Dragusanul - Blog - Part 568

Nedăbăuţi sau Недобоївці – Hotin, la 1770-1772

Ţinutul Hotinului

1770-1772

Ocolul de Sus

*

Nădăbăuţii

* 

Toată suma caselor: 53

Scădere rufeturi, însă: 2

1 popă

1 dascăl

Rămân birnici: 51

*

Birnicii:

*

Matei Romanciuc

Ivan Huţul

Andrei, lăpuşnianul

Tudose Spătariul

Ichim

Hrişco Bordeianul

Vasile Sofrone

Mihai Sofrone

Iure Huţul

Ştefan, puşcaşul

Ivan Romanciuc

Nichifor

Ile, crămariul

Simion Ţigănuvschie

Tănase Cosofin

Lupul, biv (fost) vătăman

Chiriac

Mihail Sofian

Maftei, butnariul

Luchian brat (frate) Ticul

Sandul Buciuc

Vasile, vornic

Ichim Romanciuc

Harasim zet (al) Zbuciuc

Mihalache sin (fiu) Andronic

Toader sin Andronic

Ion Dumitriuc

Iacob sin puşcaşul

Petre, văcariul

Iacob Covică

Alecsa brat (frate) puşcaşu

Andreeş Moldovanu

Iacob Tinul

Ilieş brat Andrieş (Moldovanu – n. n.)

Tinco, biv (fost) vornic

Sandul cumnat puşcaşului

Simion Ferednic

Fedor, rus

Ivan Plamare

Ivan Ciornei

Hrior, vătăman

Ivan Cereşna

Iure Ghiuciuc

Iacob, pânzariul

Stare Romanciuc

Andrei Curjos

Toader Iordache

Ivan Cudel cu Spare

Ion Mironiţă

Vasile sin Mereuţă

Vasile Vavliuc

*

Rufeturi:

 *

Popa Pevăl

Leonte, dascăl

*

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 128


Şirăuţii de sus sau Ширівці – Hotin, la 1770-1772

Ţinutul Hotinului

1770-1772

Ocolul de Sus

*

Şărăuţii

* 

Toată suma caselor: 34

Scădere rufeturi, însă: 1

1 popă

Rămân birnici: 33

*

Birnicii:

*

Prodan brat (frate) vornicului

Grigoraş brat vornicului

Ştefan Mivrenschie

Ivan Văcărciuc

Ştefan Lăzărciuc

Iacov brat Ivan

Hrior Hatman

Vasile

Hrior Olenic

Vasile Caciuc

Dumitru Puiu

Ştefan Ciribaşa

Vasile Lazărciuc

Andreeş sin Puiu

Petre Lungul

Petre zet (al) Stoenesii

Iure sin (fiu) Prisăcărciuc

Pavăl, cojocariul

Anton, butnariul

Ivan Văcărciuc

Ion zet Ciuc

Ion, ucraineţ

Vasile, rotar

Ivan Liftă

Chirilă

Nicolae zet (al) vornicului

Niculae Hoceriac

Iacob Dima

Fodor, rotar

Nicolae Blidorciuc

Mihalache, vornic

George zet lui

Timici, vătăman

*

Rufeturi:

*

Popa Toader

*

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 127 şi 128


Vlădicina sau Владычна – Hotin, la 1770-1772

Ţinutul Hotinului

1770-1772

Ocolul de Sus

*

Vlădicenii

* 

Toată suma caselor: 31

Scădere rufeturi, însă: 2

1 popă

1 dascăl

Rămân birnici: 29

*

Birnicii:

*

Hriţco, pânzariul

Petre, rus

Andrei Iujânschie

Vasile Condric

Nicolae, bejenar

Ştefan Murco

Toader zet (al) Murco

Vasile Mandrabur

Ştefan sin (fiu) Cimpoeşul

Miron, argat popei

Ştefanca zet Ilaşco

Hrior, cibotariul

Ion Cimpoeşul

Alecsa, olariul

Anton Gregenciuc

Sandul sin cibotariul

Toma sin Iancul

Vasile brat (frate) vornicului

Gherasim, dijmaş

Toader, vătăman

Lupaşco, vornic

Vasile, cibotar

Toader sin Dimei

Onofrei al Suhăriţei

Alecsa sin Petre

Dumitru sin Petre

George

Ion Căzacul

Tudose, pălămar

*

Rufeturi:

*

Popa Ignat

Toader, dascăl

*

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 127


Sărbătoarea Zicălașilor: ziua lui Răzvan Mitoceanu

Răzvan Mitoceanu, în urmă cu exact un an, sărbătorindu-și nașterea printr-un concert în cinstea pictorului-martir Radu Bercea

Chiar dacă ziua de astăzi înseamnă o sărbătoare a folclorului românesc din Bucovina și în general a folclorului românesc, egoist cum mă știu de o viață, eu prefer să o numesc și să o țin drept sărbătoare a Zicălașilor, adică a nevoii de a asculta respirația străbunilor. Și asta nu pentru că muzicianul Răzvan Mitoceanu a fonotecat audio, la vioară, acompaniat de ritmicitatea țambalului lui Petrică Oloieru, 300 de cântece românești din anii 1907-1914 (cântecele reale ale Unirii), păstrate în manuscrisele lui Voievidca; că la fonotecarea patrimoniului din colecția „Muza Română”, a cântat, la vioară, împreună cu Adrian Pulpă (Narcis Rotariu avea un eveniment de familie important), repertoriul unor lăutari legendari de odinioară, precum Nicolae Picu, Grigore Vindereu sau Ion Batalan, în celelalte fonotecări, deci în alte vreo 700 de cântece pierdute, dar retrezite la viață, asumându-și rolul discret, dar atât de important de bracist.

Nu doar pentru implicări decisive și generoase într-un act de arheologie spirituală, în care, alături de cei numiți deja, se regăsesc și Ionuț Chitic, Constantin Irimia, Mihai Hrincescu, Viorel Kiriliuc și Mihai Cotos, nu doar pentru scânteia de geniu care îi caracterizează opera de muzician este ziua nașterii lui Răzvan Mitoceanu o sărbătoare a Zicălașilor, adică a unei adevărate familii, în care preț se pune pe interdependența suflet-minte, ci pentru natura lui umană, adeseori capricioasă și contra (cum se numea, odinioară braciul), care-mi amintește de propria mea tinerețe.

Răzvan Mitoceanu – fotoportret de Ion Drăguşanul

La doar 40 de ani, pe care îi face astăzi, Răzvan Mitoceanu începe, de fapt, adevărata tinerețe, cea a gestionării organizate a capacităților și hăruirilor sale, tinerețea conștientizării și asumării vocației, deci un fel de îndumnezeire, pe care sufletul și mintea le va desluși molcom, dar decisiv, drept atotcuprinzătoare armonie.

 

 

La mulți ani, Răzvan Mitoceanu,

și Dumnezeu să ni te ție numai întru bucurie!


Cartea lui Tiberiu Avram, la Biblioteca Bucovinei

Cartea „Aventuri pe şase roţi” a ajuns, de la Gura Humorului, şi la Suceava, în templul Elenei Greculesi din incinta Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, în care oficiază, ca de obicei, doctorul în istorie Gabriel Cărăbuş. În aceste condiţii, autorul ei, Tiberiu Avram, însoţit de prieteni ştiuţi şi neştiuţi, de tovarăşul lui în cea mai lungă călătorie, Dinuţa, şi de ţinta şi idealul teribilului maraton care este viaţa, Clara, au intrat în templul cărţii, iar bietul de mine, aflat întâmplător pe acolo, ca să facă poze, a simţit ce înseamnă comunitate, a trăit sentimentul acela de duioasă apropiere, pe care numai intimitatea actelor culturale îl poate determina. Şi erau, acolo, înconjuraţi de icoanele sufletului voievodal al Elenei Greculesi, şi apropiaţi de ai mei (Ioan Manole, Liviu Dorin Clement, Daniel Tănase, Viorica Petrovici, Carmen Veronica Steiciuc, Angela Zarojanu, Vasile Ilie, Cristian Adomniţei, Cezar Straton,  Sandrino Neagu, Viorel Corodescu, Valentin Chidovăţ), dar şi oameni pe care poate că pe nedrept îi întrezăream mai înspre orizont, ba chiar dincolo de el: Mirela Adomnicăi, Ion Lungu, Viorel Seredenciuc, Lucian Harşovschi, Ioan Iacob, Viorel Nuţu. Primii trei, ca oficiali, au luat loc în prezidiu, apoi s-au rânduit la pupitru, ca să vorbească. Primul a vorbit Mirela Adomnicăi, cea de odinioară, pe care o admiram fără rezerve; discurs inteligent, degajat, fără iefinătăţuri – mă înclin cu tot respectul! Apoi, Ion Lungu, care trebuia să ajungă cât mai repede la ziua nepoţelului său, care tocmai astăzi s-a găsit să împlinească 5 anişori (Fericire, puiule, căci le cuprinde şi este condiţionată de toate!); discurs savuros. În final, Viorel Seredenciuc: echilibrat, cumpătat, ca de obicei.

Aţi observat, nu am menţionat nici o funcţie, pentru că în jurul cărţii lui Tiberiu Avram s-au adunat oameni, iar pe cei care au vorbit eu i-am ascultat cu atenţie. Şi, ascultându-i, i-am simţit atât de apropiaţi de suflet, încât, atunci când mi-a venit rândul să prezint cartea (nu de la pupitru sau din prezidiu, chestii de care, ca şi Roman Istrate, am o oarece… indispoziţie), am respirat cuvintele mai dezinvolt ca niciodată, molipsindu-l de dezinvoltură şi pe Tiberiu Avram, care, din postura de autor recidivist (cea de astăzi e a patra carte), a avut ultimul cuvânt, pe care l-a împărţit frăţeşte cu prietenul lui din copilărie şi din carte, Dan Lefter.

Frumos s-a mai trăit, astăzi, măcar pentru vreun ceas, la Suceava, în templul Elenei Greculesi (Dumnezeule, cât de vie i-am mai simţit prezenţa!) şi, pentru că am fost martor, vă las cu câteva instantanee, alese dintre cele care mi-au şi reuşit.

 


Pagina 568 din 1,497« Prima...102030...566567568569570...580590600...Ultima »