Tiberiu Cosovan şi discursurile lui cromatice

În expoziţia ACORD, de la Muzeul Bucovinei din Suceava, Tiberiu Cosovan expune doar 12 lucrări, unele cu aceeaşi temă-cadru, dar cu nişte discursuri cromatice profunde, care probează că artistul şi-a găsit unicitatea, că după teribilele lui ceruri impresioniste, din vremea întoarcerii la pictură, a izbutit să se formeze, ca expresie, în cadrul aceloraşi tehnici, dar prin dialogări cromatice interesante, în desfăşurări cu arome de reavăn atemporal.

Pictura lui Tiberiu Cosovan, profund interiorizată şi poate că şi intimizată, este narativă, în cadrul unei abordări lirice în care liniştea interioară şi acel demiurgic “Pace, vouă!”, cum e şi firesc, nu doar coexistă, ci se şi determină reciproc. Există în pictura lui Tiberiu Cosovan un păstos confortabil, în care să ţi se scufunde sufletul ca pe un pled confortabil, atunci când are nevoie de odihnă. Culorile lui absorb, bandajează şi tămăduiesc, iar liniile au discreţia suportului ideilor, în ciuda aparenţei lor de decisiv şi de hotărâtor.

Tiberiu Cosovan, mărturisitorul fenomenului plastic sucevean de astăzi, este şi un pictor cu personalitate artistică distinctă şi inteligent definită, îndreptăţit la propriul lui petec de cer. Existenţial, desigur.

Jurnalism No Comments May 4

Iosif Csukat sau interferenţa naturilor

În expoziţia ACORD, realizată împreună cu Tiberiu Cosovan, cu ocazia lansării celui de-al patrulea volum “Efigii în filigran”, al lui Tiberiu Cosovan, Iosif Csukat explune 17 lucrări remarcabile, prima, “Pictorul”, avându-l ca personaj chiar pe Tiberiu Cosovan, pictând undeva, în natură.

Ce m-a surprins, de data asta, în opera lui Csukat, pictor remarcabil, pe care îl aprecia în mod deosebit şi legendarul Ion Irimescu, este interferenţa naturilor, a naturii vii, a peisajului dezlănţuit spre idealul lui – armonia culorilor, şi a “naturii moarte”, pe care Iosif Csukat o prelungeşte, mereu şi mereu, în interferenţa viului, ajungând până la o concepţie îndrăzneaţă, în care fructele şi vazele cu… penele sunt aşezate peste un deal, ieşit de sub un penel nevăzut, în manieră impresionistă.

Transparenţe bine gândite, un meşteşug al liniilor şi al culorilor cum rar se mai pot întâlni şi o armonie a depărtărilor inteligent expusă fac din pictura lui Iosif Csukat un univers definitoriu nu doar pentru pictor, ci şi pentru consumatorii de artă plastică. Dovada: deja i s-au reţinut mai multe tablouri.

Jurnalism No Comments May 4

Pornografie securistă cu klaus iohannis

Cu o zi înainte de sosirea cetăţeanului iohannis la suceava, primisem un mesaj, de la telefonul cu numărul 0725 109 668, prin care mi se comunica, risipind litere albe pe fond albastru, că:

“Intalnirea domnului Presedinte Klaus Iohannis cu administratia publica locala va avea loc maine, 3 mai, la Teatrul Matei Visniec cu incepere de la ora 12. Accesul in sala se face in intervalul 11:00-11:30. Va rugam sa aveti un act de identitate“.

Aici e baiul, neamule şi onorabile securist, că de când l-am votat pe cetăţeanul din Sibiu s-a dus naibii şi ultimul vestigiu de identitate, chiar dacă puţini mai presimt că, vorba poetului bucovinean Gavril Rotică, am cam ajuns, cu toţii, “copiii nimănui”. Deci, fără identitate, ce să caute nevrednicul de mine în teatrul în care se tot joacă disperanta comedie a ororilor?

Dar poanta (cum nici măcar plânsul nu ne-a mai rămas, e nevoie de poante, ca să putem râde) este că, punând, astăzi, telefonul pe birou şi fotografiindu-l, cu mesajul deschis, în prezenţa domnului inginer Nicolae Oprea şi a colegului Tiberiu Cosovan, aparatul de făcut poze a înregistrat o imagine de sub albastrul suport al mesajului securist: un instantaneu pornografic. Nu-l comentez, pentru că nu mă interesează ce face vânjosul klaus iohannis în intimitatea lui de căzut în funcţia prezidenţială ca într-o gură de canal uitată deschisă pe stradă.

Jurnalism No Comments May 3

ştiu în cine să-l arunc

Acest text nu este o poezie, ci o joacă împrimăvărată de cuvinte

flori de măr şoptite-n Soare

de străvechile colinde,

timpul calcă în picioare

numai ce nu poate prinde

şi mă tem, când creşteţi salbă

îndemnând spre adevăr:

sufletul mi-i floare albă,

albă floarea unui măr

ce o clatină lumina

şi-o răpeşte din copaci:

nu ştiu care e pricina

că tu, suflete, mai taci

îndurând sfios destinul

ce te-a cetluit cu flori

să te vânture seninul

care mai adie-n zori:

pune-mi sufletul în palmă

şi-l fă piatră de pe runc

căci, din toate ce dau valmă,

ştiu în cine să-l arunc

Poezie de ion dragusanul No Comments May 3

Anii 1700 în imagini, cu o arie de Cantemir

Un nobil francez, Domnul de Ferriol, care a stat vreo doi ani la Istambul, a scos o carte ilustrată cu desenele sale, Recueil de cent estampes, reprézentant différentes Nations du Levant, gravées sur les tableaux peints d’après nature en 1707-1708, dar şi cu partitura unei compoziţii a lui Dimitrie Cantemir, Air sur lequel tournent les Derviches de Pera, recunoscută şi în posteritatea europeană a lui Dimitrie Cantemir drept compoziţie a principelui cărturarilor.

Cartea Domnului de Ferriol poate fi accesată în minunata bibliotecă naţională GALLICA din Paris, eu alegând şi punându-vă la dispoziţie doar două duzini de imagini cu Orientul anilor 1707-1708 şi, desigur, cu transcripţia compoziţiei lui Dimitrie Cantemir:

ANECDOTE ISTORICE No Comments May 3