C. Iorgulescu: Viața

Te naști la șapte, nouă luni,

părinții tăi sunt oameni buni,

de cum sosești în casa lor

te și declară „scump odor”;

te-mpachetează cu-ngrijire,

deși tu țipi cu îndârjire,

iar mama – tot mai sunt femei –

te pune-n subzistența ei.

Trec anii unul după alt,

devii voinic, spătos, înalt

și iată că-ntr-o bună zi

începi o fată a iubi;

din ce în ce mai rău te-aprinzi

pân-ce odată o cuprinzi

și, luând-o cu ea la picior,

rămâne „scumpul tău odor”.

Și iarăși anii trec în zbor,

devii bunic nepoților

și-adesea cu păreri de rău

privești la toți, în jurul tău;

te vezi ce ești, te știi ce-ai fost

și, judecând al vieții rost,

constați că ai ajuns, mă rog,

dintr-un odor, un… odor-og.

(Almanahul Revistei „Veselia”, 1929, p. 131)

MORMÂNTUL POEŢILOR NECUNOSCUŢI No Comments Nov 21

Bucătari celebri şi plăcerile mâncării

Plăcerile mâncării sunt ale oricărei vârste, ele ne consolează de pierderea celorlalte… plăceri. De aceea, în toate timpurile, au încercat omenii să facă din arta de a găti „arta artelor”. Un bun bucătar se naşte ca şi un poet. „Dacă m-ar întreba cineva – zice Rabelais – de vreau să fiu un mare poet sau un mare bucătar, aş da cu piciorul lui Pegas”. De aceea, în toate timpurile, bucătarii au stat în mare onoare.

Marţial, a căruia satiră s-a exersat asupra tuturor obiectelor, şi-a plecat genunchii înaintea bucătarilor. Henrion de Ponsay, fost ministru de justiţie în Franţa, zicea, în 1812: „Ştiinţele nu le voi socoti de ajuns onorate şi reprezentate, până când nu voi vedea şi un bucătar în academia ştiinţelor”.

Dezvoltarea acestei arte merge mână în mână cu civilizaţia. În Persia a început a înflori foarte de timpuriu. Regele Darius avea o mulţime de bucătari. Unul dintre generalii lui Alexandru cel Mare, la luarea Damascului, a pus mâna pe 277 bucătari ai regelui, 129 de sclavi destinaţi a duce şi a aduce mâncările, 70 care turnau vin, 17 pentru apă, 40 pentru a parfuma vinul; şi 66 al cărora oficiu era de a împleti cununi de flori împrejurul vaselor şi paharelor.

Grecii s-au ocupat mult de plăcerile mesei. Euterpion, bucătarul favorit al regelui Antigonus, fu numit generalisim al armatei, pentru că a inventat o nouă mâncare. Aceeaşi onoare i s-a făcut lui Sophocles, după reprezentarea „Antigonei”. Despre acelaşi Antigonus se istoriseşce:

Un cinic îl rugă, odată:

– Doamne, mor de sete; dă-mi o picătură de vin!

– Acesta nu e un dar regesc!, răspunse monarhul.

– Ei bine, atunci dăruieşte-mi un butoi întreg!, se rugă sufletul setos.

– Aceasta, fătul meu, nu e o rugare cinică, răspunse regele şi bietul om nu căpăta nimic.

Un bucătar grec, al cărui nume s-a pierdut, se zice că a descoperit arta de a servi un porc, a căruia parte dreaptă era fiartă, cea stângă friptă, iar interiorul umplut, fără a fi fost spintecat. Cucerind Grecia, romanii adoptară, la masă, obiceiurile învinşilor. La ei luxul în mâncare ajunse la o dezvoltare considerabilă.

Cleopatra, fiind, odată, la masă cu Antoniu, lăuda delicateţa ospăţului; rivalul lui Octavian chemă îndată pe bucătar şi îi dărui o cetate cu 5.000 locuitori. Patria celor mai buni bucătari era Sicilia. Cel mai renumit a fost bucătarul lui Nero, Trimalcion, care se trăgea din insula Trinacria. Acest om rar trebuia, când lipseau unii peşti aleşi, să le dea altora gustul şi exteriorul lor, încât şi gurmanzii să se înşele. El se mai pricepea să facă carnea de porc să semene porumbilor, raţelor, fazanilor etc. De altcum, această artă au priceput-o şi alţii, deoarece se istoriseşte despre un Titus Quintus că, la Chalchis, în Etolia, a fost surprins de marele număr şi de felurimea bucatelor ce i s-au servit, iar amfitrionul său l-a asigurat că tot ce s-a servit a fost carne de porc, gătită în mod diferit.

Domiţian a convocat odată senatul, pentru a se sfătui despre conservarea şi prepararea unui peşte de mare. Căpătând acest împărat un peşte mare, a întrebat senatul în ce vas să se gătească. Dezbaterile au fost foarte obositoare. În sfârşit, deoarece nu s-a găsit un vas atât de mare, a propus unul să se taie peştele în bucăţi. Propunerea a fost respinsă şi s-a decis să se construiască un vas ad-hoc; iar în expediţiile împăratului să se ducă o mulţime de vase, de toate mărimile. În decursul dezbaterilor, un senator orb nu înceta de a admira mărimea şi frumuseţea darului, îndreptând ochii… în direcţiunea opusă aceleia unde se afla peştele.

Popoarele nordice, sfărâmând puterea romană, stârpiră şi bucătarii. Dar, cu încetul, şi ele se predară… plăcerilor mâncării. Arta suferi mai multe îmbunătăţiri, sub Carol cel Mare.

În evul mediu, bucătarii redeveniră favoriţii capetelor încoronate. „Un bucătar se vedea umblând tot cu regele”. Eleonore de Provence, soţia lui Henric III din Anglia, era atât de încântată de bucătarul său, Richard de Norreys, încât înduplecă pe soţul ei să-i dăruiască domeniile Ackholt şi Ackwel, în Berkshire.

Taillevaut, bucătarul lui Carol V şi al lui Carol VI din Franţa, care, împreună cu Platina, autor latin din secolul al XV-lea, scrisese o carte despre cele mai bune „sauce”-uri (sosuri), sta la curte în aşa mare vază, încât gărzile îi dădeau onorul. Henric VIII făcu din bucătarul său baronet, fiindcă odată l-a surprins cu un purcel.

Sărbătorile iau, în veacurile acestea, un caracter tot mai pompos; totuşi, cantitatea întrecea calitatea. În anul 1470, dădu George Meville, fratele renumitului Warwik, la numirea sa ca arhiepiscop de York, nobilimii şi preoţimii un ospăţ care demonstrează acesta. La masă se aduseră: 6 tauri, 80 de boi, 300 de porci, 3.000 de viţei, 3.000 de gâşte, 3.000 de curcani, 2.000 de găini, 4.000 de porumbi, 100 de iepuri de casă, 200 de fazani, 500 de prepeliţe, 4.000 de găinuşi, 4.000 de raţe, 8 viţei de mare, 4 ţestoase, 300 peşti, 12.000 raci. Cu pregătirea au fost ocupaţi 61 de cămăraşi, 570 de bucătari şi 1.500 de băieţi. Au fost 104 buţi de vin şi 300 de bere, pentru a astâmpăra setea oaspeţilor (Albina Carpaţilor, Tomul IV, Nr. 10, 29 februarie 1880).

ANECDOTE ISTORICE No Comments Nov 20

Originea cuvântului „restaurant”

Celebrul scriitor francez Alexandre Dumas, în cartea sa de bucate, spune următoarele: în Paris, pe calea „Rue des Poulies” se afla un birtaş, cu numele Boulanger. Pe uşa birtului său era scrisă deviza: „Venite omnes, qui stomacho laboratis et ego restaurabo vos” (Tradus liber: „Veniţi la mine cei flămânzi şi însetaţi, căci eu vă voi restaura”). Primul restaurator mai celebru fu, în Franţa, Méot; el era primul stolnic al curţii princiare Condé, a trăit pe la finea secolului al XVIII-lea, avea o soţie foarte frumoasă, care, deşi bărbatu-său era bucătar, avea un mare succes (Albina Carpaţilor, Tomul IV, Nr. 3, 15 noiembrie 1879).

ANECDOTE ISTORICE No Comments Nov 20

1860: Prefecturile şi subprefecturile României

Judeţul Argeş. Reşedinţa: Piteşti.

Prefect: D. Chiriţeanu

Director: C. Manolescu

Poliţai: D. Tâmpeanu

Plase şi plaiuri:

Olt, subprefect: G. Negulescu

Cotmeana, subprefect: I. Hristopolu

Lovişte, subprefect: C. Predescu

Topolog, subprefect: C. Balotă

Argeş, subprefect: A. Petrescu

Gălăseşti, subprefect: C. Botea

Piteşti, subprefect: I. Trifon

Judeţul Bacău. Reşedinţa: Bacău.

Prefect: E. Ghica

Director: Hociuma

Poliţai: V. Moruzi

Plase şi plaiuri:

Tazlău de Sus, subprefect: Z. Moldoveanu

Tazlău de Jos, subprefect: D. Rafail

Trotuş, subprefect: Al. Mârzea

Bistriţa de Sus, subprefect: Dim. Talia

Bistriţa de Jos, subprefect: V. Dimitriu

Ocna-oraş, poliţian: Şt. Brăteanu

Judeţul Botoşani. Reşedinţa: Botoşani.

Prefect: N. Cănănău

Director: C. Dimache

Poliţai: C. Bălăceanu

Plase şi plaiuri:

Ştefăneşti, subprefect: P. Gheorghiadi

Coşula, subprefect: P. Misihănescu

Meletin, subprefect: Const. Placa

Târgului, subprefect: D. Ivaşcu

Siret, subprefect: Iorgu Nicoliţă

Jijia, subprefect: Iancu Curuzi

Judeţul Brăila. Reşedinţa: Brăila.

Prefect: I. Lenşiu

Director: N. Murgăşeanu

Poliţai: D. Bălăceanu

Plase şi plaiuri:

Vădeni, subprefect: M. Constantinescu

Balta, subprefect:N. I. Cherculescu

Judeţul Bolgrad. Reşedinţa Bolgrad (Cetatea Albă).

Prefect: I. Panaitescu

Director: Iacovache

Plase şi plaiuri:

Domenii (provizoriu) , subprefect: Ion Ciolan

Ismail, subprefect: Nicolae Paruşi

Cahul-Prut, subprefect: D. Tătuşescu

Judeţul Buzău. Reşedinţa: Buzău.

Prefect: D. Iacovache

Director: N. Polizu

Poliţai: N. Sărăţeanu

Plase şi plaiuri:

Câmpu, subprefect: D. Criteanu

Slănic, subprefect: m. Alessandrescu

Buzău, subprefect: Iorgu Tarca

Sărăţi, subprefect: G. Georgescu

Tocani, subprefect: D. Crăciunescu

Pârscovului, subprefect: Iorgu Chirculescu

Judeţul Cahul. Reşedinţa: Cahul

Prefect: Gorovei

Director: Ghibănescu

Poliţai: I. Chiru

Plase şi plaiuri:

Tigheci, subprefect: Gg. Fratula

Costangalia, subprefect: Gg. Constantinescu

Cotu-Mare, subprefect: Hrist. Iliescu

Judeţul Covurlui. Reşedinţa: Galaţi.

Prefect: I. Raşeanu

Director: D. Atanasiu

Poliţai: Theodor Alevra

Plase şi plaiuri:

Siret, subprefect: I. Stroescu

Horimea, subprefect: G. Rugeanul

Prut, subprefect: I. Plesnilă

Judeţul Dâmboviţa. Reşedinţa: Târgovişte.

Prefect: D. Florescu

Director: H. Schipore

Poliţai: Gr. Ciocărdia

Plase şi plaiuri:

Dâmboviţa, subprefect: N. Alessandrescu

Dâmboviţa-Plai, subprefect: Dan Sinescu

Deal, subprefect: Const. Georgescu

Bolentin, subprefect: I. Potlogeanu

Ialomiţa-Plasă, subprefect: Chr. Pariano

Ialomiţa-Plai, subprefect: En. Arsenescu

Cobia, subprefect: A. Condeescu

Judeţul Dolj. Reşedinţa: Craiova.

Prefect: C. Cerchez

Director: I. Georgescu

Poliţai: N. Deşliu

Plase şi plaiuri:

Baltă, subprefect: I. Theodirian

Dumbravă, subprefect: M. Moţăţeanu

Jiul de Jos, subprefect: A. Căcusteanu

Jiul de Sus, subprefect: C. Viişoreanu

Câmpul, subprefect: N. I. Constantinescu

Ocolul, subprefect: M. Sorghiade

Amaradia, subprefect: Gr. Bălăcioiu

Calafat – oraşul, poliţai: N. Abramovici

Judeţul Dorohoi. Reşedinţa: Dorohoi.

Prefect: Codrescu

Director: Panu

Poliţai: G. Pisoţchi

Plase şi plaiuri:

Coşula, subprefect: Al. Scolar

Prutul de Sus, subprefect: Ion Brăescu

Prutul de Jos, subprefect: Al. Moriţi

Herţa, subprefect: Al. Şlief-Gheorghiu

Berhometele, subprefect: G. Calcăntaur

Basen, subprefect: D. Mintici

Herţa – oraşul, poliţai: Popescu

Mihăileni – oraşul, poliţai: A. Răuţ

Judeţul Fălciu. Reşedinţa: Huşi.

Prefect: Colonel D. Miclescu

Director: Nica

Poliţai: Ioan Şandru

Plase şi plaiuri:

Prutul, subprefect: Ioan Licu

Crasna, subprefect: Const. Gheţu

Mijloc, subprefect: Vasile Popescu

Podoleni, subprefect: M. Iliescu

Judeţul Gorj. Reşedinţa: Târgu Jiu.

Prefect: D. Ştefănescu

Director: A. Crăsnaru

Poliţai: Strat Bălăcescu

Plase şi plaiuri:

Vulcani, subprefect: C. Bălăcescu

Jiul, subprefect: Z. Bălteanu

Nicolu, subprefect: M. Urechescu

Novaci, subprefect: T. Drăgoescu

Gilort, subprefect: N. Săulescu

Amaradia, subprefect: Ioan Vladimirescu

Judeţul Ialomiţa. Reşedinţa: Călăraşi.

Prefect: N. Bagdat

Director: E. Gogălniceanu

Poliţai: N. Malteţeanu

Plase şi plaiuri:

Borcea, subprefect: P. Şerbănescu

Ialomiţa, subprefect: C. Perieţeanu

Câmpul, subprefect: A. Fochiade

Balta, subprefect: Gg. Murgeanu

Judeţul Iaşi. Reşedinţa: Iaşi.

Prefect: N. Catargiu

Director: M. Idieru

Secretar: I. Antoniadi

Plase şi plaiuri:

Copou, subprefect: Gg. Ivanovici

Brăniştea, subprefect: C. Cessianu

Bahlui, subprefect: –

Turia, subprefect:Const. Lambrino

Codru, subprefect: Const. Manole

Cârligătura, subprefect: Iord. Stamate

Slovnicul, subprefect: Const. Botez

Târgu Frumos – oraş, poliţai: P. Ciurea

Judeţul Ilfov. Reşedinţa: Bucureşti.

Prefect: M. Marghiloman

Director: D. Rizu

Plase şi plaiuri:

Negoeşti, subprefect: M. Capeleanu

Olteniţa, subprefect: Gg. Tâmpeanu

Sabaru, subprefect: A. Dimitrescu

Dâmboviţa, subprefect: A. Iulian

Mostiştea, subprefect: D. Vasilescu

Snagov, subprefect: Sp. Rădulescu

Olteniţa – Oraş, poliţai: Ion Deivos

Judeţul Ismail. Reşedinţa: Ismail.

Prefect: I. Dimitrescu

Director: N. Culici

Poliţai; Şt. Petrachescu

Tusla – Oraşul, poliţai: T. Vasilescu

Judeţul Mehedinţi. Reşedinţa: Turnu Severin.

Prefect: –

Director: I. Capelescu

Poliţai: N. Marinescu

Plase şi plaiuri:

Motru de Jos, subprefect: Gg. Eliad

Motru de Sus, subprefect: Gg. Aldescu

Blahniţa, subprefect: Ioan Silişteanu

Ocol, subprefect: N. Calotescu

Dumbrava, subprefect: D. Boşogescu

Câmpul, subprefect: N. Şerbănescu

Judeţul Muscel. Reşedinţa: Câmpulung.

Prefect: Bucşănescu

Director: P. Părăianu

Poliţai: St. Homorescu

Plase şi plaiuri:

Râurile, subprefect: P. Cerchez

Argeşul, subprefect: Al. Lămotescu

Nucşoara, subprefect: C. Sănulescu

Podgorie, subprefect: Gr. Tănăsescu

Dâmboviţa, subprefect: D. Popescu

Judeţul Neamţ. Reşedinţa: Piatra.

Prefect: Gr. Rosetti

Director: P. Isăcescu

Poliţai: N. Georgiadi

Plase şi plaiuri:

Bistriâa, subprefect: Gr. Em. Miclescu

Muntele, subprefect: Pavel P. Pavlu

Piatra, subprefect: Const. Ruginschi

Piatra de Sus, subprefect: Gg. Dimitriu

Piatra de Mijloc, subprefect: St. Nicolescu

Neamţ – Oraşul, poliţai: D. Mătăsaru

Judeţul Olt. Reşedinţa: Slatina.

Prefect: C. Mano

Director: D. Isăcescu

Poliţai: C. Drujescu

Plase şi plaiuri:

Vedea, subprefect: S. Niculescu

Mijloc, subprefect: Ion Polihronu

Olt, subprefect: C. Alimănescu

Şerbăneşti, subprefect: Hr. Vidulea

Judeţul Prahova. Reşedinţa: Ploieşti.

Prefect: I. Negulescu

Director: C. Poteca

Poliţai: D. Hariton

Plase şi plaiuri:

Cricov, subprefect: –

Potgorie, subprefect: D. Gealet

Filipeşti, subprefect: T. Drăgulănescu

Câmpul, subprefect: Gr. Tănăsescu

Tirşioru, subprefect: Ioan Sevaţeanu

Prahova, subprefect: Iorgu Niculescu

Teleajen, subprefect: T. Mârzea

Judeţul Putna. Reşedinţa: Focşani.

Prefect: D. Tufelcic

Director: Zanole

Poliţai –

Plase şi plaiuri:

Vrancea, subprefect: I. Georgiu

Gârlele, subprefect: N. Burlacu

Răcăciuni, subprefect: A. Cristodorescu

Zabranţi, subprefect: Gg. Golişceanu

Bilieşti, subprefect: N. Boianu

Odobeşti, subprefect: Gg. Petrov

Panciu, subprefect: P. Stoenescu

Judeţul Râmnic. Reşedinţa: Râmnicu Sărat.

Prefect: I. Robescu

Director: C. Chivulescu

Poliţai: Gg. Virgulescu

Plase şi plaiuri:

Râmnicu de Sus, subprefect: Ianache Licoenescu

Râmnicu de Jos, subprefect: I. Protopopescu

Oraşului, subprefect: A. Tătăranu

Marginea de Sus, subprefect: I. Năstăsescu

Marginea de Jos, subprefect: G. Petrescu

Grădiştea, subprefect: C. Tătăranu

Râmnicul, subprefect: C. Ionescu

Judeţul Romanaţi. Reşedinţa: Caracal.

Prefect: Chr. Marghiloman

Director: D. Slăvescu

Poliţai: Gr. Grigoriu

Plase şi plaiuri:

Oltul de Sus, subprefect: C. Prijbeanu

Oltul de Jos, subprefect: C. Voiculescu

Ocol, subprefect: C. Macarescu

Olteţul, subprefect: B. Varlam

Fundul, subprefect: A. Androiu

Judeţul Roman. Reşedinţa: Roman.

Prefect: M. Jiora

Director: I. Theodorescu

Poliţai: I. Sorbul

Plase şi plaiuri:

Moldova, subprefect: C. Smerea

Siretul de Sus, subprefect: P. Pavelescu

Siretul de Jos, subprefect: C. Vasiliu

Fundu, subprefect: A. Andreiu

Judeţul Suceava. Reşedinţa: Fălticeni.

Prefect: P. Safta

Director: P. Gorovei

Poliţai –

Plase şi plaiuri:

Muntele, subprefect –

Moldova, subprefect –

Siret, subprefect –

Şomuz, subprefect –

Judeţul Tecuci. Reşedinţa: Tecuci.

Prefect: C. Nanu

Director: I. Atanasiu

Poliţai: I. Mitescu

Plase şi plaiuri:

Bârladul, subprefect: N. Săviano

Berheiu, subprefect: I. Gergiadi

Zeleşcinul, subprefect: I. Iacovache

Judeţul Teleorman. Reşedinţa: Turnu Măgurele.

Prefect: I. I. Arion

Director: D. Constandinescu

Poliţai: D. Iordănescu

Plase şi plaiuri:

Teleorman, subprefect: C. Zamfirescu

Călmăţui, subprefect: And. Dimitrescu

Târgului, subprefect: G. Ghinescu

Margine, subprefect: V. Dimitrescu

Alecsandria – Oraşul, poliţai: Gg. Botea.

Judeţul Tutova. Reşedinţa: Bârlad.

Prefect: G. Lambrino

Director: V. Mitrea

Poliţai: N. Lipan

Plase şi plaiuri:

Pereschivă, subprefect: N. Dimitrescu

Târgul, subprefect: T. Negruţi

Simica, subprefect: N. Bujoreanu

Corod, subprefect: I. Filipide

Tutova, subprefect: M. Ghibănescu

Judeţul Vaslui. Reşedinţa: Vaslui.

Prefect: I. Rosetti

Director: Latif

Poliţai: V. Dimitrescu

Plase şi plaiuri:

Racova, subprefect: C. Stăcescu

Mijlocul, subprefect: C. Tucidide

Crasna, subprefect: Ioan Adam

Stemnicul, subprefect: N. Racoviţă

Fundurile, subprefect: D. Râşcanu

Judeţul Vlaşca. Reşedinţa: Giurgiu.

Prefect: P. Anghelescu

Director: C. Christidi

Poliţai: Ch. Vasilescu

Plase şi plaiuri:

Neajlov, subprefect: N. Manolescu

Glavacioc, subprefect: St. Boerescu

Châlniştea, subprefect: Ioan Paplica

Marginea, subprefect: Ioan N. Râniceanu

Judeţul Vâlcea. Reşedinţa: Râmnicu Vâlcea.

Prefect: G. Golescu

Director: Hr. Cotopolu

Poliţai: C. Zugrăvescu

Plase şi plaiuri:

Horezu, subprefect: St. Pleşoianu

Cozii, subprefect: Sc. Păltineanu

Ocolu, subprefect: C. Davidescu

Otăşiu, subprefect: Gr. Vlădescu

Olteţu de Jos, subprefect: N. Copăceanu

Olteţu de Sus, subprefect: Vas. Pleşoianu

Olt, subprefect: Dimit. Simulescu

(Almanah Român 1866, pp. 62-195).

Aşa vă place Istoria? No Comments Nov 19

Stemele judeţelor României lui Cuza Vodă

La sfârşitul anului 1865, apărea “Almanahul Român 1866“, în care s-a tipărit şi stema României, şi stemele judeţelor din principatele dunărene care, sub sceptrul lui Cuza Vodă, căpătaseră deja statut de ţară unită şi recunoscută ca atare, România. Altminteri, cum se glumea prin scrierile vremii, n-am mai fi fost cu toţii “rumâni” (iobagi), ci… principi. Cum ştiu că stemele acelea, de altfel primele, au rămas în general necunoscute, le pun la dispoziţia curiozităţilor, dar şi a celor care au nevoie de ele.

Aşa vă place Istoria? No Comments Nov 19