ce-a mai rămas din ultimul meu vers

Fotografie de Radu Bercea

a nins în Bucovina cu risipă

de alb imaculat și-atât de proaspăt

încât în umăr mi-a crescut aripă

să pot să-nvăț lumina de la capăt

doar de la brazii – sacerdoți ai firii –

ce stau de veghe până sus, în munte,

și risipesc sămânța nemuririi

sub aura ninsorilor cărunte

*

sub care mă ascund ca-ntr-o tăcere,

ca într-o tihnă-a sufletului sfântă

dincolo de hotare efemere,

dincoace, unde sufletul meu cântă

ninsorile acestea ancestrale

păstrând aleanul cosmicelor rune,

a nins în Bucovina, în pocale

se-nchină vinul sacru și apune

*

pe strunele viorilor amare

ce rătăcesc prin largul univers

ca să-nfășoare-n tainică ninsoare

ce-a mai rămas din ultimul meu vers