László Gergely Pál: De izbelişte în mijlocul câmpului
Câteva lucruri interesante: La Densus, am observat, acum câţiva ani, o mică statuie, dar impresionantă, din marmură, lăsată de izbelişte în mijlocul câmpului. Locul fiind împrejmuit cu gard şi cu sârmă ghimpată, cu greu am escaladat acest obstacol (era să-mi las nădragii-n gard), fiindcă mă atrăgea ceva de acea operă de artă, care, cum s-a văzut de la distanâî, avea o vechime considerabilă.
Era un monument funerar, cu inscripţii în maghiară: „Soţia lui Lőrinc Mara, născută Leontina Lukács, în 1837, şi decedată în 1863”. Pe cealaltă latură: „Ridicat, în semn de pios omagiu, de către soţul neconsolat”.
No, amu trebuie zis că famila Mara a fost de origine română şi înnobilată, cu secole înainte, de regii maghiari. Şi numele de Lucaci Leontina spune multe. Dar, fiindcă e scris în maghiară, mormântul e lăsat de izbelişte.
Interesant este că şi monumentele din secolul 19 erau scrise în latina urmaşilor geto-dacilor.
