Cântecul naţional în Bucovina: Tişăuţi

*

La Tişăuţi şi la Lisaura, în absenţa unui lăutar sătesc, rolul de scripcar a fost asumat de învăţătorul superior Gavril Mleşniţă, cel care era şi sufletul cabinetului de lectură „Călăuzul Făt-frumos”, bibliotecă rurală care avea 57 de membri, o avere frumuşică (58 florini) şi… o singură carte. Dar nu cartea, ci cântecul îi este de trebuinţă bucovineanului, iar la Tişăuţi şi la Lisaura existau voci frumoase, Domnica Iftodi, Domnica Papuc, Maria Manciş, Zenovia şi Silvia Mleşniţă, Maria Curcă sau Veronica Scolobiuc împământenind cântece auzite prin iarmarocul Sucevei şi care le-au mers la inimă.

*

Cântec fonotecat:

 *

p186

*

Repertoriul vechi al Tişăuţilor şi al Lisaurei:

 *

Cântec de leagăn – 24, Zenovia Mleşniţă, 1907

Jîdaucuţa – 21, Gavril Mleşniţă, 1907

Tropăţîca – 440, Gavril Mleşniţă, 1908

Tropăţică – 26, Gavril Mleşniţă, 1907

Frunză verde şi un burete – 23, Domnica Iftodi, 1907

Vivat şi-o frăţie! – 1419, Domnica Papuc, 1909

Foaie verde pai săcară – 1417, Maria Manchiş, 1909

Sârbul şi sârboaica – 25, Zenovia Mleşniţă, 1907

Frunză verde cimbrişor – 31, Maria Curcă, 1907

Vărvară, Vărvăruţă – 7, Maria Curcă, 1907

Prin preluci, prin văi adânci – 27, Gavril Mleşniţă, 1907

Hai, cumătră, hai! – 9, Domnica Iftodi, 1907

Cucule haiducule – 29, Domnica Iftodi, 1907

Măi ciobane, măi – 10, Domnica Iftodi, 1907

Frunză verde de-alunică – 28, Silvia Mleşniţă, 1907

Frunză verde lozioară – 11, Veronica Scolobiuc, 1907

Turturică – 1421, Vasile Palamar, 1909

Peste cea pădure deasă – 1416, Maria Manchiş, 1909

Cântecul naţional în Bucovina: Todireşti

*

Sat vechi mănăstiresc, cu atestare în 15 martie 1439, Todireştii aveau să renască, odată cu Bucovina istorică, datorită unei infuzii de vitalitate şi de spiritualitate ardelenească, lângă o vatră geamănă, Soloneţul, cu care interfera şi social, dar şi petrecăreţ, sub patronajul bunei dispoziţii, instituit pe moşiile lor bucovinene de către urmaşii armeanului Iosef baron Kapri. În 1907, când a trecut prin Todireşti Alexandru Voievidca, satul nu avea lăutari, apelând, de regulă, la cei din Părhăuţi, dar ţăranii mai ţineau minte câteva dintre cântecele altor baştini, aduse de moşii lor, care se împământeniseră aici. Inclusiv „Părăuaş cu apă rece”, alean transilvan, care a prins rădăcini în întreaga Bucovină, ba sub titlul de „Izvoraş cu apă rece”, ba sub cel de „Bulgăraş cu apă rece”.

 *

Cântece fonotecate:

*

p180

p213

p184

* 

Repertoriul vechi al Todireştilor:

*

Tramblam – 261, Lazar Milici, 1907

Rusasca – 266, Ştefan Cozubaş, 1907

Ţînţăroiu – 260, Nicolai Avram, 1907

Deşteaptă-te Române – 267, Nicolai Avram, 1907

Frunză verde earbă grasă – 258, Paraschiva Moldovan, 1907

Frunză verde iarbă grasă – 265, Paraschiva Moldovan, 1907

Măi bădiţă, măi – 253, Mihai Ciocârlan, 1907

Bădiţucă de la munte – 250, Mihai Ciocârlan, 1907

Oltule, Oltuţule! – 263, Nicolai Avram, 1907

Părăuaş cu apă rece – 262, Domnica Bădăluţă şi Ileana Urzac, 1907

Cântecul naţional în Bucovina: Udeşti

*

Oarbă ca şi Homer, Casandra lui Alexa Bacrău, din Udeşti, a fost prima cântăreaţă sătească profesionistă din Bucovina, puhoiul ei de armonii luminând cerul de la Reuseni, până, la Rus, Mănăstioara şi Plavalar. Prin cântec, nevasta scripcarului Alexa Bacrău vedea şi trăia lumea, într-un spaţiu spiritual aparte, de o bogăţie muzicală impresionantă, încredinţată paginilor memoriei de fluieraşul Nicolai Bogatu, de cantorul Nicanor Verenca, de cobzarul Mihai Branu şi de femei frumoase şi luminoase, care şi-au încrustat numele în memorie, urmând să fie scoase la iveală, rar, dar firesc, atunci când are cine îndepărta colbul ignoranţei.

*

Chiar şi la Udeşti, numele Casandra Bacrău, Alexa Bacrău, Mihai Branu, Nicolai Bogatu, Nicanor Verenca, Mihai Verenca, Nastasia Lăcătuş, Ana Patraş, Ileana Bolohan, Zamfira Muntean, Anica Ţan, Elisaveta Lăcătuş, Mandachi Verenca, Ioana Traistar, Emanuil Verenca, Valeria Marginean, Ileana Şerban, Galafira Motrici, Anica Griga, Dochiţa Bujorean, Gavril Ionesi sau Zamfira Muntean nu mai spun nimic, deşi au lăsat în urmă o adevărată columnă muzicală, pe care ne vom strădui să o readucem şi să o aşezăm acolo unde în este locul, în panteonul memoriei.

*

Cântece fonotecate:

*

p53

p17

p65

p181

p228

p246

*

Repertoriul vechi al Udeştilor:

*

Alivanca – 392, Nicolai Bogatu, 1908

Cărăruşa – 397, Nicolai Bogatu, 1908

La schimburi – 395, Nicolai Bogatu, 1908

Măi flecăi, întoarceţi hora! – 393, Nicolai Bogatu, 1908

Rusasca – 396, Nicolai Bogatu, 1908

Ardeleneasca – 394, Nicolai Bogatu, 1908

Moldoveneasca – 391, Nicolai Bogatu, 1908

Frunză verde de trii flori – 409, Nicanor Verenca, 1908

Frunzuleană trei alune – 406, Mihai Verenca, 1908

Foiliţă stejărel – 1029, Nastasia Lăcătuş, 1909

Gheorghie şi Eleana Banului – 1028, Ana Patraş, 1909

Frunzişoară trii masline – 185a, Ileana Bolohan, 1908

Şi-altă foaie stuh de baltă – 1030, Nastasia Lăcătuş şi Zamfira Muntean, 1909

Măi voinice, măi – 402, Anica Ţan, 1908

Frunză verde de-alior – 380, Maria Bolohan, 1908

Of, măiculiţă, of! – 389, Elisaveta Lăcătuş, 1908

Frunzişoară de-alunică – 67a, Gheorghe Cojocar, 1908

Foaie verde trii masline – 390, Ioana Traistar, 1908

Trii gutăi, trii alămăi – 373, Mandachi Verenca, 1908

Frunzişoară trii masline – 383, Ileana Şerban, 1908

Măi Patrachi, Petrişor! – 53, Valeria Marginean, 1907

Foiliţă trii alune – 399, Anica Ţan, 1908

Măi băiete, băieţele! – 419, Emanuil Verenca, 1908

Hai, copilă-n paş mai tare! – 54, Valeria Marginean, 1907

Pavel, Pavelaş! – 387, Anica Griga şi Galafira Motrici, 1908

Cine n-are noroc – 385, Ileana Bolohan, 1908

Cucule cu pană sură – 381, Dochiţa Bujorean, 1908

Be, be, be, beţivule! – 407, Mihail Verenca, 1908

Poloboc – 405, Mihail Verenca, 1908

Hâţ, cumătre, hâţ! – 408, Nicanor Verenca, 1908

Au zis Murea cea frumoasă – 1035, Aniţa Chilău, 1909

Frunză verde de mătasă – 377, Iulţa Croitor, 1908

Frunză verde şi-un şalău – 1046, Mihai Branu, 1909

Foaie verde trii maslini – 1043, Casandra Bacrău, 1909

Proşiruţă, vină-ncoace! – 1027, Ana Patraş, 1909

Başamaua – 1033, Gavril Ionesi, 1909

Ce te clatini, bradule? – 1037, Casandra şi Alexie Bacrău, 1909

Badea meu de peste deal – 1050, Mihai Branu, 1909

Plângi, mireasă! – 1034, Aniţa Chilău, 1909

Foaie verde trii migdale – 1038, Casandra Bacrău, 1909

Of, puiuţu maicei! – 404, Aniţa Neamţu, 1908

Of, Doamne, Doamne! – 417, Emanuil Verenca, 1908

Frunză verde ruginoasă – 418, Emanuil Verenca, 1908

Foiliţă ş-o sulcină – 400, Anica Ţan, 1908

Pe cel deal, pe cea cărare – 414, Emanuil Verenca, 1908

Foiliţă fir mătasă – 401, Anica Ţan, 1908

Frunzuleană şi-un dudău – 410, Nicanor Verenca, 1908

Bine, maică, ţi-a părut – 416, Emanuil Verenca, 1908

Leliţă Saftiţă! – 411, Nicanor Verenca, 1908

Auzi cum răsună! – 1041, Alexa Bacrău, 1909

Sub o poală de pădure – 386, Elisaveta Lăcătuş, 1908

De la Cernăuţi la vale – 388, Maria Varzar, 1908

Mărioară – 1032, Zamfira Muntean, 1909

Foaie verde pădureţ – 1047, Mihai Branu, 1909

Frunzuleană stejărel – 374, Nicanor Verenca, 1908

Bărbatul nătărău – 1040, Casandra Bacrău, 1909

Foaie verde clocoticu – 1048, Mihai Branu, 1909