România necunoscută în… România

1860, Lancelot: Argis

„România necunoscută în… România” ar fi trebuit intitulată recenta rubrică „Photo România”, prin care încerc să contribui la întocmirea unei iconografii românești cât mai cuprinzătoare, căutând prin bibliotecile lumii imagini care mărturisesc povestea unui neam consacrat drept nepăsător față de propria-i identitate. Pentru că, în marea lor majoritate, desenele, acuarelele și fotografiile pe care le adun în categoria „Photo România” sunt necunoscute la noi, precum gravurile din „Le tour du monde; nouveau journal des voyages / publié sous la direction de M. Édouard Charton; et illustré par nos plus célèbres artistes. 1866, capitolul De Paris a Bucharest, par M. Lancelot”, toate făcute de Domnul Lancelot, desene pe care vi le înfățișez în spațiul care urmează. Le-am stabilit dimensiunile de afișare prin compresie, cu intenția de a-i ajuta pe cei care au nevoie de ele să le poată salva în dimensiuni normale.

1860, Lancelot: Boucherie et boulangerie à Bucharest

1860, Lancelot: Comme on monte en birdj

1860, Lancelot: Dame noble (ancien costume)

1860, Lancelot: Église à Bucharest

1860, Lancelot: Église d’Argis

1860, Lancelot: Fontaine près du monastère d’Argis

1860, Lancelot: Găeşti

1860, Lancelot: Juif à Bucharest

1860, Lancelot: La Hora (danse valaque)

1860, Lancelot: La steppe entre Giorgevo et Bucharest

1860, Lancelot: Le nuit sur le pont

1860, Lancelot: Le pont du bateau sur le Danube

1860, Lancelot: L’hotel Manuk, ancien khan, à Bucharest

1860, Lancelot: Maison de fargeron tzigane à Argis

1860, Lancelot: Maison turque á Bucharest

1860, Lancelot: Paysan valaque

1860, Lancelot: Paysanne valaque

1860, Lancelot: Postilion valaque

1860, Lancelot: Riche paysan valaque

1860, Lancelot: Rive valaque sur le Danube

1860, Lancelot: Un birdj

1860, Lancelot: Un four à Argis

1860, Lancelot: Un pont en Valachie

1860, Lancelot: Une auberge

1860, Lancelot: Une bourgade valaque

1860, Lancelot: Une maison à Suici

1860, Lancelot: Une patrouille a l’ombre

1860, Lancelot: Une relais de poste

1860, Lancelot: Vieux boutiquier à Bucharest

1860, Lancelot: Vue de Bucharest

1860, Lancelot: Un puits près de Bucharest

PHOTO ROMANIA No Comments Oct 25

căci universul s-a împlut de miri

în noaptea-aceea se iviră mirii

înlănţuiţi în cosmică speranţă

şi-am petrecut, precum e legea firii,

ca să profit din plin de circumstanţă

căci cântecul s-a aşternut pe răni

ca să încerce calma vindecare

prin sufletul ce spumega în căni

cu o ciudată nouă tulburare

încât uitat poemul se trezise

şi desfrunzind năprasnic prin copaci

îmi tot şoptea din frunzele ucise:

măcar acum învaţă cum să taci,

cum să iei forma faptelor ca vinul

ce împle cu tăcerea lui paharul

şi-mpacă-te odată cu destinul!,

iar cerul, răscolindu-şi încă jarul,

îmi lumina pe calea ce-a rămas,

să pot păşi ferit de poticniri

şi-un alt poem a prins atuncea glas

căci universul s-a împlut de miri

Poezie de ion dragusanul No Comments Oct 25

ca o risipă de cenuşi şi fum

captiv pe ţărmul unei ţări ploioase

am pus pe masa timpului pocale,

dar nu există stele curioase

să-ncerc să le abat cândva din cale,

să le preling în cupele înalte

din care bem înfricoşaţi amar

căci ploile spuzesc şi-n celelalte

îndepărtări zadarnicul zadar

şi doar femei ne ameţesc ca vinul

din ţurţurii apropiatei ierni

ţi nu-s cobzari să-nlăture veninul

vremelniciei, suflete, să-mi cerni

clipitele drept ploaie pe o stâncă

în care a rămas un alt captiv

ca să respire liniştea adâncă

din verbul dintr-odată impulsiv

căci vinul vechi a ruginit pe cruce

şi-a fost uitat la margine de drum:

mi-i sufletul cobzarul ce se duce

ca o risipă de cenuşi şi fum

Poezie de ion dragusanul No Comments Oct 25

Transilvania, un rai pământesc locuit

Impresia de rai înfrumuseţat şi de fapta omenească se consolidează, în vreme ce salvez imaginile cărţii Ungarn und Siebenbürgen in malerischen Original-Ansichten : ihrer interessantesten Gegenden, Städte Badeorte, Kirchen, Burgen, Paläste und fonstigen Baudentsmäler alter und neuer Zeit. Zweite Section, Siebenbürgen / nach der Natur ausgenommen von Ludwig Rohbock ; mit historisch-topographischem Text von Johann Hunfalvy, în care aşezările, încă nesufocate de aglomeraţia nocivă a civilizaţiei, împrumută din frumuseţea mediului şi răsplătesc împrejurimile cu frumuseţe.

1864, Ludwig Rohbock: Balan bei Domokos

1864, Ludwig Rohbock: Cetăţuia Mare

1864, Ludwig Rohbock: Cheile Turzii

1864, Ludwig Rohbock: Cheile Turzii

1864, Ludwig Rohbock: Cheile Turzii

1864, Ludwig Rohbock: Cimitirul din Klausenburg sau Cluj

1864, Ludwig Rohbock: Csik Solyo (Ciuc)

1864, Ludwig Rohbock: Detunata

1864, Ludwig Rohbock: Deva

1864, Ludwig Rohbock: Deva

1864: Ludwig Rohbock: Hermanstadt (adică Sibiu), Mănăstirea Ursulinelor

1864, Ludwig Rohbock: Karlsburg (Alba Iulia)

1864, Ludwig Rohbock: Kastel und Dorf gerend in Siebenbürgen (Transilvania)

1864, Ludwig Rohbock: Kastell Cernyeszeg in Siebenbürgen

1864, Ludwig Rohbock: Kastely es Park Erdelyben

1864, Ludwig Rohbock: Kirche in Brenndorf in Siebenbürgen Botfalva (adică Bod)

1864, Ludwig Rohbock: Kirche in Siebenbürgen

1864, Ludwig Rohbock: Kirche zu Tartlan in Siebenbürgen

1864, Ludwig Rohbock; Klausenburg (Cluj) National Museum

1864, Ludwig Rohbock: Klausenburg (sau Cluj), Biserica Reformată

1864, Ludwig Rohbock: Klausenburg sau Cluj

1864, Ludwig Rohbock: Kronstadt, adică Braşov

1864, Ludwig Rohbock: Kronstadt, adică Braşov

1864, Ludwig Rohbock: Kronstadt, adică Braşov

1864, Ludwig Rohbock: Kronstadt, adică Braşov

1864, Ludwig Rohbock: Máros-Vasárhely Marktplatz (Târgu Mureş)

1864, Ludwig Rohbock: Máros-Vasárhely, Marktplatz und Piaristen Kloster (Târgu Mureş)

1864, Ludwig Rohbock: Máros-Vasárhely (Târgu Mureş)

1864, Ludwig Rohbock :Michelsberg in Siebenbürgen, adică Cisnădioara

1864, Ludwig Rohbock: Mühlbach, adică Sebeş

1864, Ludwig Rohbock: Mühlbach, adică Sebeş

1864, Ludwig Rohbock: Nagyag, adică Săcărâmb, judeţul Hunedoara

1864, Ludwig Rohbock: Pasul Turnu Roşu

1864, Ludwig Rohbock: Pasul Turnu Roşu

1864, Ludwig Rohbock: Pasul Turnu Roşu

1864, Ludwig Rohbock; Ruinen von Marienburg, adică Feldioara

1864, Ludwig Rohbock: Schassburg (Sighişoara)

1864, Ludwig Rohbock: Sepsi Sz. Gyorgy (Sfântu Gheorghe)

1864, Ludwig Rohbock: Stadt Schassburg (Sighişoara)

1864, Ludwig Rohbock: Talmatsch, adică Tălmaciu, din judeţul Sibiu

1864, Ludwig Rohbock: Thoroczko Sz. Gyorgy

1864, Ludwig Rohbock: Torcsvár a Torcsvary Szorosban

1864, Ludwig Rohbock: Udvarhely (Odorheiul Secuiesc)

1864, Ludwig Rohbock: Vajda-Huniad

1864, Ludwig Rohbock: Vajda-Huniad

1864, Ludwig Rohbock: Vecs in Siebenbürgen

1864, Ludwig Rohbock: Wallachische Kirche in Kronstadt, adică în Braşov

1864, Ludwig Rohbock: În Transilvania…

PHOTO ROMANIA No Comments Oct 24

200 de reţete cercate de bucate

Reiau, de unde am întrerupt, transcriere, din buchii în litere, şi publicarea cărţii lui Mihail Kogălniceanu, 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti, Iaşi, 1842, „tipărite cu cheltuiala şi îngrijirea unei societăţi de iubitori de înaintarea şi strălucirea neamului românesc”.

Nr. 56. Găluştele de raci

Să moi pâine în lapte şi să o toci mărunt cu codiţe de raci, pătrunjel, coajă de lămâie, apoi iei unt de raci de mărimea unui ou, îl freci, înăuntru pui raci, două ouă întregi şi un gălbenuş, sare, două linguri smântână, puţin pesmet, le mesteci toate bine la un loc, fă găluştele şi le fierbe în supă.

Nr. 57. Găluştele de pesmet cu migdale

Să freci 40 dramuri unt (un dram – 3,18-3,23 grame) şi, frecându-l, să pui câte puţină apă înăuntru, apoi pune o mână de migdale pisate, şapte ouă şi atâta pesmet ca să se facă aluatul cam vârtos, fă găluştele şi le fierbe în supă; aceasta este pentru paisprezece persoane.

Nr. 58. Găluştele de carne

Să iei 177 dramuri carne tocată şi o amesteci cu o litră lapte şi cu două ouă, pui două sau trei mâini de pâine muiată în lapte, torni şi unt topit, de mărime ca jumătate de ou, puţină floare de nucuşoară, şi frământă bine aluatul, fă găluştele şi le fierbe în zeamă.

Nr. 59. Maiuri de gâscă cu cerc de orez împrejur

Să iei maiuri de gâscă, le speli, le sărezi, le pui în tingire; supt maiuri pui nouă sau zece felii de ceapă şi morcovi, în roate tăiaţi; împănezi maiurile cu cuişoare, apoi pui jumătate litră smântână, o mână pesmet şi câteva bucăţele unt sau grăsime bună, acoperi cu capacul, pui dedesubt şi deasupra jăratic şi le laşi, un ceas, să se coacă bine; apoi scoţi maiurile şi iei grăsime de pe sos, şi peste celelalte rădăcini şi cuişoare pui câteva linguri zeamă şi să le scazi degrabă; apoi aşezi maiurile în farfurie, unde trebuie să fie gata cercul acel de orez, şi torni sosul pe dânsul. Cercul acela de orez se face în următorul chip: să pui o bucăţică unt să se înfierbânte, să pui înăuntru pătrunjel verde hăcuit, pui şi 83 dramuri orez, taie şi o ceapă în patru, pui puţin piper, apoi le laşi toate acestea să fiarbă un ceas şi tot pui, din vreme, în vreme, câte puţină zeamă, ca să nu se rumenească orezul; îndată ce se va muia orezul, să scoţi ceapa şi piperul afară şi să pui o bucăţică de unt de raci, apoi pui în altă tingire o bucăţică de unt, să se înfierbânte, pui puţin pătrunjel verde şi vreo câteva ciuperci tăiate, şi le laşi să scadă, punând şi puţin piper pisat; când va fi scăzut, să pui puţină făină, o lingură sau două smântână, şi iarăşi să scadă; din orezul mai sus zis să faci să faci, împrejurul farfuriei, un cerc frumos şi apoi pui, de-a curmezişul, un rând de ciuperci şi un rând de gâturi de raci, tot de câte două degete unul de altul departe, ca să fie ca o cordea, apoi, fiind cercul gata, vei pune maiurile de gâscă, cu sosul lor.

Nr. 60. Raţă sălbatică friptă

Raţa, după ce-i grijită, o pui într-o farfurie, şi fierbe oţet, amestecat cu puţină apă şi cu o bucăţică de coajă de lămâie, şi cu frunze de dafin, şi cu enibahar, ţi apoi, clocotită fiind, torni peste raţă şi o laşi de şede vreo două zile, apoi iei raţa şi o întinzi cu dese rânduri de slănină pe piept, pui raţa în frigare şi pui oţet, din cel în care a şezut raţa, cât socoteşti că trebuie pentru salce, şi pui şi o lingură de smântână, şi tot torni peste raţă, până ce se frige; după ce-i friptă, o pui pe farfurie şi torni salea deasupra, şi o dai la masă.

BUCATE BOIEREŞTI DIN MOLDOVA No Comments Oct 24