Dragusanul - Blog - Part 643

Întâlnire în Ţara Sfântă, la Ierusalim

*

Primăriţa comunei Berchişeşti, Violeta Ţăran, una dintre cele două minunate Violete ale Bucovinei – cealaltă fiind Violeta Codorean, directorul Casei de Cultură din Vatra Dornei, se află, în aceste zile, în pelerinaj în Ţara Sfântă. Acolo, desigur, s-a întâlnit cu prietenul nostru Menachem M. Falek, şeful scriitorilor din Ierusalim, căruia i-a dus nişte… urdă, pentru că mama poetului tânjeşte de decenii după o astfel de bunătate neaoş românească.

*

Şi Mena Falek, şi Violata Ţăran mă ţin la curent cu noutăţile, aşa că îmi cântă inima, când constat cât de frumoasă şi de durabilă este prietenia între oameni.


Costinel Leonte, un artist al mișcării

*

Pentru că are rădăcinile într-un sat, coregraful Costinel Leonte s-a întors, după o minunată carieră în cadrul ansamblurilor artistice „Rapsodia Română” din București și „Ciprian Porumbescu” din Suceava, la baștina Brehuieștilor, unde îndeplinește atribuțiuni de director al căminului cultural al comunei Vlădeni. Are dansul în sânge, ba și un talent actoricesc remarcabil, are și știința mișcării în coordonatele îndătinatului românesc, așa că nici acum nu poate sta deoparte, după ce, timp de o viață, a existat pentru a-i bucura pe alții prin desfășurări ceremoniale care consacră permanența neamului nostru.

*

Costinel Leonte este, și prin predestinare, o identitate obștească, o veșnică nevoie de relaționare, inclusiv prin împărtășiri și încredințări (a fost și profesor de dans la Școala de Arte „Ion Irimescu” din Suceava), folclorul oferindu-i întotdeauna posibilitățile inefabile de a călători dintr-un veac într-altul, pentru a asculta respirația străbunilor și pentru a binecuvânta cu inima și cu mintea.

*

La mulți ani, Costinel Leonte, și Dumnezeu să ni te ție numai întru bucurie!


Familia, cinci ani pentru România: 1867-1871

Familia, 1867 noiembrie 12: Muzeul lui Bruckenthal în Sibiu

*

Pentru că matriţele desenelor costau mult, Iofis Vulcan relua unele imagini, prelua altele din presa europeană, iar când se găsea câte un binefăcător, care să-i trimită matriţe noi, exploda de bucurie. Şi astfel, pururi îndatorat, Iosif Vulcan oferea posterităţii româneşti un adevărat tezaur de memorie.

*

Familia, 1867 octombrie 19: Pavilionul României la Expoziția de la Paris

 

Familia, 1867 septembrie 17: Plăieș român, Expoziția de la Paris

Familia, 1867 septembrie 17: Postilion român, Expoziția de la Paris

Familia, 1867 septembrie 17: Țărancă din Romanați, Expoziţia Universală de la Paris

Familia, 1867 septembrie 17: Țărancă din Vlașca

Familia, 1868 iulie 17: Ocna Sibiului

Familia, 1868 iulie 9: Parcul de la Topcider

Familia, 1868 septembrie 19: Cohalm

Familia, 1869 iunie 15: Castelul Hunedoara

Familia, 1870 ianuaria 25: O panoramă de lângă Beiuş

Familia, 1870 mai 24: Scaldele de la Mehadia (Herculane)

Familia, 1870 septembrie 20: Cetatea Hunedoarei

Familia, 1871 august 15: Interiorul bisericii de la mănăstirea Putna, cu mormântul lui Ştefan cel Mare

Familia, 1870 septembrie 27: Ţărancă română

Familia, 1871 august 29: Valea Vişeului, în Maramureş

Familia, 1871 august 8: Gorunul lui Horea, la biserica din Ţebea, în Zarand

Familia, 1871 iulie 18: Borsec în Transilvania

Familia, 1871 iulie 25: Sala de gală, în Castelul de la Hunedoara

Familia, 1871 iulie 25: Scalda de la Tuşnad, în Transilvania

Familia, 1871 iunie 6: Şcoala principală română din Lăpuşul Unguresc, în Transilvania

Familia, 1871 noiembrie 7: Buziaş

Familia, 1871 octombrie 31: Ruinele Cetăţii Deva

*


Familia personalităţilor româneşti uitate (II)

*

Foarte multe dintre personajele pe care s-a durat cultura română s-au scufundat definitiv în uitare. Unele, cunoscute odinioară, rămăseseră “personaje fără chip”, pentru că nu aveam acces la publicaţiile vremurilor şi nici nu ne prea dă inima ghes nouă, românilor, să scormonim după memorie. Fiecare dintre noi este veşnic şi nu-i acceptă decât pe Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu drept egali ai săi; eventual, şi pe Brâncuşi, Enescu, Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi şi Ilie Năstase. Să ne trăiască!

*

*


ZICĂLAȘII: Câte flori pe Dorna-n sus

*

*

Au interpretat:

*

Petru OLOIERU – staroste, țambal

Răzvan MITOCEANU – primaș, vioară

Adrian PULPĂ – primaș, vioară

Viorel KIRILOV – contra, braci

Ionuț CHITIC – gordună, contrabas

Constantin IRIMIA – zicale, cobză

Mihai HRINCESCU – zicale, cobză

*

Concertul ZICĂȘAȘILOR

Câte flori pe Dorna-n sus”,

părțile I și II,

*

cuprinde piese din repertoriul lăutarilor Barbu Lăutaru, Niculai Picu, Grigori Vindireu și Ion Batalan, încredințate memoriei de Calistrat Șotropa, prin Biblioteca muzicală „Muza Română”, și anume:

 

 

  1. Hora Rădăuţilor – dans popular de Grigori Vindereu
  2. Sârba popilor – dans din repertoriul lui Ion Batalan, ulterior prelucrat pentru cor de Gavriil Muzicescu

* 

  1. Hora Vica – dans popular de Ion Batalan
  2. Sârba Corăbiasca – dans popular, de Niculai Picu, preluat de Franz List, cu acceptul lui Picu, pentru „Rapsodia a II-a maghiară”

 *

  1. Hora lui Goian – Hora V a lui Niculai Picu, în colecția Karol Mikuli, pe care Leon cavaler de Goian obișnuia să o cânte, împreună cu Grigori Vindereu, de sărbători, notată de Constantin cavaler de Buchenthal
  2. Sârba din Ploieşti – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan

 *

  1. Hora lui Batalan – dans popular de Ionică Batalan din Călugărița
  2. Sârba Ropoţelul – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan

 *

  1. Hora Aurora – dans popular, de Grigore Vindereu, cunoscut, mai târziu, drept „Hora Storojinețului”
  2. Sârba colacilor – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan

 *

  1. Hora Lelia – dans popular, de Grigore Vindereu
  2. Sârba lui Naie

 *

  1. Hora Lenuţa – dans popular, cunoscut și sub titlurile „Hora Mare” sau, mai recent, ”Hora lui Alexandru Bidirel
  2. Cântecul lui Iancu (Paranici, din Tişăuţi)

 *

  1. Hora Dornenilor – dans popular, de Grigori Vindereu
  2. Arcanul şi Cozăceasca – ambele din repertoriul lui Grigori Vindereu

*

  1. Hora Văduvioarelor – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan
  2. Sârba preoteselor

 *

  1. Hora lui Traian (Bidirel) – dans popular, învățat de lăutarul Batalan „de la micuțul Ciprian Porumbescu”
  2. Rusască – dans popular din repertoriul lui Grigori Vindereu

*

  1. Hora Jeni – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan
  2. Sârba dascălilor

*

  1. Hora lui Grigore – dans popular, de Grigore Vindereu
  2. Sârba ielelor

*

  1. Hora Daciei – dans cu cuvinte, pe text cult
  2. Sârba păunașilor

 *

  1. Hora lui Trifan – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan
  2. Sârba episcopilor

 *

  1. Hora Tudora – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan
  2. Sârba din Rotunda – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan

*

  1. Hora Gura Sucevii – dans popular, de Grigori Vindereu
  2. Pâc! Pâc! Pâc! – cântec popular, din repertoriul lui Barbu Lăutaru

*

  1. Hora lui Tudor – dans popular, notat de compozitorul bucovinean Tudor Flondor
  2. Ciocârlia – horă veche moldovenească, publicată pentru prima dată doar în Biblioteca muzicală „Muza Română” din Cernăuți de Calistrat Șotropa

*

  1. Fă-mă, Doamne, cărărușă! – cântec al lăutarului bucovinean Ion Batalan
  2. Câte flori pe Dorna-n sus – cântec al lăutarilor bucovineni Grigore Vindereu și Ion Batalan

 *

  1. Foaie verde bob năut – cântecul lui Barbu Lăutarul „De te-ar prinde neica-n crâng”
  2. Căci a fost pe gustul meu – cântec al legendarului lăutar Ion Batalan

*

  1. Aolică, ce văzui
  2. Foiaie verde alunoaică

 *

  1. Brâul popilor – sârbă cu cuvinte, pe care Gavriil Muzicescu avea să o armonizeze coral drept „Numai popă să tot fii
  2. Am un leu şi vreu să-l beu – cântec vechi sucevean, numit „Pasăre galbină-n cioc”, folosit de George Enescu pentru începutul „Rapsodiei a II-a”, vulgarizat ca text, pe la 1860

 *

  1. Barbu, lăutarul – cântecul original al lui Vasile Barbu Lăutarul, din care s-a inspirat Alexandru Flechtenmacher, în scrierea muzicii pentru sceneta lui Vasile Alecsandri

49. Hora Rodica – dans popular din reperoriul lui Ion Batalan


Pagina 643 din 1,487« Prima...102030...641642643644645...650660670...Ultima »