*
La Brăieşti, unde nu existau lăutari săteşti, ţăranii Casian Monor şi Ilie Pohaţă ştiau şi cântau, chiar şi pe la petrecerile din satele învecinate, câteva cântece naţionale româneşti.
*
Frunzuliţă şi-un dudău – 810, Casian Monor, 1908
Frunzuliţă brad sucit – 809, Casian Monor, 1908
Frunzuliţă iarbă lată – 811, Casian Monor, 1908
Cântă-n luncă păsărele – 808, Casian Monor, 1908
Vai, dorule, vai! – 832, Ilie Pohaţă, 1909
*
În amestecul armonios de poloni, nemţi, români, ucraineni, evrei, slovaci, croaţi, unguri, cehi, de catolicism, ortodoxie şi protestantism, de hramuri ale neamurilor sărbătorite în mod egal şi cu acelaşi entuziasm de toate etniile, Cacica a avut un patrimoniu muzical est-european şi germanic, în care cu greu şi-au găsit locul în memorie şi câteva cântece naţionale româneşti.
*
De a brâu – 856, Alexandru Dulgher, 1908
Of, şi earăşi of! – 852, Casandra Ciocan, 1908
Binele – 854, Glicheria Hopulele, 1908
Frunză verde şi-o salvie – 851, Casandra Ciocan, 1908
*
E o mare pierdere că în satul acesta cu origini comunitare majoritar maramureşene Alexandru Voievidca nu a avut curajul să intre, singurele două cântece din Cajvana fiindu-i comunicate, la Cernăuţi, de Ana Chirilă, în 14 august 1914.
*
Vine bărbăţelul meu! – 2220, Ana Chirilă, 1914
Of, părinte, of! – 2219, Ana Chirilă, 1914
*
De repertoriul vechi al comunei Calafindeşti ne vom ocupa foarte curând, prioritatea la fonotecare datorându-se şi faptului că în Calafindeşti există un primar adevărat, Loghin Saviuc, dar şi câteva fanfare de o splendidă unicitate. Repertoriul vechi al satului Calafindeşti cuprinde cântecele:
*
Mândruliţă dragă! – 2072, Vasile Turturean, 1914
Mândră, eu ţi-am spus de-asară – 2070, Vasile Turturean, 1914
Draga mami frumuşică – 2052, Zahara Lazor, 1914
Tot mai lin, dorule, lin – 2059, Vasile Lazurcă, 1914
Hâş, hâş, hâş, pasere-albastră! – 2071, Vasile Turturean, 1914
Olin, Olian măi! – 2065, Trandafira Alexii, 1914
Cucule, pasere blândă – 2066, Toader Lavric, 1914
Doamne,-ajută cucului! – 2057, Pavel Bodnariuc, 1914
Mândruliţă – 2056, Pavel Bodnariuc, 1914
Jupăneasă Vălculeasă! – 2051, Zahara Lazor, 1914
Frunză verde de răchită – 2064, Zamfira Popovici, 1914
Cântă cucii vinerea – 2073, Catrina Ravenciuc, 1914
Măi cucule, măi! – 2060, Floarea Vauciuc, 1914
Ţara străină – 2068, Domnica Cioban, 1914
Ţara străină – 2054, Zahara Lazor, 1914
Mândruliţa mea – 2058, Vasile Lazurca, 1914
Frunză verde şi-o lalea – 2055, Pavel Boddnariuc, 1914
Pentru tine, mândrulucă – 2062, Victoria Lazurca, 1914
*
La Câmpulung Moldovenesc, cântecul naţional, cu vagi relicve ancestrale, era păstrat de lăutarii Petrea Creţul, Alexa Cherar şi Petrea Merilă, de cantorul bisericesc Toader Dornean, de învăţătorul Simion Prelipcean, cu un “Cântec vechi” (“Într-o piatră detunată / Şi-al zăhastrului picior, / Ieste-o stâncă ce-au fost fată / De un mare domnitor. // Acea doamnă ie Dochia, / Zece oi al iei popor, / Ie domnează-n vizunie / Peste turme şi păstori” – deci o variantă prescurtată şi eronată a cântecului cules de T. Robeanu: “A codrilor crăiasă / Şi a zmeilor mireasă / Iese, seara, într-amurg, / Paşte cerbii sus, pe runc, / Ciutele şi caprele / Şi le mulge laptele / Şi-l încheagă în fântână / Să nu iasă altă zână, / Şi îl face mândru caş, / Bolovan de bicaş, / Şi îl pune în părău / Să-l spele apa mereu, / Să-i treacă dorul de zmeu”) şi de mulţi alţi gospodari, pentru a fi încredinţat generaţiilor din ce în ce mai înlănţuit pe clipă şi înstrăinat de moştenirea ancestrală.
*
Nu am fonotecat nici un cântec din Câmpulung Moldovenesc şi nici n-o s-o facem, până nu mă dumiresc ce anume mesaje străvechi se ascund în textele cântecelor din lista de mai jos, cântecul apărând, conform vechilor cărţi religioase, dar şi Psalmului 18 al lui David, în Muntele Soarelui, în care “Dumnezeu şi-a făcut sălaş” (David) sau, cum se zicea în civilizaţia pretotemică a munţilor Carpaţi: Ar Ra Ar AUM (Slujind Soarelui, Slujeşti lui Dumnezeu), valea de lângă Rarău numindu-se, şi astăzi, ArRaArAu (Ararău)!
*
Foaie verde trii maslini – 1442, Petrea Merilă, 1909
Astăz’ îi lăsat de săc – 1446, Iftimia Lojinschi, 1909
Cântec vechiu – 716, Simeon Prelipcean, 1908
Frunzuliţă şi-o lale – 872, Iftima Lojinschi, 1908
Frunzăşoară earbă lată – 883, Rosalia Chioruţ, 1908
Of, inimă, of! – 880, Mariţa Hierar, 1908
Frunză verde lemn uscat – 1443, Petrea Merilă, 1909
Puiculiţa mea – 901, Petrea Creţul, 1908
Pus-am şaua pe doi cai – 885, Toader Dornean, 1908
Foaie verde de-alunică – 840, Toader Dornean, 1908
Frunză verzi am tot cântat – 873, Iftimia Lojinschi, 1908
Tiniereţe haine bune – 871, Iftimia Lojinschi, 1908
Foaie verde earbă mare – 874, Iftimia Lojinschi, 1908
Doină – 839, Toader Dornean, 1908
Frunzuşoară sălcioară – 881, Rosalia Chioruţ, 1908
Foaie verde iarbă mare – 902, Petrea Creţul, 1908
Foaie verde de trii zbanţi – 900, Petrea Creţul, 1908
Frunză verde flori mărunte – 870, Iftimia Lojinschi, 1908
Mândruliţa mea! – 878, Mariţa Hierar, 1908
Foaie verde măr domnesc – 877, Mariţa Hierar, 1908
Hora Câmpulungului – 744, Toader Dornean, 1908
Frunză verde trii masline – 715, Alexa Cherar, 1908
În lume născut – 886, Toader Dornean, 1908
Vine badea! – 1441, Petrea Merilă, 1909
Frunză verde de pe soc – 1449, Iftimia Lojinschi, 1908
Foiliţă romaniţă – 1439, Petrea Merilă, 1909
Foaie verde trii masline – 713, Alexa Cherar, 1908
Frunzuleană şi-un bănuţ – 714, Alexa Cherar, 1908
Turturică întristată – 747, Toader Dornean, 1908