Niculai Barbă i-o trage culturii în barbă

După ce ne-a făcut de râs, scoțând Concertul „Ciprian Porumbescu” pe SEAP și, practic, anihilând un drept sacru la memorie, eminența cenușie a lui Gheorghe Flutur, „cascadorul” Niculai Barbă, implementat ca jandarm județean în consiliul de administrație al Centrului Cultural „Bucovina”, ne-o trage iar cu birocrația în barbă, cu doar exact trei săptămâni înainte de debutul festivalului „Bucovina Acoustic Park” de la Vatra Dornei, probând încă o dată că instituția Centrului Cultural „Bucovina”, deși are personalitate juridică proprie în punerea în practică a proiectelor aprobate de deliberativul județean (hotărârile plenului Consiliului Județean au putere de lege), este la cheremul nepriceperii lui Flutur, care scoate, mereu și mereu, castanele din foc prin ageamiul Barbă.

Ieri, Barbă și compania au tăbărât, printre altele, pe „Bucovina Acoustic Park” cu o nonșalanță de milițian portocaliu, care se stropșește la toată lumea. Când șefii mei direcți au cerut să fiu chemat în fața inutilului consiliu de administrație al voinței lui Flutur, ca să lămuresc detaliile care le încețoșează mințișoarele politruce, Barbă a refuzat ciocoiește, dar a trasat „sarcini” care probează că acest veșnic încurcă-lume doar la lins pingelele lui Flutur se pricepe. Șefii mei, care știu cum stă treaba cu „independența” culturii, mi-au transmis, dimineață (întotdeauna, când este de lucru, vin la serviciu din zorii zilei, iar ei, de frica lui Barbă, la fel), noile „sarcini” de partid, care se bat cap în coadă cu regulile unui festival – iar cel dornean nu e primul pe care îl fac.

Peste puțină vreme, trebuie să plec la Vatra Dornei, pentru perfectarea actelor finale (întârzierea tot lui Barbă se datorește) între două instituții cu personalitate juridică, dispuse și la susținerea unei oaze de cultură, nu doar la însăilările chiciuriste haida-dâra-dâr-dâr-da, cu care ne tot sufocă Flutur și Barbă, așa că nu am timp să fac și alte maldăre de hârtii inutile, în condițiile în care toată documentația excesiv de birocratică, prin care capătă drept la viață un act de cultură, a fost întocmită la timp și cu stricta respectare a dispozițiilor legii și a îndreptățirii culturii.

Dragi cetățeni ai promovării chiciurelii, Gheorghe Flutur și Niculai Barbă: știu că puteți desființa orice, așa că desființați! Dar nu mă mai stresați cu imbecile „țineri sub control”, că nu v-ați găsit omul. Desființați, dar vedeți-vă de lungul nasurilor, care numai cultură nu au mirosit de-a lungul vieții trupurilor care le poartă.

POST SCRIPTUM: Știați că, în fiecare săptămână, Centru Cultural „Bucovina”, instituție de cultură cu personalitate juridică proprie, este obligat să trimită rapoarte detaliate cetățeanului Niculai Barbă, care nu ocupă un post în Consiliul Județean Suceava, ci este șeful kgb-ului lui Flutur, despre ce urmează să se întâmple în viitorul apropiat, ca să aibă ce ține la cherem?

Jurnalism No Comments Jun 16

Şi pe Dragnea l-am “citit” bine

Regionalizarea României, după mintea ponto-apocaliptică a lui Liviu Dragnea

Într-o vreme când încă mai credeam în rolul satirei, făcusem o “relaţionare” grafică între puterea ponto-apocaliptică şi România. Postasem caricatura-colaj pe acest blog, în 18 septembrie 2013, când toate hărtănirile ţării aveau deja un istoric, iar baronii roşii şi portocalii deja beneficiau de consacrare. Acum, când am auzit întâmplător despre cumplita încăierare dntre potăile haitei roşii, încăierare care nu mă preocupă şi nu mă nelinişteşte (în biata noastră patrie, numai proştii îşi mai fac speranţe), mi-am amintit cât de bine “citisem” caracterul de măcelar al lui Liviu Dragnea. Un motiv suficient, ca să reiau ironica alegorie.

Jurnalism No Comments Jun 15

Vocea de care aveau nevoie “Zicălaşii”

Şi nu doar vocea, ci şi inima, şi mintea. Spun asta după ce am ascultat, cântată de Mihai Hrincescu, doar cu acompaniament propriu de cobză, cântecul “Frunzuliţă bob năut”, publicat de Calistrat Şotropa în numărul 42 al bibliotecii muzicale “Muza Română” din Cernăuţi. Senzaţia că îl ascult pe lăutarul Ion Batalan din Călugăriţa, cel care alegea, cu doi ani înainte, între ofertele staţiunilor româneşti şi “austriece” Olăneşti, Govora, Slănic Moldova, Herculane, Vatra Dornei etc., a fost atât de copleşitoare, încât, cale de un cântec, deja păşeam pe trotuarele podite ale târguşorului-staţiune de odinioară de sub poalele Ouşorului.

Cântecul, aflat, într-o variantă ulterioară, cu text inspirat improvizat, şi în colecţia lui Friedwagner, şi în manuscrisele lui Voievidca, avea să fie cântat, pe când eram eu copil, doar de legendarul Gheorghe Hazgan, sub titlul “Când îţi văd baticul roş”, dacă nu mă înşeală memoria (şi nu prea obişnuieşte să o facă).

Mihai Hrincescu, asumându-şi cântecul, de pe la 1860, “Frunzuliţă bob năut”, cu parfumul îmbătător al armoniilor acelor vremuri, chiar izbuteşte o arheologie spirituală pe măsura trupei care l-a adoptat, “Zicălaşii”, la propunerea starostelui Petru Oloieru, care îi urmărise atent evoluţia din ultimii doi ani, aşteptând clipa în care Mihai Hrincescu va avea toate datele necesare unui recuperator de memorie. Şi iată că le are, iar la Vatra Dornei, în 7 iulie, se va convinge toată lumea că, în sfârşit, Bucovina are un purtător de cuvânt al spiritualităţii ei străvechi de primă mână.

Jurnalism No Comments Jun 15

4 în 1, la Vatra Dornei – Parcul Cazinoului

Pentru că avem obligaţia de a testa preferinţele conjudeţenilor noşti, pentru eventuale înfiinţări de sine stătătoare, dar şi pentru că toate cele patru “rădăcini” de festivaluri posibile ar putea dăinui şi prin perfecţionarea festivalului-test din 7-9 iulie 2017, după lungi şi îndelungate dezbateri, şi în cadrul Centrului Cultural “Bucovina”, şi în cel al Consiliului Judeţean Suceava, s-a convenit asupra formulei din afişul de mai sus. O formulă, cum am mai spus, menită unei monotorizări a preferinţelor publice, dar şi alernativei de cunoaştere, prin interdependenţă, şi a altor genuri muzicale, decât cele deja aflate în vizorul estetic al preferinţei generaţiilor viitorimii.

Noutatea o reprezintă eşantionul “Bucovina Folk”, Mihaela Popescu – Cornel Angelescu, care poate legitima reluarea sau reînfiinţarea festivalului de muzică folk, domeniu în care judeţul Suceava este atât de bine reprezentat. Mihaela Popescu şi Cornel Angelescu vor cânta, separat şi împreună, timp de peste o oră, după o repriză de muzică veche românească, tot de un ceas, susţinută de zicălaşi, seara de 7 iulie 2017 urmând să se încheie cu a doua parte a concertului “Zicălaşii”, în care veţi regăsi şi cele două melodii ale legendarului Grigori Vindereu dedicate şi destinate dornenilor: “Câte flori pe Dorna-n sus” şi “Hora Dornenilor”.