Dragusanul - Blog - Part 1134

Radu Iaţcu e caricaturist şi în Franţa

Radu Iaţcu, într-un cotidian cu tiraj uriaş

Radu Iaţcu, într-un cotidian francez cu tiraj uriaş

*

Caricaturistul sucevean Radu Iaţcu, originar din Ipoteşti, dar plecat, din 2009, în Franţa, a izbutit să-şi menţină statutul de mare maestru al peniţei ascuţite, expunând şi publicând caricatură, în care temele lui clasice, care ţin de “absurdul normalităţii, la români” (şi în politică, şi în societate, şi în unele familii), se bucură de mare succes.

*

Un desen satiric, în care artistul îşi evocă trecutul românesc – cel puţin asta “văd” ziariştii francezi în caricatura cu pricina – , dar în care eu “citesc” doar ieftinătatea pasiunilor omeneşti, ilustrează ştirea despre expoziţia caricaturistului sucevean, care, în fiecare după-amiază, este prezent în mijlocul lucrărilor sale.

*

O caricatură de Radu Iaţcu

O caricatură de Radu Iaţcu

*

Cum Radu, în loc să-mi trimită materiale prin poşta electronică, doar mă mai atenţionează, uneori, asupra unor pagini virtuale cu desene minuscule, nu am cum să vă reproduc mai nimic dintre argumentele care-i justifică fireasca glorie creatoare şi în Franţa. Leneş şi comod, precum îl ştiu dintotdeauna! Dar talentat şi cerebral în toate imagisticile lui satirice. Bravos, Radule!


I-am văzut pe Andrei şi Sorin Avram fericiţi!

Andrei Avram şi "unchiul Sorin", pe care îl ştie şi de la televizor

Andrei Avram şi “unchiul Sorin“, pe care îl ştie şi de la televizor

*

Pe Andrei, feciorul lui Florin Avram, îl ştiu încă din vara trecută şi mi-i tare drag băieţelul acesta frumos, inteligent şi cuminte chiar şi în “poznele” pe care le pune în scenă cu un umor înnăscut (astă vară, argintul ăsta viu a dispărut de lângă taică-său şi de lângă mine, dar l-au dat de gol hohotele cu care ne stigmatiza… panica).

*

La şedinţa de vorbărie foto (de parcă nişte instantanee ar fi axa cosmică!), şi Andrei, ca şi mine, nu mai putea de plictiseală, iar cum eu m-am dus să-l salut pe Florin Avram, fratele lui Sorin, puştiului i-a venit o idee:

– Tati, pot să merg să-l salut pe unchiul Sorin, că m-am plictisit să-l văd numai la televizor!?

Primind acceptul patern (mama lui veghea la uşă), Andrei s-a năpustit asupra “unchiului”. Ştiam că Sorin Avram iubeşte copiii, dar când nepotul lui, Andrei, i s-a furişat în preajmă, unduia ca o lumină lină de atâta fericire. Fain, iar Andrei, la rândul lui, strălucea într-atât, încât, fotografiindu-i, trăiam senzaţia unui salt în viitor.

*

Cei doi Avram, Andrei şi Sorin, s-au bucurat unul de celălalt, dar cum Sorin avea obligaţia să pară atent la ce se zicea prin prezidiu, puştiul s-a întors la mine şi, cerându-mi să-i mai fac o poză, a improvizat o mască haioasă din feţişoara lui îngerească, primăvăratecă:

*

Andrei Avram, improvizând o "mutră"

Andrei Avram, improvizând o “mutră”

*

Nu trebuie să mă creadă nimeni, dar eu, ori de câte ori văd oameni fericiţi, chiar sunt fericit.


Un vernisaj ca o şedinţă de sindicat

În Prezidiu: Cârdei, Victor T. Rusu, Oana Slemco şi Mihai Pânzaru-PIM

În Prezidiu: Cornel Cârdei, Victor T. Rusu, Oana Slemco şi Mihai Pânzaru-PIM

*

După ce am văzut o expoziţie frumoasă, plină de haz, de viu şi de atitudine, am participat la un fel de şedinţă de sindicat al fotografilor, ţinută, într-o sală alăturată, departe, foarte departe de spiritul “Jupânu’“. Spuneri plate, vag afectate, monotonie, plictis de moarte. Au vorbit toţi, dar nu prea i-a auzit nimeni, pentru că muzica săltăreaţă care îl învăluie, precum o mantie de mag bătrân, pe jupânul Julius Mall, ne năucea auzurile. Nu mi-a plăcut şi nu pot minţi, chiar dacă o să-mi supăr prietenii. Dar, dacă mi-s prieteni, înseamnă că mă cunosc şi nu o să se supere.

*

Prezidiu: Victor T. Rusu, Oana Şlemco şi Mihai Pânzaru-PIM

Prezidiu: Victor T. Rusu, Oana Şlemco şi Mihai Pânzaru-PIM

Prezidiu: Ştefan Toth, Cornel Cârdei şi Victor T. Rusu

Prezidiu: Ştefan Toth, Cornel Cârdei şi Victor T. Rusu

Prezidiul şedinţei sindicatului fotografilor

Prezidiul şedinţei sindicatului fotografilor


Vasile Ilie, un jupân fascinat de cultură

Vasile Ilie, Sorin Avram, prietena lui Sorin şi Cătălina Biholar

Vasile Ilie, Sorin Avram, prietena lui Sorin şi Cătălina Biholar

*

Vineri, 13 februarie 2015, domnul Vasile Ilie a avut o zi plină: la 12, a participat activ la Şedinţa Consiliului Judeţean Suceava, de aprobare a bugetului; la ora 13,13, sorbea cu sufletul splendida expoziţie JAZZ-PHOTO a lui Victor T. Rusu; la ora 14, iar pe baricadele politicii, în încrâncenata definire a penelismului sucevean; la ora 18, printre “jupâni”.

*

Şi nu-i prima dată. Şi nu-i primul eveniment cultural. De decenii, Vasile Ilie face parte din ambianţa făptuirilor de cultură în judeţul Suceava. M-am obişnuit să-i aud sufletul respirând prin preajma frumosului durabil. M-am obişnuit să-l văd cumpărând cărţi, tablouri, sculpturi. Pentru Vasile Ilie, cultura înseamnă sărbătoarea inegalabilă a sufletului (duminică, 15 februarie, are propria lui sărbătoare: ziua naşterii).

*

Fără îndoială, deşi nu a primit încă titlul de “Amic al Artelor”, Vasile Ilie este printre cei dintâi care îl merită pe deplin.

*

Vasile Ilie şi Călin Brăteanu, noul (parol şi pe bune - dă, Doamne!) director al CCPCT Suceava

Vasile Ilie şi Călin Brăteanu, noul (parol şi pe bune – dă, Doamne!) director al CCPCT Suceava

Vasile Ilie, admirând expoziţia "jupânilor"

Vasile Ilie, admirând expoziţia “jupânilor”

Vasile Ilie şi una dintre sărbătorile sufletului său

Vasile Ilie şi una dintre sărbătorile sufletului său


Partizanii “jupânilor”

Operatorii Lucian Căluşeriu şi Valentin Agheorghiesei

Operatorii Lucian Căluşeriu şi Valentin Agheorghiesei

*

Printre primii sosiţi la sărbătoarea “Jupânu’” s-au numărat operatorii Lucian Căluşeriu (Centrul Cultural “Bucovina”) şi Valentin Aghiorghiesei (Intermedia), amândoi cu vocaţii, deocamdată vag secretizate, în aplicaţii culturale (cine ştie, poate că şi în cultură – numai viitorul o poate şti). Valentin, zărindu-mă, s-a grăbit să mă întâmpine, pentru a-mi spune că, în martie, va face o expoziţie de caricatură. Să-i văd, întâi, lucrările, apoi o să-i dau povaţă, dacă în martie, dacă mai târziu, şi o să-l şi ajut.

*

Încet, încet, s-au adunat câţiva dintre partizanii săptămânalului “Jupânu’“: poetul Roman Istrati, umoristul Constantin Horbovanu, folcloriştii Gabriela Teişanu şi Călin Brăteanu, doamna profesoară Manuela David, Carmen Marcean, teleaşti de la Intermedia, jurnalişti de la “Jupânu'” şi de la “Radio TOP”. Politrucii Sucevei, prezenţi doar pe şevalete şi pe spaliere, tocmai se înghesuiseră prin domiciliile conjugale, ca să se vadă, împreună cu familiile lor, la tembeliviziunile locale, care-i înveşnicesc (şubred) în carnaţia duhnitoarei a clipei: iată-i azi, căci mâne nu-s, bine, Doamne, că s-au dus!

*

Siamezele Manuela David şi Gabi Teişanu

“Siamezele” Manuela David şi Gabi Teişanu

Umoristul Constantin Horbovanu

Umoristul Constantin Horbovanu

Poetul Roman Istrati

Poetul Roman Istrati

Călin Brăteanu, departe, dar tot mai aproape

Călin Brăteanu, departe, dar tot mai aproape

Partizani ai "jupânilor"

Partizani ai “jupânilor”