Frédéric Damé: Bucarest en 1906 (V)
*
Fotografia sosirii, cu poştalionul, a viitorului rege al României, Carol I, în 1866, mi se mare a fi una dintre cele mai valoroase mărturii ale cărţii lui Frédéric Damé, Bucarest en 1906, chiar dacă există, mult idealizate, şi două desene, publicate de presa vremii – una de “Familia” din, pe atunci, Pesta. Frunzărind opera, în căutare de imagini vechi, am întâlnit puzderie de informaţii valoroase, dar cum nu am drept scop documentarea pentru o eventuală lucrare monografică despre “Târgul de flaci”, nicidecum de “floci” – după cum s-a încetăţenit termenul, mi-am notat doar câteva “curiozităţi”, pe care să vi le transmit odată cu fotografiile. Şi nu uitaţi: primul Bucureşti din istoria României, atestat încă din 30 mai 1392, odată cu Bucovina, este… Zvoriştea. Iar al doilea, Rădăuţii, denumirea de Bucureşti, în română, fiind reluată cu încrâncenare de publiciştii rădăuţeni, în perioada Bucovinei istorice.
*
Prima societate de tramvai, trase de cai, datează din 1871; în 1890, a fost constituită Societatea Anonimă Română pentru Construirea și Exploatarea Căilor de Tramvai Electric, cu un capital de două milioane de franci. Prima linie pornea din depoul de pe strada Bonaparte, trecea pe Strada Romană, pe Strada Colțea și ajungea în Piața Sfântul Gheorghe, apoi urca pe Strada Văcărești, până la Uzinele Lamaîntre, apoi cotea pe cheiul Dâmboviței. O a doua linie ducea din Piața Sfântul Gheorghe pe Strada Călărașilor. O a treia linie venea în Piața Sfântul Gheorghe din capătul străzii Calea Moșilor și ducea la Gara de Nord, cu o bifurcație spre Grivița, numită Matache Măcelarul.
*
Cu tracțiune animală, funcționau tramvaie pe traseele Moșilor-Bragadir, Dudești-Bragadir, Izvor-Romană, Piața Victoriei-Șerban Vodă, prelungită până la Bellu, Filaret-Luther; o linie electrificată s-a construit, apoi, pe itinerariul Cotroceni-Obor, apoi pe traseul Bulevardul Elisabeta, Carol, Protopopescu-Pache.
*
Uzina electrică din Grozăvești a fost inaugurată în 1892.
*