Cântecul naţional în Bucovina: Tişăuţi
*
La Tişăuţi şi la Lisaura, în absenţa unui lăutar sătesc, rolul de scripcar a fost asumat de învăţătorul superior Gavril Mleşniţă, cel care era şi sufletul cabinetului de lectură „Călăuzul Făt-frumos”, bibliotecă rurală care avea 57 de membri, o avere frumuşică (58 florini) şi… o singură carte. Dar nu cartea, ci cântecul îi este de trebuinţă bucovineanului, iar la Tişăuţi şi la Lisaura existau voci frumoase, Domnica Iftodi, Domnica Papuc, Maria Manciş, Zenovia şi Silvia Mleşniţă, Maria Curcă sau Veronica Scolobiuc împământenind cântece auzite prin iarmarocul Sucevei şi care le-au mers la inimă.
*
Cântec fonotecat:
*
*
Repertoriul vechi al Tişăuţilor şi al Lisaurei:
*
Cântec de leagăn – 24, Zenovia Mleşniţă, 1907
Jîdaucuţa – 21, Gavril Mleşniţă, 1907
Tropăţîca – 440, Gavril Mleşniţă, 1908
Tropăţică – 26, Gavril Mleşniţă, 1907
Frunză verde şi un burete – 23, Domnica Iftodi, 1907
Vivat şi-o frăţie! – 1419, Domnica Papuc, 1909
Foaie verde pai săcară – 1417, Maria Manchiş, 1909
Sârbul şi sârboaica – 25, Zenovia Mleşniţă, 1907
Frunză verde cimbrişor – 31, Maria Curcă, 1907
Vărvară, Vărvăruţă – 7, Maria Curcă, 1907
Prin preluci, prin văi adânci – 27, Gavril Mleşniţă, 1907
Hai, cumătră, hai! – 9, Domnica Iftodi, 1907
Cucule haiducule – 29, Domnica Iftodi, 1907
Măi ciobane, măi – 10, Domnica Iftodi, 1907
Frunză verde de-alunică – 28, Silvia Mleşniţă, 1907
Frunză verde lozioară – 11, Veronica Scolobiuc, 1907
Turturică – 1421, Vasile Palamar, 1909
Peste cea pădure deasă – 1416, Maria Manchiş, 1909