Cunoscuţii… eroi necunoscuţi (IV)

Pentru ilustrarea acestui material, folosesc fotografii din

Types et Costumes de la Russie (1878), de Ivan Raoult

Compania A. R.

1 Bolocan Ioan, sergent muzică, din comuna Tecuci, plasa Nicoreşti, district Tecuci, de 28 ani.

2. Ionescu Vasile, sergent muzică, comuna Galaţi, plasa Siret, district Covurlui, de 20 ani.

3. Melac Polde, sergent, comuna Galaţi, plasa Siret, district Covurlui, de 29 ani.

4. Niţă Mihalache, soldat, comuna Tişeiu, plasa Sărata, district Buzău, de 23 ani.

Tabloul ostaşilor

din al

IV-lea Corp de Armată

Divizia VII, Regimentul XIII Dorobanţi

căzuţi în războiul Independenţei din 1877-1878

1. Vasilescu Gr. Cernea, sublocotenent, rănit.

2. Lelescu Gheorghe, sublocotenent, rănit.

3. Vasilescu Ioan, sublocotenent, rănit.

4. Scărlătescu Flexi, sublocotenent, rănit.

5. Renescu Ioan, sublocotenent, rănit.

1. A Butnăriţei Ioan, soldat mort, comuna Bobeni, district Iaşi.

2. Ţurcanu Toader, soldat mort, comuna Bădeni, district Iaşi.

3. Ţintilă Gheorghe, sergent mort, Iaşi.

4. Sârbu Ştefan, soldat mort, comuna Ciurea, district Iaşi.

5. Iuraşcu Neculai, soldat mort, comuna Dragşani, district Vaslui.

6. Atecle Dumitru, soldat mort, comuna Coseşti, district Vaslui.

7. Răşchitor Vasile, soldat mort, comuna Doagele, district Vaslui.

8. Faur Gheorghe, soldat mort, comuna Bădeşti district Vaslui.

9. Calenciuc Vasile, caporal mort, Vaslui.

10. Ciobanu Ioan, soldat mort, comuna Tomeşti, district Iaşi.

11. Piruş Apostol, soldat mort, comuna Dragşani, district Vaslui.

12. Rusu Ioan, soldat mort, comuna Ipate, district Vaslui.

13. Cojocea Ioan, soldat mort, comuna Bărleşti, district Iaşi.

14. Mează Noapte Costache, soldat mort.

15. Obreja Gheorghe, soldat mort, comuna Parpaniţa, district Vaslui.

16. Morariu Simion, soldat dispărut, comuna Selepra, district Vaslui.

17. Ilaşcu Neculai, soldat dispărut, comuna Zapoveni, district Vaslui.

18. Liţă Gheorghe, soldat mort, comuna Codăeşti, district Vaslui.

19. Pricope Vasile, soldat rănit, comuna Sărca, district Iaşi.

20. Hrişcu Ştefan, soldat rănit, comuna Dobrovăţ, district Vaslui.

21. Enache Constantin, soldat rănit.

22. Budac Mihai, soldat rănit, comuna Gropniţa, district Iaşi.

23. Apostoaea Teodor, soldat rănit, comuna Mogoşeşti, district Iaşi.

24. Bujor Teodor, soldat rănit, comuna Mogoşeşti, district Iaşi.

25. A Mihăesii Ioan, soldat mort, comuna Cucuteni, district Iaşi.

26. Hadarag Ilie, caporal mort, comuna Cucuteni, district Iaşi.

27. Onofrei Vasile, soldat mort, comuna Holboca, district Iaşi.

28. Pădurariu Costache, soldat rănit, comuna Golăeşti, district Iaşi.

29. Căruntu Andrei, caporal rănit, comuna Bivolari, district Iaşi.

30. Gavriluţă Ilie, caporal rănit, comuna Bivolari, district Iaşi.

31. Sturza Ioan, soldat mort, comuna Epureni, district Iaşi.

32. Vrănescu Constantin, soldat mort, comuna Epureni, district Iaşi.

33. Gorban Mihail, soldat mort, comuna Epureni, district Iaşi.

34. Chiratcu Vasile, sergent rănit, comuna Sculeni, district Iaşi.

35. Petrilă Ioan, soldat rănit, Iaşi.

36. Aprod Neculai, soldat rănit, comuna Cosmeşti, district Vaslui.

37. Simion Nastasă, soldat rănit, comuna Coseşti, district Vaslui.

38. Mitrar Gheorghe, caporal mort, comuna Laza, district Vaslui.

39. Stehacă Vasile, soldat mort, comuna Pungeşti, district Vaslui.

40. Spiridon Grigore, soldat mort, comuna Lipova, district Vaslui.

41. Cojocariu Gheorghe, soldat mort, comuna Voineşti, district Iaşi.

42. Văleanu Gheorghe, soldat mort, comuna Miroslava, district Iaşi.

43. Păunaş Gheorghe, soldat rănit, comuna Ciurea, distroct Iaşi.

44. Arhip Ioan, soldat dispărut, comuna Hermeziu, district Iaşi.

45. Cărăuşu Cozma, soldat rănit, comuna Bivolari, district Iaşi.

46. Sutac Gheorghe, soldat dispărut, comuna Bivolari, district Iaşi.

47. Sutac Dumitru, caporal rănit, comuna Vlădeni, district Iaşi.

48. Matei Constantin, sergent mort, comuna Hermeziu, district Iaşi.

49. Constantin Costache, soldat mort, comuna Hermeziu, district Iaşi.

50. Păltinel Vasile, soldat rănit, comuna Cârniceni, district Iaşi.

51. Martin Ioan, soldat rănit, comuna Miseşti, district Iaşi.

52. Balaur Dumitru, soldat rănit, comuna Deleşti. district Iaşi.

53. Viţelariu Neculai, soldat mort, comuna Lungani, district Iaşi.

54. Ţibichi Dimitrie, caporal mort.

55. Mărgineanu Vasile, soldat mort, comuna Târgu-Frumos, district Iaşi.

56. Bârsan Ioan, soldat dispărut, comuna Popeşti, district Iaşi.

(Uricarul / sau colecţiune de diferite acte/ care pot servi /

la Istoria Românilor /volum IX / de Theodor Codrescu,

Iaşi, Tipografia Buciumului Român, 1887, pp. 253-255).

EROII NEAMULUI NOSTRU No Comments Apr 2

Dimitrie Cantemir: Cântece de nuntă moldoveneşti

Întâmplarea mi-a scos în cale, aseară, cartea lui Thede Kahl Von Hora, Doina und Lautaren: Einblicke in die rumänische Musik, în care, frunzărind-o grăbit, am dar şi peste o partitură, scrisă de Dimitrie Cantemir, în transcripţia europeană a Eugeniei Popoescu-Judetz, dar toate încercările mele de a afla cărţile celebrului muzicolog român, emigrat în America, au rămas zadarnice, deşi am insistat mult pe căutarea lucrării Prince Dimitrie Cantemir: Theorist and Composer of Turkish Music, în speranţa descoperirii şi a altor partituri, ca să le dau de lucru Zicălaşilor, care deja au împlinit venerabila vârstă de 2 ani şi 2 zile.

Dar nu am găsit nici o carte de-a soţilor Popescu-Judetz. În schimb, am nimerit un album audio, realizat de İhsan Özgen, Lars Johannesson, David Wilson, Amy Brodo, Mesut Özgen, Linda Burman-Hall, Eliot Bates şi Ateş Temeltaş, în care erau incluse şi 6 cântece moldoveneşti, 4 sârbe, 2 jocuri de nuntă şi un “Ostropesul”, lesne de identificat, şi de către nepricepători, drept rădăcină pentru chindia “Busuiocul” din muzica naţională românească de mai târziu. Din cele 4 sârbe, doar 1 şi 4 sunt sârbe, dar interpretate prea turceşte, datorită instrumentelor ne-moldoveneşti folosite, sârba 2 fiind o superbă “jele”, iar sârba 3 – ceva apropiat de doină, dacă nu cumva o iertăciune. Cele două jocuri de nuntă, cu frânturi melodice care supravieţuiesc şi astăzi în melodii folclorice (începutul jocului 2 figurează în repertoriile multor interpreţi bucovinene de astăzi, dar şi în jocul 1 întâlnim ecouri cunoscute şi încă notorii), înseamnă, dacă li se vor da interpretări de instrumente româneşti, o şansă de a compara muzica românilor cu cea turcească în acelaşi reper al anului 1700.

Muzicienilor care au reînviat, în Turcia (“Unde-au fost, atunci, românii?”), memoria şi spiritul Prinţului Cărturarilor şi Cărturarului Prinţilor, care a fost Dimitrie Cantemir, le suntem datori cu o închinare plină de recunoştinţă, iar dacă voi izbuti să-i contactez, voi prinde curaj în a continua, în vara anului 2018, festivalul dornean “Cântece de peste veacuri”, pe care îl debutăm experimental în 7 iulie 2017, cu premeditarea de a-l transforma, cât mai curând posibil (eu nu prea mai am timp, păcatele lor de bătrâneţi!), într-un festival internaţional al cântecelor vechi ale omenirii.

Deşi am redistribuit pe facebook albumul remarcabililor muzicieni şi Ateş Temeltaş, revin şi în site cu track-urile audio, ca să le puteţi asculta separat, călătorind cu sufletul cale de trei veacuri şi mai bine:

Sârbe:

Jocuri de nuntă:

Ostropesul (chindia Busuiocul?):

Ostropesul

Aţi ascultat? Dacă da, nu vă grăbiţi să trageţi concluzii. Bucuraţi-vă doar de suflet, pentru că numai sufletul poate cuprinde veacurile.

ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI No Comments Apr 2

Comunicat BUCOVINA ROCK CASTLE 2017

Aflu, surprins, că managerul Muzeului Bucovina, Constantin-Emil Ursu, s-a grăbit să anunţe presei sucevene ce trupe vor participa la ediţia din acest an a Festivalului “Bucovina Rock Castle”, folosind o listă de lucru veche, nici măcar pe cea de săptămâna trecută, din argumentarea proiectului proaspăt aprobat (trimis şi Muzeului Bucovinei, dar numai ca informaţie recentă); pentru că ne este necesar un proiect aprobat pentru a organiza din timp licitaţiile pentru rider tehnic şi rider de scenă, precum şi pentru vânzarea de abonamente on-line. Dar şi lista din proiectul aprobat poate suferi modificări, în cursul lunii aprilie, pentru că, deşi ştim că vom realiza o ediţie de excepţie, încă ne dorim mai mult şi mai bine. Eu, de pildă, nu renunţ la visul celei de-a doua scene, cu spectacole de zi, în Cetate, chiar dacă îl voi împlini doar experimental şi numai în condiţiile în care câţiva dintre prietenii mei vor sprijini financiar festivalul.

Există, în organizarea unui astfel de festival, faze distincte, cu luări de contact, cu tentative ale unor trupe de rock din străinătate de a organiza programul de concerte al lunii august în aşa fel încât să includă şi Suceava, dar discuţiile purtate nu înseamnă decizii finale, decât în clipa în care avem certitudinea şi anunţăm oficial ceea ce s-a perfectat. De regulă, şefii mei, inclusiv Emil Ursu, nu prea ştiu amănuntele, pentru că nu are rost să-i stresez cu neliniştile noastre, ale celor care facem efectiv festivalul.

Metaliştilor duri ţin să le precizez că nu au pus popii gârbaciul pe noi, iar preşedintele Flutur s-a ţinut de cuvânt, adică nu a intervenit cu nimic, în afară de sprijin, în organizarea festivalului. Informaţiile vehiculate şi în privinţa trupelor de metal sunt parţial false, noi luând în calcul şi acest segment de public, deşi specificul festivalului nu-i unul exclusiv de metal. Eu, personal, deşi nu mă topesc după metal, mi-am asumat riscurile de a aduce, mai întâi, Vader (splendidă trupă poloneză, felicitări Piotr!), şi apoi Dark Funeral – dacă aş fi văzut din timp videoclipul cu ritualul viking al sacrificării Capricornului, întru biruinţa Soarelui, o făceam şi cu mai multă convingere. Dar muzica pentru care duc bătălii, an de an, trebuie să mă convingă doar ca muzică, nu prin şmecherii de şamani şarlatani ai primului mileniu al acualei ere. Vader şi Dark Funeral însemnau muzică adevărată – protestul lor faţă de catolicism nu m-a interesat nicicum.

Scriam, cu o zi în urmă, că în curând veţi primi veşti despre “Bucovina Rock Castle 2017” că şi eu, deşi ştiu totul (altminteri, cum să promovez sau să apăr?), sunt un om disciplinat, care se va exprima abia după ce se va publica afişul în site-ul oficial al festivalului. Nu sunt supărat pe Emil Ursu că a “furat startul” – fără el, nu ştiu dacă am putea face vreo ediţie de rock la Suceava – dar regret că s-a pripit, punând în circuit informaţii eronate. Aşa că aveţi răbdare. Încă puţintică răbdare şi veţi şti totul. Şi vă veţi bucura. Cât despre odraslele carieriste de protopopi suceveni, care s-au bulbucat spre şanţul cetăţii, în anul trecut, încep să mă dumiresc ce au vrut să spună, protestând că aducem satanişti pe mormântul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt al Moldovei: Care va să zică aşa, pezevenchilor, în şanţul Cetăţii au zvârlit antecesorii voştri sfintele oseminte ale Voievodului, după ce i-au prădat mormântul de sicriu, de bijuterii şi de însemnele voievodale?