Dragusanul - Blog - Part 645

ZICĂLAȘII: Câte flori pe Dorna-n sus

*

*

Au interpretat:

*

Petru OLOIERU – staroste, țambal

Răzvan MITOCEANU – primaș, vioară

Adrian PULPĂ – primaș, vioară

Viorel KIRILOV – contra, braci

Ionuț CHITIC – gordună, contrabas

Constantin IRIMIA – zicale, cobză

Mihai HRINCESCU – zicale, cobză

*

Concertul ZICĂȘAȘILOR

„Câte flori pe Dorna-n sus”,

părțile I și II,

*

cuprinde piese din repertoriul lăutarilor Barbu Lăutaru, Niculai Picu, Grigori Vindireu și Ion Batalan, încredințate memoriei de Calistrat Șotropa, prin Biblioteca muzicală „Muza Română”, și anume:

 

 

  1. Hora Rădăuţilor – dans popular de Grigori Vindereu
  2. Sârba popilor – dans din repertoriul lui Ion Batalan, ulterior prelucrat pentru cor de Gavriil Muzicescu

* 

  1. Hora Vica – dans popular de Ion Batalan
  2. Sârba Corăbiasca – dans popular, de Niculai Picu, preluat de Franz List, cu acceptul lui Picu, pentru „Rapsodia a II-a maghiară”

 *

  1. Hora lui Goian – Hora V a lui Niculai Picu, în colecția Karol Mikuli, pe care Leon cavaler de Goian obișnuia să o cânte, împreună cu Grigori Vindereu, de sărbători, notată de Constantin cavaler de Buchenthal
  2. Sârba din Ploieşti – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan

 *

  1. Hora lui Batalan – dans popular de Ionică Batalan din Călugărița
  2. Sârba Ropoţelul – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan

 *

  1. Hora Aurora – dans popular, de Grigore Vindereu, cunoscut, mai târziu, drept „Hora Storojinețului”
  2. Sârba colacilor – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan

 *

  1. Hora Lelia – dans popular, de Grigore Vindereu
  2. Sârba lui Naie

 *

  1. Hora Lenuţa – dans popular, cunoscut și sub titlurile „Hora Mare” sau, mai recent, ”Hora lui Alexandru Bidirel
  2. Cântecul lui Iancu (Paranici, din Tişăuţi)

 *

  1. Hora Dornenilor – dans popular, de Grigori Vindereu
  2. Arcanul şi Cozăceasca – ambele din repertoriul lui Grigori Vindereu

*

  1. Hora Văduvioarelor – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan
  2. Sârba preoteselor

 *

  1. Hora lui Traian (Bidirel) – dans popular, învățat de lăutarul Batalan „de la micuțul Ciprian Porumbescu”
  2. Rusască – dans popular din repertoriul lui Grigori Vindereu

*

  1. Hora Jeni – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan
  2. Sârba dascălilor

*

  1. Hora lui Grigore – dans popular, de Grigore Vindereu
  2. Sârba ielelor

*

  1. Hora Daciei – dans cu cuvinte, pe text cult
  2. Sârba păunașilor

 *

  1. Hora lui Trifan – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan
  2. Sârba episcopilor

 *

  1. Hora Tudora – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan
  2. Sârba din Rotunda – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan

*

  1. Hora Gura Sucevii – dans popular, de Grigori Vindereu
  2. Pâc! Pâc! Pâc! – cântec popular, din repertoriul lui Barbu Lăutaru

*

  1. Hora lui Tudor – dans popular, notat de compozitorul bucovinean Tudor Flondor
  2. Ciocârlia – horă veche moldovenească, publicată pentru prima dată doar în Biblioteca muzicală „Muza Română” din Cernăuți de Calistrat Șotropa

*

  1. Fă-mă, Doamne, cărărușă! – cântec al lăutarului bucovinean Ion Batalan
  2. Câte flori pe Dorna-n sus – cântec al lăutarilor bucovineni Grigore Vindereu și Ion Batalan

 *

  1. Foaie verde bob năut – cântecul lui Barbu Lăutarul „De te-ar prinde neica-n crâng”
  2. Căci a fost pe gustul meu – cântec al legendarului lăutar Ion Batalan

*

  1. Aolică, ce văzui
  2. Foiaie verde alunoaică

 *

  1. Brâul popilor – sârbă cu cuvinte, pe care Gavriil Muzicescu avea să o armonizeze coral drept „Numai popă să tot fii
  2. Am un leu şi vreu să-l beu – cântec vechi sucevean, numit „Pasăre galbină-n cioc”, folosit de George Enescu pentru începutul „Rapsodiei a II-a”, vulgarizat ca text, pe la 1860

 *

  1. Barbu, lăutarul – cântecul original al lui Vasile Barbu Lăutarul, din care s-a inspirat Alexandru Flechtenmacher, în scrierea muzicii pentru sceneta lui Vasile Alecsandri

49. Hora Rodica – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan


BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2017 concerte video No Comments Oct 30

Uimirea lui Răzvan Mitoceanu

*

Când ascultase „Doina”, cântată de „artistul popular Ciorobea”, în 1926, și fonotecată audio, pe discuri de patefon, de francezi, Răzvan Mitoceanu, directorul Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava, a exclamat uimit: „Formidabil, ce final!”. Și, într-adevăr, după o interpretare minunată a doinirii, Ciorobea venea, în final, cu o dezlănțuire armonică, un fel de sârbă năbădăioasă, care te smulgea din reveria răscolitoarei doine.

*

Metoda aceasta, a strofei doinite sau măcar baladescă, urmată de refrene dinamice, de sârbă dezlănțuită, o mai întâlniserăm noi, „Zicălașii”, la cântecele din repertoriul lăutarilor bucovineni Grigori Vindereu și Ion Batalan, cântece în care baladescul, dacă nu cumva chiar doinitul, alterna încântător cu brâul sau bătuta, cântece precum „Să mă-nsor, să nu mă-nsor?”, „Câte flori pe Dorna-n sus”, „Brâul popilor” etc., fonotecate, în 7 iulie, la Vatra Dornei (astăzi sau mâine vor fi urcate pe net cele două părți ale concertului, lui Lucian Călușeriu ajungându-i o săptămână de miere, pentru că, dacă stă mai mult, face tripleți!), pricinuind adevărate dezbateri între noi. De ce? De unde?

*

Și nu aveam răspunsuri, iar să dăm cu pleasna presupunerilor nu ne stă în caracter. Fără dovezi, fără mărturii la fel de vechi precum cântecele pe care le retrezim la viață, noi nu facem comentarii. Nu aveam cum presupune, deci, că, începând cu jumătatea secolului al XIX-lea și continuând cu perioada interbelică, lăutarii români abandonau baladele, pentru că erau prea lungi, și doinele, pentru că erau prea triste, dar nu și liniile armonice ale doinelor și baladelor, care aveau o anume frumusețe, demnă de încredințat viitorimii. Dar în formule instrumentale și vocale noi, în zicale dinamice, adaptate pretențiilor estetice ale contemporaneității lor.

*

Sâmbătă, pe când răsfoiam paginile „Familiei” lui Iosif Vulcan, mi-a atras atenția o mărturie a doctorului transilvănean în drept At. M. Marienescu, publicată în „Familia”, anul II, nr. 41, din 4/16 decembrie 1866, care spune, fără ecou în epocă și nici în viitorime, că:

*

*

1). „Deoarece baladele sunt lungi, cântăreţul cântă până osteneşte, pe urmă stă 1-2 minute. În acest răstimp, lăutarul acompaniator face variaţiuni fantastice cu arcul său asupra temei, apoi baladistul continuă mai departe”;

2). „După capătul baladei, lăutarul trece cu arcul său, totdeauna, în o arie voioasă, ca şi când ar calcula ca să scoată pe public din melancolia în care îl duse balada”.

*

Deci, ca și Ciorobea, mai târziu, lăutarii români ai secolului al XIX-lea păstrau liniile melodice ale diverselor balade și doine pe ceea ce numim astăzi strofă, urmată imediat de „o arie voioasă”, drept variațiune pe aceeași temă, în ceea ce avea să se numească refren. Se creau, astfel, cântece noi, pe structuri muzicale îndătinate.


Cronici sentimentale No Comments Oct 30

Solidari cu BUCOVINA ROCK CASTLE?

*

Nu am de ales, trebuie să îmi asum umilirea de a cerşi din poartă în poartă. Dacă nu izbutesc să adun 10.000 euro, în lei, până în 30 decembrie 2017, ratăm aducerea la BUCOVINA ROCK CASTLE 2018 a unor trupe din întreaga lume cu adevărat importante, pentru că plata anticipată a cheltuielilor de transport înseamnă, pentru acele trupe, care au mai luat “ţepe” prin Europa de Est, o garanţie a seriozităţii organizatorilor. Dacă m-ar şti, aşa cum mă cunosc muzicienii rock din România sau din trupele rock din străinătate cu care am mai lucrat, nu mi-ar mai cere nimeni avansuri de minimum 30 %, pentru că ar conştientiza că pe cuvântul meu, vorba Eroului Bucovinei, Ion Grămadă, “se pot dura biserici”.  Dar aşa…

*

Deşi mă tem că doar voi toca timpul de pomană, am să solicit şi sprijinul filialelor judeţene ale principalelor partide politice, şi pe cel al Consiliului Judeţean Suceava, şi pe cel al Primăriei. Speranţa mea rămâne, totuşi, în câţiva oameni de afaceri suceveni, care, de decenii deja, mă onorează cu prietenia lor. Este ora 3 şi 30, în noapte, o noapte de nesomn, depusă jertfă la temelia unui vis: BUCOVINA ROCK CASTLE. Un vis care merită onorat cu oricâte umiliri. Iar ca să capăt puteri, rememorez chipurile tinerilor din şanţul Cetăţii Sucevei, în ultimele şapte sfârşituri de vară. Şi mă vindec de tot şi de toate. Şi întineresc. Ceea ce tot înseamnă ceva.


BUCOVINA ROCK CASTLE 2018 No Comments Oct 30

Familia, doi ani pentru România: 1865-1866

Familia, 1865 august 25: Mănăstirea de la Argeş

*

Dacă în realizarea portretelor personalităţilor “Familia” se folosea doar de peniţa îndemânatecă a lui Francisc Rusz, în “ilustrate” e mai greu de identificat autorul (unele desene le-am aflat publicate şi prin media occidentală, mai ales desenele lui Lancelot), aşa că nu o să risc identificări greşite şi vă prezint o Românie pitorească de până în anul 1866, unele ilustrări fiind mai vechi şi cu veacuri, nu doar cu decenii.

*

Familia, 1865 decembrie 15: Strâmtura Dunării, aproape de Orşova

Familia, 1865 decembrie 5: Biserica de la Densuş, în Ardeal

Familia, 1865 decembrie 5: Deschiderea Dietei din Ardeal, la Cluj, în 19 noiembrie 1865

Familia, 1865 iulie 25: Timişoara de demult

Familia, 1865 iulie 5: Detunata, în Ardeal

Familia, 1865 iumie 15: Cetatea Columbaciu

Familia, 1865 iunie 5: Tabla lui Traian

Familia, 1865 noiembrie 25: Cheile Turzii, în Ardeal

Familia, 1865 noiembrie 5: Ruinele punţii lui Traian

Familia, 1865 octombrie 25: Români din Ardeal, de lângă Mureş

Familia, 1866 august 28: Baia Spriei

Familia, 1866 februarie 5: Români din Haţeg

Familia, 1866 ianuarie 15: Calea lui Traian, la Dunăre

Familia, 1866 iulie 17: Strada cea mare din Galaţi

Familia, 1866 iulie 17: Galaţi

Familia, 1866 iulie 24: Timişoara

Familia, 1866 iunie 5: Intrarea Alteţei Sale Carol I în Bucureşti, la 22 mai 1866

Familia, 1866 mai 15: Castelul lui Martinuzzi, în Vinţu de Jos

Familia, 1866 noiembrie 13: Bucureşti

Familia, 1866 octombrie 16: Catedrala din Zagreb, pictată de bucovineanul Epaminonda Bucevschi

Familia, 1866 octombrie 2: Cetatea de la Hodod, în Sălaj

*


PHOTO ROMANIA No Comments Oct 29

Familia personalităţilor româneşti uitate (I)

*

Nu ştiu ce aş putea admira mai mult şi nici dacă aş putea admira gradual la Iosif Vulcan şi la “Familia” lui: faptul că i-a debutat, printre alţii, pe Mihai Eminescu şi pe Ciprian Porumbescu – ca poet (40 de poeme s-au găsit şi le-am publicat, în ediţie bilingvă, româno-engleză, sub titlul “Inimă de român”, dar puţini ştiu că Porumbescu a fost şi poet, ca şi tărîne-său, Iraclie) sau că a tezaurizat, cu încrâncenare, memorie românească vie. Oricum, fără a opta pentru un domeniu sau altul, am decis să adun întreg patrimoniul iconografic al “Familiei”, pe ani şi pe două teme: personalităţi uitate şi ilustrări de odinioară ale unor localităţi. O să încep, însă, cu cei care au înfrumuseţat şi înnobilat locurile, cu personalităţile.

*

*


Galeria personalitatilor bucovinene, PHOTO ROMANIA No Comments Oct 29
Pagina 645 din 1,488« Prima...102030...643644645646647...650660670...Ultima »