Dragusanul - Blog - Part 977

dar am străbuni şi numai lor mă-nchin

dar am strabuni si numai lor ma inchin

*

acest şirag de urme risipite

prin ierbi de leac a înviat în mine

ca un văzduh cu candele cernite

care-mi pulsează uriaş prin vine

şi mă închin străbunilor şi tac,

doar prin tăceri ei ştiu să se rostească,

am rădăcini, mă regăsesc copac

în risipirea asta omenească

 *

de urme, de păşiri, de rătăcire

spre zările cu timpul ghilotină

în care vârsta prinde să înşire

drept risipire propria-i lumină

şi-mi spun mereu: de n-aş avea străbuni,

de nu i-aş căuta prin vremea lor,

m-ar copleşi prezentul cu minciuni,

cu lipsa lui de orice viitor,

 *

dar am străbuni şi numai lor mă-nchin

cu candeli risipite peste cer

căci sângele mi-a fost mereu destin

şi împlinire-n veşnicul mister


Ura, am scăpat de cântece vechi! Urmează rock-ul

1 Jan Akkerman 1

*

Mi-am propus să desluşesc, în manuscrisele lui Alexandru Voievidca, o hartă a cântecului naţional românesc în Bucovina şi am făcut-o. M-am închinat memoriei acestui inegalabil slujitor al memoriei, căruia nu-i închinăm nimic, nici măcar o folcloroasă oarecare, deşi el ne-a dat totul. Am, cumva, sufletul împăcat, aşa că o să mă întorc la Bucovina Rock Castle. Pentru că aşa obişnuiesc eu: din trecut, mă întorc, întotdeauna, doar în viitor.

*

Bani puţini, ca în fiecare an, şi un festival devenit emblemă culturală a Sucevei lui Ion Lungu, care nu a dat un şfanţ pentru festival, primarul Ion Lungu fiind cel mai bigot duşman al manifestării Bucovina Rock Castle. Dacă aveţi de gând să îl mai ţineţi un mandat, aş renunţa la festival chiar în clipa asta, în care îmi vin veşti proaste şi de la unguri, şi de la bulgari. Şi unii, şi ceilalţi, buni prieteni ai noştri.

*

Bulgarii, de pildă, nu-şi mai pot permite să organizeze, la Sofia, aşa cum şi-au propus, un mare concert ARCTURUS, aşa că nu mai avem cu cine împărţi sarcina cheltuielilor de drum şi va trebui să căutăm altă trupă de metal, la fel de valoroasă, dar care are concerte, în august, prin megieşie, pe la unguri, pe la poloni sau pe la ruşi.

*

Visul nostru, DEFTONES la Suceava, iese pentru totdeauna din discuţie, pentru că muzicienii tocmai lansează, în lungul şi în largul planetei, un nou album, care i-a poziţionat, pe piaţa muzicală, la peste o sută de mii de euro de concert. Dacă am mai avea 20.000 euro, dacă nu v-ar scuipa primarul Lungu în suflete tuturor tinerilor din acest nenorocit oraş sau dacă ar exista în fudula Bucovină o comunitate de afarei, am putea aduce MOGWAI, pentru seara de sâmbătă, 20 august; încă nu am renunţat la speranţă, Mihnea, Andi şi Luci căutând sponsori prin Ardeal. În Ardeal, da, chiar există comunităţi ale unor oameni de afaceri. De asta s-au mutat definitiv toţi ai mei în Cluj-Napoca, şi copiii, şi nepoţii, ba chiar şi nevastă-mea, dar ea nu definitiv, ci doar pentru până o vor slei de puteri nepoţii.

*

Dacă am găsi bani pentru trupa din a treia seară Bucovina Rock Castle, ne-am descurca minunat şi cu a doua seară, când am alege, funcţie de obişnuinţele europene vs birocraţia românească, între disponibilităţile trupelor EXPLOITED sau SKA-P sau SUBWAYS – tare mi-ar plăcea, din motive subiective, să ascult SUBWAYS în şanţul Cetăţii Sucevei! “Disponibilităţile trupelor” înseamnă să nu ne pretindă, cum se obişnuieşte pe piaţa mondială a muzicii, achitarea integrală a sumei cu o lună înainte de data spectacolului, chestie pe care noi nu avem voie să o facem, aşa că iar căutăm, cu temătoare speranţă, spre comunitatea ardelenească de afaceri.

*

Nu ştiu, deocamdată, cum şi cât vom izbuti, aflându-ne noi, Emil, Mihnea, Andi, Luci şi eu, cam pe cont propriu în a dori un parcurs mereu ascendent al Festivalului Bucovina Rock Castle.


Cântecul naţional în Bucovina: Arbore

ARBORE

*

În satul ctitorit de Luca Arbure, românii erau puţini, unul la nouă germani şi evrei, cum preciza Iancu Nistor, aşa că şi cântele naţionale româneşti nu mai răzbeau prin “Arburea”, cum îi zice Iorga, privind, în noapte, “spre acele case luminate (spre care) se urcă cete de oameni negri în caftane, cu brâie lungi şi cizme, cu feţe prelungi albe supt căciuli de blană de vulpe”.

*

Inimioara mea! – 865, Casandra Isac, 1908

Frunză verde păpuşoi – 864, Eugenia Medvighi, 1908

Foaie verde lin pelin – 866, Casandra Isac, 1908

Mândruliţa mea! – 863, Eugenia Medvighi, 1908

Ce tot fugi, iubită! – 861, Eugenia Boca, 1908

 


Cântecul naţional în Bucovina: Bădeuţi

BADEUTI

*

În Bădeuţi, sătenii Veronica Petrescu şi cei din familia Cazac, Catrina, Domnica, Saveta şi Petrea, îşi cântau aleanurile, în iulie 1909, dar, de sărbători se aşezau petreceri frumoase, precum cea descrisă de Nicolae Iorga, în 1904: “La intrarea satului, s-a încins hora, care fâlfâie, de departe, albă, în mişcări line, întipărite de o armonie simplă. Lăutarii zbârnâie din cobze şi scripce, şi strigătele căpeteniei jocului se aud până la mine. Şi bărbaţii şi femeile sunt foarte frumoşi: care e Român şi care e Rus nu se prea poate deosebi în unitatea costumelor, împrumutate de la Români, şi multe căsătorii amestecate se vor fi punând la cale în asemenea prilejuri de hore ale Paştilor luminoasă”.

*

Pintre deal şi pintre văi – 1075, Veronica Petrescu, 1909

Porunci-au puica mea – 1071, Catrina Cazac, 1909

Măi bădiţă Ioniţă – 1063, Petrea Cazac, 1909

Cucule pasere blândă – 1069, Saveta Cazac, 1909

Foaie verde foi de fag – 1067, Vasile Lucescu, 1909

Frunză verde rozmalin – 1065, Domnica Cazac, 1909

Frunză verde earbă neagră – 1060, Petrea Cazac, 1909

Iesă lelea-n uliţă – 1076, Veronica Petrescu, 1909

Vine ţaţa din Vaslui – 1061, Petrea Cazac, 1909

Alunel cu-alune multe – 1078, Veronica Petrescu, 1909

Ie-ţi, copilă, iertăciune! – 1062, Petrea Cazac, 1909

Vai, dorule, vai! – 1070, Catrina Cazac, 1909

Mi-au venit o carte-asară – 1077, Veronica Petrescu, 1909


Cântecul naţional în Bucovina: Băişeşti

BAISESTI

*

Cântecele lăutarului sătesc Ambrozie Frijan aveau zicalele acoperite de nevasta lui, Ileana, sau de alte gasuri frumoase din Băişeşti, precum cele ale Domnicăi şi Garafinei Camciuc, al Margioalei Mihalovici sau ale gospodarilor Ilie Pohaţă şi Emilian Menga.

*

Cântece fonotecate:

*

p51

p86

p118

p149

p151

p206

p279

*

Repertoriul vechi din Băişeşti:

*

Drăceanca – 803, Ambrozie Frijan, 1908

Durduleana – 807, Ambrozie Frijan, 1908

Vivat la masa mare – 804, Ambrozie Frijan, 1908

Busuioc – 805, Ambrozie Frijan, 1908

Corabasca – 802, Ambrozie Frijan, 1908

Stroieşteanca – 800, Ambrozie Frijan, 1908

Hora mielului – 801, Ambrozie Frijan, 1908

Frunză verde foi de nucu – 795, Marghioala Mihalovici, 1908

La fântâna cea de pciatră – 797, Ileana Frijan, 1908

Fugi, fugi! – 130, Emilian Menga, 1907

Trandafirul meu – 833, Ilie Pohaţă, 1908

La fântână, la dumbravă – 799, Domnica Camciuc, 1908

Dealule mândru, frumos! – 786, Marghioala Mihalovici, 1908

Cu urâtu şi cu prostu – 798, Garafina Camciuc, 1908


Pagina 977 din 1,501« Prima...102030...975976977978979...9901,0001,010...Ultima »