Dragusanul - Blog - Part 570

În lipsa unor concursuri pentru trupe rock

În țară există mult prea puține concursuri pentru tinere trupe de muzică rock și, tocmai de aceea, lipsește și știința strategiilor de imagine, cu consecința unor neîncetate bănuieli. Nici Bucovina Rock Castle nu și-a putut permite, până în acest an, să organizeze un astfel de concurs, pentru că aveam de dobândit, mai întâi, un prestigiu pentru festival. Ceea ce am și izbutit.

*

Când, împreună cu echipa care face festivalul, am considerat că e timpul să oferim o șansă și tinerelor trupe din țară, am vrut ca jurizarea să aparțină în totalitate iubitorilor acestui gen de muzică, deși în practica altor festivaluri există și o jurizare din partea organizatorilor. Ne-am exclus pe noi, convinși fiind că șansa menționată trebuie să vină din partea fanilor trupelor care se vor înscrie în concurs. Și nu pricep de ce se înregistrează, deja, un exces de încrâncenare, când nu 1-2 trupe, precum la alte festivaluri, va cânta pe scena a doua, ci 9 trupe, urmând ca să promovăm pe scena întâia, în anul sau anul următor, doar trupele care vor izbuti să adune cât mai mulți iubitori de rock în jurul cântecelor lor.

*

Față de toate trupele înscrise în Concursul Bucovina Rock Castle 2018 eu am manifestat entuziasm egal: le-am redistribuit postările (o fac și prietenii mei), înființând și o rubrică pe site-ul meu, care are prieteni în toată lumea și datorită muzicii pe care o promovează. Mulți poeți evrei, olandezi, germani, francezi (unii dintre ei, arabi), englezi redistribuie piesele înscrise în concurs, pentru că și lor le place Bucovina Rock Castle. În urmă cu vreo doi ani, când Toy Machines concura pentru Electric Castle, am apelat pentru voturi la toți prietenii mei din lumea largă, iar datorită promovării făcute de ei, mulți conaționali de-ai lor au votat pentru Toy Machines, trupă care a avut voturi din străinătate aproape la fel de multe ca din România, deși nu a cântat niciodată dincolo de fruntarii. Folosisem, care va să zică, o strategie bună de promovare, fără să mă rezerv la voturile întâmplătoare ale vizitatorilor paginii de concurs. Asta trebuie să facă și fanii trupelor din Concursul Bucovina Rock Castle 2018: să-și promoveze trupele în lung și în lat, dacă vor voturi. Pentru că puțini sunt cei care vizitează pagina de concurs pentru a asculta toate trupele și a opta, eventual, pentru câteva; majoritatea votanților au o trupă în obiectiv și atât.

*

Scriu acest material, în intenția de a contracara suspiciunile nefondate la adresa trupei din Baia Mare, care conduce, deocamdată, în topul preferințelor. Am verificat voturile „arabe, evreiești, rusești” și am constata că aparțin unor prieteni ai paginilor mele personale, care au optat, din toate redistribuirile, pentru câteva trupe. Prin urmare, vă sfătuiesc să nu vă molipsiți de suspiciunea tradițională românească (îmi place să sper că voi, generația tânără, însemnați altceva), ci să puneți umărul pentru promovarea cât mai eficientă a trupei preferate.


ce-a mai rămas din ultimul meu vers

 

Fotografie de Radu Bercea

a nins în Bucovina cu risipă

de alb imaculat și-atât de proaspăt

încât în umăr mi-a crescut aripă

să pot să-nvăț lumina de la capăt

doar de la brazii – sacerdoți ai firii –

ce stau de veghe până sus, în munte,

și risipesc sămânța nemuririi

sub aura ninsorilor cărunte

*

sub care mă ascund ca-ntr-o tăcere,

ca într-o tihnă-a sufletului sfântă

dincolo de hotare efemere,

dincoace, unde sufletul meu cântă

ninsorile acestea ancestrale

păstrând aleanul cosmicelor rune,

a nins în Bucovina, în pocale

se-nchină vinul sacru și apune

*

pe strunele viorilor amare

ce rătăcesc prin largul univers

ca să-nfășoare-n tainică ninsoare

ce-a mai rămas din ultimul meu vers


Hadicfalva, pe moşia Dorneşti, în 1917

Port unguresc, în 1917

Fotografia de mai sus este un detaliu al celei de mai jos ( Heizhaus in Hadikfalva, 1917), un detaliu pe care l-am selectat pentru că prezintă sugestiv portul maghiarilor din Bucovina, într-o epocă tragică, în care omul de fiecare zi, indiferent de etnie, era mereu spulberat de viforniţa istoriei. Despre maghiarii din Hadikfalva nu o să vă vorbesc, pentru că asta este, în fond, misiunea prietenului meu László Gergely Pál, accesul lui la documentele vremii fiind îndreptăţit în mai multe limbi şi cu consecinţa unei cuprinderi mai largi.

Heizhaus in Hadikfalva, 1917

 

Heizhaus in Hadikfalva, 1917

Kirche in Hadikfalva, 1917

Eisenbahnbrücke Hadikfalva, 1 feb. 1918

Brückenbau in Hadikfalva, 1917

Brückenbau in Hadikfalva, 1917

*


Constantin Severin sau universul săvârșit

 

Constantin Severin, poet, prozator, eseist, pictor – și capitolul nu este nici pe departe încheiat, a izbutit să-și săvârșească universul prin forța cuvintelor și prin astralitatea culorilor, ordonate în structuri arhetipale, conform unui limbaj al iluminării – cum sunt îndeobște numite simbolurile și runele sacre primordiale – care împrumută mult din inefabilul propriilor sale trăiri.

*

Ca poet, Constantin Severin a dat măsura înzestrării sale, apoi, când și-a considerat opera lirică desăvârșită, a trecut la celelalte săvârșiri: pictura, proza, eseistica.

*

Pictura lui Constantin Severin, care încadrează efemeritatea, inclusiv cea care ține de atașamentul omenirii față de scenariile mitologice care au bântuit vremurile, efemerul fiind tratat aproape academic, pentru a fi covârșit de limbajul iluminării ancestral, surprinde de la tablou la tablou și prin vigoarea viziunilor poetice, bine și îndrăzneț definite.

Consecința acestor îndrăzneli creatoare este universul săvârșit, despre care va trebui să se discute, odată și odată, întru definirea operei lui Constantin Severin. Nu o fac eu, trăitorul acestor impresii, în clipa în care mi-am adus aminte că astăzi s-a născut, se naște și se va naște, până în veac, prietenul meu Constantin Severin.

*

La mulți ani Constantin Severin, și

Dumnezeu să ni te ție numai întru bucurie!


Cristinești, Керстенці – Hotin, la 1770-1772

Ţinutul Hotinului

1770-1772

Ocolul de Sus

*

Cârsteneștii

*

Toată suma caselor: 28

Scădere rufeturi, însă: 2

1 popă

1 dascăl

Rămân birnici: 26

*

Birnicii:

*

Simion, vornic

Chiriac brat (frate) vornicului

Ștefan, rus

George, rus

Pintelei sin (fiu) Cimpoeșu

Nichita

Ion Ciponcic

Mihai Hrișcă

Mihalache cel mititel

Grigoraș Pomană

Ion Chisărciuc

Grigore Moșniaga

Petre, holtei

Ion sin Andrei

Grigoraș

Ion Cimpoeșu

Iacob, rus

Vasile sin Iacob

Dănilă sin Tudose

Mihălache sin Andrei

Vasile Moruz

Ion sin Dumitru

Toma sin Istrate

Ioniță, bejenar

Iacob sin Istrate

Simion Băbuță

*

Rufeturi:

*

Popa Alecsa

Grigoraș, dascăl

*

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 122


Pagina 570 din 1,488« Prima...102030...568569570571572...580590600...Ultima »