, din strada Popa Rusu

Casa Dărăscu, din strada Popa Rusu

Casa Doamnei Economu, de pe strada Batiștei

Casa Doamnei Economu, de pe strada Batiștei

 Casa Procopescu, din strada Scaune

Casa Procopescu, din strada Scaune

Casa Doctor Marinescu

Casa Doctor Marinescu

Casa Turnescu, de pe Calea Moșilor

Casa Turnescu, de pe Calea Moșilor

Casă de la marginea Bucureștilor

Casă de la marginea Bucureștilor

Colț de București

Colț de București

Fântâna Luigi Cazzavillan

Fântâna Luigi Cazzavillan

Mahala bucureșteană

Mahala bucureșteană

Morga

Morga

Palatul Eforiei spitalelor civile

Palatul Eforiei spitalelor civile

Palatul Mogoșoaia nou

Palatul Mogoșoaia nou

Palatul Mogoșoaia vechi

Palatul Mogoșoaia vechi

Parcul Episcopiei

Parcul Episcopiei

Pavilion al spitalului Colentina

Pavilion al spitalului Colentina

Piața Rossetti, la monumentul lui C A Rossetti

Piața Rossetti, la monumentul lui C A Rossetti

Podul de la Gara de Nord

Podul de la Gara de Nord

Podul de la Gara de Nord

Podul de la Gara de Nord

Restaurantul Monte Carlo din Cișmigiu

Restaurantul Monte Carlo din Cișmigiu

Spitalul Colțea

Spitalul Colțea

Statuia lui Alexandru Lahovary

Statuia lui Alexandru Lahovary

 Statuia lui I. C. Brătianu, de pe Bulevardul Carol

Statuia lui I. C. Brătianu, de pe Bulevardul Carol

Statuia Pompierilor, din Dealul Spirii

Statuia Pompierilor, din Dealul Spirii

Strada Academiei

Strada Academiei

Strada din spatele Gării de Nord

Strada din spatele Gării de Nord

Strada Doamnei

Strada Doamnei

Strada Griviței

Strada Griviței

Strada I. C. Brătianu, colț cu strada Doamnei

Strada I. C. Brătianu, colț cu strada Doamnei

Strada Lipscani

Strada Lipscani

Strada Scaune

Strada Scaune

Strada Scărilor, în Dealul Spirii

Strada Scărilor, în Dealul Spirii

Strada Șelari

Strada Șelari

Strada Teilor

Strada Teilor

Strada Teilor

Strada Teilor

Strada Teilor, spre Piața Rossetti

Strada Teilor, spre Piața Rossetti

Strada Teilor

Strada Teilor

Străzile Smârdan și Șelari

Străzile Smârdan și Șelari

Trăsura domnului Eliade

Trăsura domnului Eliade

Trăsura prefectului poliției, condusă de un rus

Trăsura prefectului poliției, condusă de un rus

Trăsura regală de gală

Trăsura regală de gală

Trăsură princiară

Trăsură princiară

Uzinele electrice comunale

Uzinele electrice comunale


Memoriu împotriva abuzurilor şi falsurilor

Procesul verbal Seria JO nr 1126442

comandantului Jandarmeriei Vatra Dornei,

Cruceanu Bogdan

*

*

Memoriu abuzuri send

*

Ministerului Afacerilor Interne

Doamnei Ministru Carmen DAN

*

Inspectoratului General al Jandarmeriei Române

Domnului General de Brigadă Marin ANDREIANA

 *

Prefecturii Judeţului Suceava

Doamnei Mirela-Elena ADOMNICĂI

*

Dând curs politicilor administrative ale Consiliului Judeţean Suceava, care au drept scop transformarea Bucovinei într-o ţintă turistică şi mai importantă decât este şi pornind de la experienţa atragerii a mii de turişti, în fiecare vară, la Festivalul Internaţional „Bucovina Rock Castle”, subsemnatul Drăguşanul Ion, consultant artistic la Centrul Cultural „Bucovina”, instituţie de cultură a Consiliului Judeţean Suceava… am organizat, printr-un parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava şi Primăria Vatra Dornei, o suită de manifestări culturale, respectiv „Cântece de peste veacuri” – în intenţia de a fonoteca video cântecele românilor din perioada 1800-1880, „Naţiunea Poeţilor” – ediţia antologiei de poezie rock „Poezia care cântă”, cu concerte de cantautor-poet, şi „Bucovina Acoustic Park”, publicul ţintă fiind cel tânăr, iar intenţia noastră declarată fiind aceea de a atrage tineretul din Ardeal spre Bucovina, prin poarta de intrare în acest colţ pământesc de rai, Vatra Dornei.

*

Manifestările începeau, zilnic, la ora 18,30, în Salonul Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei, prin lansarea antologiei „Poezia care cântă” şi prin câte un concert de autor, continuând, la ora 20, în Parcul Cazinoului (nu există un „Parc Municipal” în Vatra Dornei, cum s-a scris în falsul proces-verbal al Jandarmeriei, pentru că Vatra Dornei nu este municipiu, ci oraş), în fiecare seară fiind trecute pe afişul-program câte 4 trupe celebre, cu concerte de câte o oră fiecare. Coordonator al concertelor de scenă a fost reputatul muzician Mihnea Blidariu, de la „Luna Amară”.

*

Odată cu amplasarea scenei, am constatat ostila şi neprofesionista atitudine a jandarmeriei locale, care:

*

1). A pus în pericol vieţile tinerilor, inclusiv a copiilor care treceau cu bicicletele pe aleea din faţa scenei, prin refuzul de a monta un gard de protecţie în faţa stâlpilor de susţinerea a scenei, care au câte patru cuie, de circa 20 cm, care ies mult în afară;

*

2). A pus în pericol viaţa artiştilor rock, prin blocarea cu garduri a spaţiului de aşteptare şi expunând, astfel, artiştii pericolelor care ţin de amestecarea într-un public eterogen.

*

În noaptea zilei de 8 iulie 2017, cu puţin înainte de ora 23, am văzut, pe o alee lăturalnică, un civil ţipând, ameninţând şi înjurând pe primarul oraşului Vatra Dornei, domnul Ilie Boncheş; când m-am apropiat şi mi-am declinat calitatea de coordonator al festivalului, civilul mi-a cerut să întrerup imediat spectacolul şi să trimit trupa „Implant Pentru Refuz”, fără să mai cânte, imediat la Timişoara. În aceste condiţii, am urcat pe scenă şi am întrebat publicul dacă vrea să opresc spectacolul, sub presiunea unui civil, care, fără să se legitimeze, îmi cere să-l suspend, sau îl continuăm conform programului afiş. E drept că am menţionat, pe scenă, un adevăr despre tradiţiile de luptă ale unor astfel de jandarmi, care vor să interzică un act de cultură: gloria de a-i fi nimicit şi ucis pe eroii de la Griviţa, Plevna şi Sârdan. Există filmarea integrală a manifestării, realizată de colegul meu Lucian Căluşeriu, care poate proba spusele mele.

*

După ce am coborât din scenă, civilul m-a îmbrâncit, mi-a cerut buletinul şi, cum acesta rămăsese la hotel, am fost pus sub escortă de doi jandarmi, dintre care unul s-a retras, pe parcurs, realizând penibilul situaţiei (şi escortarea se află pe film). Jandarmul care m-a însoţit mi-a copiat datele din cartea de identitate, dar fără să întocmească vreun proces-verbal, pentru că nici nu avea pentru ce îl întocmi.

*

A doua zi, în 9 iulie 2017, suprapunând parţial două manifestări, concertul de autor şi concertele de scenă, am început Festivalul cu oră mai devreme, la 19, în loc de 20, ca să-i facem pe plac cetăţeanului în civil. La ora 20, s-a prezentat, la locul de filmare şi coordonare a festivalului, un jandarm, care mi-a spus că are ordin să mă pună sub escortă şi să mă ducă în tufişuri, la comandant (numai prin tufişuri umbla civilul acela). M-am ridicat, am întins mâinile şi i-am spus că, dacă am încălcat vreo lege, să-mi pună cătuşele şi să mă ducă. Bietul jandarm, care nu ştia cum s-o scoată la capăt cu şeful lui, nu m-a mai deranjat.

*

Credeam că totul s-a terminat aici, dar iată că astăzi, 26.07.2017, primesc procesul-verbal seria JO nr. 1126442, din 09.07.2017, prin care mi se dă un avertisment, în baza Legii 60/1991 art. 26 pct. 1 lit. e sancţionată de art. 26 pct. 2. La constatarea infracţiunii, scrie:

*

„În ziua 08 luna 07 anul 2017 locul Parcul Municipal V. D. a săvârşit următoarele:

*

În ziua menţionată s-a urcat pe scena aflată la locul manifestării „Bucovina Acoustic Park”, Vatra Dornei, cu intenţia de a zădărnici / tulbura ordinea publică. Totodată a îndemnat publicul participant la nerespectarea orelor de desfăşurare”

*

Conform Legii nr. 60 1991, privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice,

ART. 26 (1) spune textual: „Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni”, iar litera e) precizează că „instigarea prin orice mijloace, iniţierea sau recurgerea la acţiuni violente sau alte manifestări, cu intenţia de zădărnicire ori tulburare, în orice mod, a adunărilor publice” constituie o infracţiune. Deci:

*

1). Urcând pe scenă, pentru a consulta publicul dacă dăm curs unui abuz, din partea unui civil, eu mi-am exercitat un drept constituţional, dreptul la liberă exprimare;

2). Nu am iniţiat şi nu am recurs la acţiuni violente;

3). Nu am zădărnicit sau tulburat „o adunare publică”, ci am apărat-o, apărând, de fapt, un act de cultură, de care Vatra Dornei nu mai beneficiase vreodată.

*

Procesul-verbal Seria JO nr. 1126442 din 9 iulie 2017, reprezintă un abuz incalificabil, în ciuda „blândeţii” cu care mi s-a dat doar un avertisment. Este scris cu rea credinţă, răstălmăcind legea şi faptele, ceea ce pot dovedi prin filmul evenimentului. Menţionează un „refuză să semneze” mincinos, pentru că, în o9.07.2017, la ora 18, mă aflam în Salonul Alb al Casei de Cultură, împreună cu 70 de tineri şi artişti, inclusiv cantautorul-poet Oigăn, şi nici un jandarm nu a trecut pe acolo. Putea să-mi fie înmânat mai târziu, pe durata celor patru ore de spectacol scenic, dar nu mi s-a înmânat şi am numeroşi martori că aşa este; actul respectiv este un fals târziu, dar în totalitate un fals abuziv şi represiv. Şi nu-l pot, nu am voie să-l accept ca atare: „Cei ce poartă jugul şi-a trăi mai vor / Merită să-l poarte, spre ruşinea lor”, spunea Bolintineanu.

*

Pot contesta actul în justiţie, dar nu avertismentul care mi s-a dat este o problemă, ci atitudinea duşmănoasă faţă de tot şi de toate a comandatului Jandarmeriei Vatra Dornei, pe care, după cum aflu de pe internet, îl cheamă Cruceanu Bogdan.

*

Prin urmare, vă solicit o anchetă, cu audierea ambelor părţi, înţelegând prin aceasta şi audierea colegilor mei de organizare a festivalului, şi voluntarii, şi filmarea video, care pune în lumină şi iresponsabilitatea cu care s-a pus în pericol viaţa copiilor şi a tinerilor, prin refuzul instalării de „obiective” de protecţie în faţa cuielor stâlpilor de susţinere a scenei.

*

În speranţa că se va ajunge la adevăr,

Vă asigură de toată consideraţia sa

*

Ion Drăguşanul

scriitor român; cel mai neînsemnat, dar scriitor român

 


şi te aud cum ştii să mă respiri

Bercea encaustica 1

*

atâtea căi s-au furişat pe gleznă

şi zornăie pe urmele pierdute

în colbul care-ascunde câte-o beznă,

câte-un amar de veşnic neştiute

despicături de soare şi de lună

prin care urma-n două se desparte,

dar nu contează, suntem împreună,

hai să păşim spre zare mai departe

*

căci ne aşteaptă undeva şi zorii

spre care am tânjit dintotdeauna

ca să zărim pe culmea lor cocorii

cum domolesc cu aripa minciuna

şi-ndeamnă spre înaltul lor drumeţii

ieşiţi din bezna vieţii la liman,

deja aud cum tânguie poeţii

şi cum presoară verbele în van,

*

deja îi văd pe cei ce se închină

pe treptele supremei umiliri

şi mă cuprinde liniştea divină

când te aud cum ştii să mă respiri


Pagina 704 din 1,488« Prima...102030...702703704705706...710720730...Ultima »