Tătăruşii legendarului Alexandru Vasiliu

Tătăruși este unul dintre cele mai vechi și, paradoxal, unul dintre cele mai tinere sate din Moldova. A fost înființat, indirect, de Petru Mușat, care a dăruit Mănăstirii Fratelui (Pobrata) din Poiană sălașele de tătari ale lui Tămârtan de pe Movila Găunoasă sau Tămârtașinți, cum s-a numit, inițial, satul Șoldănești. Noua vatră de sat din poienile pădurii care se întindea între pâraiele Turbata și Turbățica s-a numit, inițial, Tatarei, și a rămas locuită doar de robii tătari cel puțin până în 1774, când recensământul rusesc înregistra, la Tătăruși, doar 4 birnici.

Strămoșii actualilor locuitori, toți „oameni străini”, numiți liuzi, au venit pe moșia mănăstirii Probota, căreia îi plăteau câte 16,5 lei, în 1803, dar numai o parte dintre acei 192 străini au rămas definitiv în sat, fiind înlocuiți și sporiți numeric, în timp, de alții, astfel încât reforma agrară a lui Cuza afla în sat 340 de familii. Proveniența acestor străini pare să fi fost ardeleană şi bucovineană, judecând după nume, după felul de a vorbi şi după cântece.

Şi totuşi, Tătăruşi avea să devină o legendă, celebră chiar şi în spaţiul cultural european, datorită învăţătorului Alexandru Vasiliu, „unul din cei mai buni învăţători ai judeţului Suceava, rămas simplu după vorbă, după port, cam în felul lui Creangă, a căruia rudă şi este”[1], care avea să se afirme drept unul „din cei mai mari folclorişti ai noştri”[2], încă de la prima „Colecţie importantă de poezie populară de genuri diverse, provenind din satul Tătăruşi (jud. Suceava), în Moldova nordică; notiţe interesante despre condiţiile folclorice şi despre graiul acestui sat, glosar şi melodii”[3].

Conform mărturiilor istorice, aflate şi adunate fără eforturi monografice deosebite, povestea satului Tătăruşi conţine următoarele repere:

*

1398, iulie 2: Ispisocul sârbesc al lui Ştefan Voievod, „cuprinzător că a dăruit două sate pe pârâul Pobratei, însă unul Bodino şi altul mai sus de acela, sfintei cu hramul Sfântului Nicolae, care mănăstire este în Poiană, între Şomuz şi pârâul Pobratei”[4]. În înscrisurile mai târzii, de întăritură, se scrie: „Am dat acestei adevărate mănăstiri a noastre din Poiană, care este între Şomuz şi pârâul Pobratei, două sate, anume Budinţi, iar al doilea, mai sus de acesta, Tatarei”[5], adică moşia Turbata, unde, de fapt, au fost aduşi tătarii lui Petru Şoldan de la Tămârtaşinţi (Şoldăneşti) şi dăruiţi mănăstirii.

1404, iulie 20: Suret de la Alexandru cel Bun pentru „două sate pe pârâul Pobratii, sfintei mănăstiri cu hramul Sfântul ierarh Nicolae, care este în Poiană, între Şomuz şi între pârâul Pobratei, un sat anume Bodinţii şi altul din sus de acela (identificat de autori cu „moşia Turbata”)”[6].

1453, iunie 20: Alexandru Voievod întăreşte logofătului Mihail şi „satele lui drepte, pe care le-a cumpărat, pe banii săi drepţi, de la pan Oană Pîşco şi de la soţia lui, sora lui Raicu, anume: unde este curtea de jos a lui Neagoe, care este pe Siret, şi alt sat, mai sus de curte, anume Părtănoşi, şi alte sate, pe cealaltă parte a Siretului, anume: Pobrate, şi Berindeşti, şi Valea Seacă, şi Heci”[7].

1514: „O fiică cunoscută a lui Şandrea şi a Mariei se numea Neacşa (într-un uric de la Bogdan Voievod, din 7022, adică 1514). Domnul arată că dă mănăstirii Pobratii „un sat anume Heaciul, pe care au fost dat acel sat vara Domniei sale, Neacşa, fata Mariei, sora tatălui Domniei sale, Ştefan Vodă, la moartea sa, din al său uric şi cumpărătoare, ce le-au fost cumpărat tatăl Domniei sale, răposatul Ştefan Vodă”[8].

1774, iunie 28: „Ţinutul Suceava: Tătăruși / Ocolul de Jos / Tătăruși: Toată suma caselor: 4. Rămân birnici 4”[9]. Conform aceluiaşi recensământ, Heciu avea „42 ţigani ai Pobratii”, Tătăruşi „4 birnici”, cu tot atâtea case[10].

1803: În „Condica liuzilor pe 1803”, adică „a oamenilor aduşi de peste hotar de către proprietarii de moşii, atât boieri, cât şi mănăstiri, care se foloseau de munca lor pe un timp oarecare. Visteria nu putea percepe nici o dare de la toţi aceşti liuzi sau oameni străini”[11]. În Ocolul Siretul de jos, „Tătăruşii a mănăstir. Probota asemine” este trecută cu 192 oameni străini (lizuzi), care de regulă plecau, toamna, deşi e posibil ca unii dintre ei, bucovinenii şi ardelenii, să se fi stabilit definitiv la Tătăruşi.

1865: „Costache Fotino, proprietarul moşiei Tătăruşi, nu departe de Folticeni”[12].

1878: „Soldații mai jos notați dezertând, sunt rugate toate autoritățile din țară a lua măsuri pentru a lor prindere și inaintare la corpurile respective:

Regimentul 4 de artilerie: / Neamțu Gheorghe, din comuna Tătăruși, plasa Moldova, districtul Suceava. / Surduaic Tanase, din comuna Tătăruși, plasa Moldova, districtul Suceava”[13].

1890: „Prin deciziunea Dlui ministru de finanțe, cu No. 19.372 din 8 Octombrie 1890, s-au numit ca debitanți de tutunuri, timbre, chibrituri și cărți de joc următoarele persoane: Nicu Costache Ion, în comuna Tătăruși, plasa Moldova-Șomuz, județul Suceava”[14].

1894: „Tătăruși, comună rurală situată în partea vestică a plăşei Siretul de sus şi la 30 km de Folticeni. Se mărginește, la E, cu comuna Lespezi, la V cu comuna Uidești, la S cu comunele Paşcani şi Cristești, şi la N cu comuna Dolhasca. Formată din satele Tătăruşi şi Uda, cu reşedinţa în satul de la care şi-a luat numele.

Populată cu 640 capi de familie, ce numără 2.308 suflete sau 1.193 bărbaţi şi 1.115 femei (37 israiliţi). Contribuabili sunt 641. Are 2 biserici, cu un preot şi 4 cântăreţi, şi o şcoală rurală mixtă. Sunt în comună 4 rotari, 2 olari, 5 fierari, 2 lăutari.

Budgetul comunei, pe 1892-1893, are la venit 4.387 lei şi la cheltueli 4.358,40 lei; iar al drumurilor 2.190 lei venit şi 1.899,01 lei cheltueli. În toată comuna sunt 71 cai, 397 boi, 607 vaci, 1.523 oi, 6 capre şi 447 porci. Altitudinea comunei, de la nivelul mării, variază între 330-360 m. E udată de pârâuaşele: Matioaea, Leordişul, Poşta, Satului, Racilor şi Oiţei.

Moşia, proprietatea statului, fostă a Mănăstirii Probota, are 3.517 fălci, din care 1.900 cultivabile, 1.566 pădure şi 51 netrebnic. Statul are 1.714 hectare pădure. Anul acesta s-au cultivat 64 hectare grâu, 934 hectare porumb, 205 hectare orz, 411 hectare ovăz şi 2 hectare hrişcă. Împroprietăriţi, în 1864, sunt 11 fruntaşi, 129 pălmaşi şi 240 codaşi, stăpânind 1.177 fălci şi 40 prăjini.

Pe teritorul comunei existau, altă dată, satele Iorcani, Nănăşeni, Turbata, pe locurile numite astfel, unde şi acum se văd urmele livezilor de pomi roditori. Au mai fost sate la Fântâna lui Ovăz, la Vişini şi la Temelie, unde şi acum se cunosc urmele temeliei unei biserici.

Prin hrisovul din 1472, August 19, Ştefan Cel Mare acordă (întăritură – n. n.) Mănăstirii de la Poeană (Probota) pentru trei sate din judeţul Suceava: Bodești, Tătarii şi Iorcanii, (cu – n. n.) prerogativele următoare: 1) Scuteală de orice gloabă domnească, afară numai acea cuvenită pentru răpire de fete; 2) Supunerea absolută la jurisdicţiunea egumenească, fără nici un amestec din partea juzilor domnești. (Arhiv. Istorică, de B. P. Hăşdeu, Tom. I, p. 124.).

Tătăruși, sat, pe moşia şi în comuna cu acelaşi nume. Tăbărât pe ondulaţiunile formate de pâraiele Călugărei, Satului şi Poştei, poartă numirea de Tătăruşii Mari partea de-a dreapta pârâului Satului, iar celei de-a stânga acestui pârâu, i se zice Tătăruşi Mici şi Pietrosu.

Numără 619 case, în care trăesc tot aţâţi capi de familie sau 2.230 suflete, din care 1.149 bărbaţi şi 1.081 femei (35 evrei), fiind 619 contribuabili. Vatra satului ocupă aproape 48 fălci; iar locuitorii sunt bunişori gospodari. Împroprietăriţi, în 1864, sunt 11 fruntaşi, 129 pălmaşi şi 240 codaşi, stăpânind 1.177,5 fălci. Are o biserică, în Tătăruşii Mari, cu patronul Sf. Nicolae, zidită în 1842, şi alta în Tătăruşii Mici, cu patronul Sf. Vasile, zidită în 1827; ambele fiind servite de un preot şi 4 cântăreţi şi fiecare împroprietărită cu câte 17,5 fălci.

O şcoa1ă rurală mixtă, cu un învăţător plătit de stat, înfiinţată în 1865, frecventată de 65 şcolari, din 214 copii cu etate de şcolă, aflători în comună. Şcoala e împroprietărită cu 6,5 fălci.

Satul se mai numea, în vechime şi Tătarii (fiind întemeiat cu sălașele de tătari de la Șoldănești, s-au numit, pe atunci, Tămârtașinți – n. n.). Toader a lui Vasile, în vrâstă de 103 ani, mi-a povestit următorele despre satul său natal.

„Sunt poate 56 veacuri de om de când în Tătăruşi trăiau tătari. Cei dintâi moldoveni au venit de peste munţi şi i-au alungat pe tătari (fabulație infirmată de mărturiile istorice – n. n), nerămânând decât o femeie, care se căsători cu un rus; iar fiilor lor li s-a zis că sunt neam de tătari şi ruşi. Mai târziu, sămînţa acestora s-a pierdut, amestecându-se cu moldovenii, dar numele satului a rămas Tătăruşi”.

Tot dânsul mai spune că, în tim pul zaverei, au stat turcii în sat doi ani şi că moşia şi avutul omenilor erau pe mâna lor în acest timp. În 1803, „Tătăruşii Mănăstirii Probota numărau 192 liuzi, plătind 3.184 lei bir anual (mănăstirii – n. n.) şi având loc îndestul” (Uricar, VII, p. 127[15])”[16].

„Uda, sat pe moşia şi în comuna Tătăruşi. Aşezat pe ţărmurile pâraielor Matioaea şi Leodiş, numără 21 case, în care trăiesc tot atâţia capi de samilie sau 78 de suflete, din care 44 bărbaţi şi 34 femei, fiind 21 contribuabili. Vatra satului ocupă 13 fălci. Aşezările locuitorilor sunt de mijloc. Împroprietăriţi, în 1879, sunt 21 însurăţei, stăpânind 112 fălci. Şcoala şi biserica din Tătăruşi servesc şi acestui sat. Drumurile sunt: la Tătăruşi (1.500 m) şi la Cristeşti (9.544 m)”[17].

1899: „Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 9 Decembre 1899 şi următoarele, orele 10 dimineaţa, se va ţine licitaţiune publică, conform art. 6, 24 şi următoarele din legea înstrăinării bunurilor Statului şi răscumpărării embaticurilor, în localul prefecturii județului Suceava, pentru vinderea bunurilor mici arătate mai jos: Locul de pe moşia Tătăruşi, pe plan lit. b2, în întindere suprafaţa totală ca de 4.950 mp, situat în comuna Tătăruş; plasa Moldova-Şomuz, fost pendinte de mănăstirea Probota; învecinându-se, la nord, cu locul de casă al locuitorului Gheorghe Avram, la est, cu al lui Iordache al Butulasei, la sud şi vest, cu strada; arendat cu sus zisa moşie, pe periodul 1900-1905; garanţia: lei 20. Concurenţa începe de la suma de lei 198. / Locul cu o casă de bârne cu 2 odăi, sală, cu pivniţă dedesubt, de pe moşia Tătăruşi, pe plan lit. b3, în întindere suprafaţa totală ca de 726 mp, situat în comuna Tătăruşi, plasa Moldova-Şomuz, fost pendinte de mănăstirea Probota; învecinându-se, la nord, cu loc de casă al locuitorului Gheorghe a Năzari şi Simion a Năzari, la est şi vest, cu strada, şi la sud, cu şoseaua; arendat cu sus zisa moşie, pe periodul 1900-1905; garanţia: lei 30. Concurenţa începe de la suma de lei 279. / Locul ariei de pe moşia Tătăruş, pe plan lit. b4, în întindere suprafaţa totală ca de 7.563 mp, situat în comuna Tătăruş, plasa Moldova-Şomuz, fost pendinte de mănăstirea Probota; învecinându-se, la nord, cu locul locuitorului Vasile Băbălcu, la est, cu Vasile Băbălcu şi Maftei Prisacariu, la sud, cu Vasile Prisacariu, şi la vest, cu drumul; arendat cu sus zisa moşie, pe periodul 1900-1905; garanţia: lei 35. Concurenţa începe de la suma de lei 302, bani 52. / Locul cu moară cu o piatră, în stare proastă, de pe moşia Tătăruş, pe plan lit. b5, în întindere suprafaţa totală ca de 5 hectare, situat în comuna Tătăruş, plasa Moldova-Şomuz, fost pendinte de mănăstirea Probota; învecinându-se, la nord şi est, cu loturile din Câmp, la sud, cu Pârâul Mare, şi la vest, cu loturile din Câmp; arendat cu sus zisa moşie, pe perioclul 1900-1905; garanţia: lei 405. Concurenţa începe de la suma de lei 4.050. / Locul cu moară cu o piatră, în stare proastă, de pe moşia Tătăruş, pe plan lit. b6, în întindere suprafaţa totală ca de 5 hectare, situat în comuna Tătăruş, plasa Moldova-Şomuz, fost pendinte de mănăstirea Probota; învecinându-se, la nord, est şi vest, cu loturile de Câmp, şi la sud, cu Pârâul Mare; arendat cu sus zisa moșie, periodul 1900-1905; garanţia: lei 405. Concurenţa începe de la suma de lei 4.050. / Locul cu moară cu o piatră, în stare proastă, de pe moşia Tătăruş, pe plan lit. b7, în întindere suprafaţa totală ca de 5 hectare, situat în comuna Tătăruş, plasa Moldova-Şomuz, fost pendinte de mănăstirea Probota; învecinându-se, la nord şi est, cu loturile din Câmp; arendat cu sus zisa moşie, pe periodul 1900-1905; garanţia: lei 405. Concurența începe de la suma de lei 4.050. / Locul cu moară cu o piatră, de pe moşia Tătăruş, pe plan lit. b8, în întindere suprafaţa totală ca de 5 hectare, situat în comuna Tătăruş, plasa Moldova-Şomuz, fost pendinte de mănăstirea Probota; învecinându-se, la nord-est, cu loturile din Câmp, şi, la sud şi vest, cu Pârâul Mare; arendat cu sus zisa moşie, pe periodul 1900-1905; garanţia: lei 405. Concurenţa începe de la suma de lei 4.050. / Locul de pe moşia Dolhasca, pe plan lit. b7, în întindere suprafaţa totală ca de 8.053 mp, în care intră şi drumul de 6 metri lăţime, exclus din vânzare, situat în comuna Dolhasca, plasa Siret, fost pendinte de mănăstirea Probota; învecinându-se, la nord, cu lotul mare No. 25, la sud, cu porţiunea pe plan lit. b6 (prin deschizătura drumului, la punctul 1), la est, cu parte din locul sergentului Ştefan Grigoriu, la vest, cu apa Siretului; arendat, pe anu11899-1 900; garanţia: lei 10. Concurenţa începe de la suma de lei 80, bani 53 // No. 83.042 bis – 1899, octombrie 22”[18].

1899: „Se publică spre cunoştinţa generală că, în ziua de 18 Noiembrie 1899, orele 11 a. m., se va ţine, în localul primăriei comunelor respective de care depinde fiecare din bunurile notate mai jos, licitaţiune publică orală pentru arendarea terenurilor de arătură, de fâneţe şi a golurilor de munte pentru păşune, încorporate pădurilor prin perimetrarea lor, cu ocaziunea vinderii de veci a moşiilor respective: Tătăruşi: „400. Locurile de arătură, şi anume: poienile numite Marginile Palancei, ea de 2 hectare, 864 mp; la poiana Turbăţicăi, ca 12 hectare, 8.880 mp; Babei, ca 6 hectare, 7.725 mp; Marginile Căprienei, ca 5 hectare, 120 mp; Bâtca, ca 18 hectare, 6.160 mp; Rujii, ca 11 hectare, 4.560 mp; Marginile Ţigulei, ca 8 hectare, 1.624 mp, şi Lanul Bodeşti, care ţine de moşia Statului Heciu, ca 30 hectare, 7.900 mp; dimpreună cu locurile de fâneţe, şi anume: Poiana Palancei, ca 2 hectare, 1.480 mp; sub Pripor, ca 1 hectar, 2.530 mp; Balta Rugei, ca 1 hectar, 7.900 mp; a lui Gh. Neamţu, ca 2 hectare, 3.270 mp; Ştefan a Porcului, ca 8.055 mp; Grigore Vasile, ca 1 hectar, 2.530 mp; Albinelor, ca 8.960 mp; Grigore Bogheanu, ca 5.370 mp; Gh. Macovei, ca 6.800 mp; Nicolai a Pristavului, ca 4 hectare, 2.960 mp; Grigore Bogheanu No. 2, ca 7.160 mp; Nicolae Filip, ca 8.055 mp; Gheorghe Gorgan, ca 1 hectar, 2.530 mp; Gheorghe Gordun, ca 1 hectar, 740 mp; Th. Sandu, ca 5.370 mp; a Surdoaiei, ca 1 hectar, 8.795 mp; Anton Pintilie, ca 2 hectare, 3.270 mp; Ion a Fârtului, ca 1 hectar, 740 mp; Iordache Pintilie, ca 8.950 mp; Gheorghe a Floarei, ca 8.055 mp; Theodor Negrea, ca 1 hectar, 6.110 mp; Theodor Vasile, ca 1 hectar, 6.110 mp; Theodor din Poiană, ca 3 hectare, 430 mp; a lui Pavel, ca 1 hectar, 1.635 mp; Theodor Lazăr, ca 1 hectar, 7.900 mp; Nicolae Neamţu, ca 1 hectar, 1.635 mp; Petrea Burtilă, ca 1 hectar, 2.590 mp; Theodor Burtilă, ca 1 hectar, 124 mp; a Ungureanului, ca 1 hectar, 5.215 mp; Constantin Ionică, ca 2 hectare, 6.850 mp; Preotului Gheorghe, ca 7.160 mp; Ion a Aniţei, ca 3.580 mp; Poiana Oşlobanului, ca 3.580 mp; Socilor, ca de 5.370 mp; Vasile Pintilie, ca de 5.370 mp; Batileşti, ca de 1 hectar, 1.635 mp; a lui Mihaiu, ca de 1 hectar, 2.530 mp; a lui Niculăiţă, ca de 1 hectar, 740 mp; Nichifor, ca de 7.160 mp; Cocostârcului, ca de 8.950 mp; Albului, ca de 1 hectar, 8.795 mp; a lui Gâtlan, ca de 8.950 mp; a lui Grigore Iosub, ca de 6.265 mp; a lui Theodor a Lăzăroaei, ca de 5.340 mp; a Nuţului, ca de 6.265 mp; a lui Petrea Ionoaia, ca de 8.950 mp; a Preotului Costache şi o margine a Preotului Ion, ca de 1 hectar, 6.100 mp; a lui Careja, ca de 2 hectare, 1.480 mp; Groapa Rusului, ca de 4 hectare, 1.170 mp; în total ca de 161 hectare, 6.390 mp, situate în perimetrul de pădure a Statului Tătăruşi; garanţia provizorie lei 1.430”[19].

1903, iunie 19: Regele decreta „vânzarea de veci a bunurilor mici din judeţul Suceava, adjudecate la licitaţiunea ţinută în ziua de 16 Decembre 1902, în localul acelei prefecturi, şi anume:

1). Grădina Vătafului, de pe moşia Tătăruşi, pe plan lit. b2, în întindere suprafaţa totală ca de 5.700 m. p., situată în comuna Tătăruşi, plasa Moldova-Şomuzu, fost pendinte de monastirea Probota, asupra dlui Nicolae T. Sandu, din comuna Tătăruşi, cu lei 1.800.

2). Locul de cârciumă, cu o casă de bârne, cu trei odăi, sală şi pivniţă, pe plan lit. b3, de pe moşia Tătăruţi, în intindere suprafata totală ca de 1.050 m. p., situat în comuna Tătăruşi, plasa Moldova-Şomuzu, fost pendinte de monastirea Probota, asupra dlui I. Ştefănescu, din comuna Tătăruşi, cu lei 2.800.

3). Locul ariei, de pe moşia Tătăruţi, pe plan lit. b4, în întindere suprafaţa totală ca de 9.360 m. p., situat în comuna Tătăruşi, plasa Moldova-Şomuzu, fost pendinte de monastirea Probota, asupra dlui I. C. Buduşanu, din comuna Tătăruşi, cu lei 1.400.

4). Locul morii, numit „la Rivnic”, cu o moară cu o piatră, în stare rea, de pe moşia Tătăruşi, pe plan, lit. b5, în întindere suprafaţa totală ca de 5 hectare, situat în comuna Tătăruşi, plasa Moldova-Şomuzu, fost pendinte de monastirea Probota, asupra dlui Grigore V. Sava, din comuna Tătăruşi, cu lei 8.050”[20].

1905, martie 17: Preşedintele tribunalului judeţului Neamţ cita, printre alţii, pe „Ion Gh. Neamţu, domiciliat în comuna Tătăruşi, plasa Dolheşti, judeţul Suceava; / Toader Gh. Neamţu, domiciliat în aceeaşi comună; / Ileana Gh. Neamţu, domiciliată în cătunul Uda…; / Ion Chişca… ca tutore al minorilor Vasile şi Iordache Gh. Neamţu, toţi aceştia în calitate de moştenitori ai decedatului Gh. Neamţu, pentru vecinătatea cu lotul No. 30, de pe moşia Statului Tătăruşi, pe care a fost împroprietărit, ca însurăţel, sus zisul defunct”.

Mai erau citaţi, în aceeaşi cauză, „Anton Gheorghe al lui Grigore, domiciliat in comuna Tătăruşi, plasa Dolheşti, judeţul Suceava, pentru vecinătatea cu lotul său No. 28, de pe moşia Statului Tătăruşi, pe care este împroprietărit ca însurăţel; / Toader Damian… pentru vecinătatea cu lotul său No. 27, de pe moşia Statului Tătăruşi, pe care este împroprietărit ca însurăţel; / Toader Dumitru Sănduleasa; / Nastasia Dumitru Sănduleasa; / Marin Dumitru Sănduleasa; / Vasile Dumitru Sănduleasa; / Gheorghe Dumitru Sănduleasa, câte-şi cinci… în calitate de moştenitori ai defunctului însurăţel Dumitru Sănduleasa, care fusese împroprietărit pe lotul No. 26, din moşia Statului Tătăruşi, judeţul Suceava; / Grigore Pavel, domiciliat în comuna Tătăruşi… pentru vecinătatea cu lotul No. 25, de pe moşia Statului Tătăruşi, pe care este împroprietărit ca însurăţel; / Obştea locuitorilor din comuna Tătăruşi… pentru vecinătatea cu terenul delimitat, în baza legii din 1864, pe moşia Tătăruşi”[21].

1910: „Condiţiuni speciale pentru vânzarea unei porţiuni din pădurea Tătăruşi, seria I, de pe proprietatea Tătăruşi, din judeţul Suceava, plasa Lespezi, comuna Tătăruşi”, în suprafaţă de 64 hectare, suprafaţă divizată în 5 parchete, care „se vor exploata în un period de 5 ani, calculat de la 1 septembrie 1910, până la 1 septembrie 1915”. Printre obligaţiile antreprenorului revenea şi aceea de a „furniza anual, pe tot timpul periodului de exploatare, cu a sa cheltuială şi fără a putea cere vreo despăgubire de la Stat, câte 300 metri cubi de pietriş de Siret sau de piatră sfărâmată, pe care va fi dator a o aşterne, pe o grosime de 10 cm, pe şoseaua forestieră Gulia-Tătăruşi”. Alte 60 de hectare, dar din pădurea Tătăruşi-Heciu, partea care se învecinează cu Drăguşeni, era „vândută” pe o perioadă de 6 ani, obligaţia antreprenorului fiind aceea de a „face, cu a sa cheltuială şi fără a putea cere vreo desdăunare de la Stat, 1.250 metri liniari de şanţ, în părţile şi punctele ce i se vor indica de capul de ocol”[22].

1918, august 17: Sunt menţionaţi „şeful postului de jandarmi din Tătăruşi, Bejenariu, caporalii Maftei Dumitru, Damaschin Dumitru şi Sârbi Ion”[23].

1926: „Cercul de recrutare Fălticeni / Pierzându-se certificatele mai jos notate, se publică anularea lor:

Cosmeanu Ioan, invalid din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 6.735.

Oniceanu Vasile, invalid din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 750.

Păroşca Vasile, invalid din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 751.

Sandu Vasile, invalid din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 6.069.

Ioana V. Iordache, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 2.882.

Mariuca Gh. Drogmeanu, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 1.924.

Catinca Gh. Costoriu, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 5.978.

Ruxandra Gh. Alecu, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 1.794.

Eftimia C. Aniţa, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 1.751/5.791.

Ruxandra I. Plăcintă, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 4.885.

Marioara C. Gărţan, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 4.890.

Eftimi Mert. Nemţoiu, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 2.903 şi 4.895.

Nastasia N. Turluc, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 1.341.

Pârlog Teodor, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 1.109.

Aniţa Ilie, văduvă din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 2.880/6.716.

Lazăr Toader, părinţi, din comuna Tătăruşi, certificatul cu No. 6.642”[24].

1937: „Judecătoria rurală Lespezi, jud. Baia: Prin cartea de judecată penală Nr. 407 din 9 Martie 1936, şi în baza art. 60, din codul silvic, N. G. Alex., zis Bârzoi, cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Tătăruşi, jud. Baia, a fost condamnat să plătească 50 lei amendă în folosul fond. amen., plus 240 lei; val. mat., şi 12 lei porto-poştal. / Cu aplicaţia art. 54 din codul penal Regele Carol al II-lea. Cu opoziţie şi recurs. Dos. Nr. 2.865/935”.

Acelaşi personaj, „Nec. Grig. Alex., zis Bârzoi”, mai avea o puzderie de amenzi pentru delicte silvice, în dosarele Nr. 2366/935, Nr. 2:871/935, Nr. 2.876/935, Nr. 2.877/935, Nr. 2.924/935, Nr. 2.933/935, Nr. 2.935/935 şi Nr. 2.870/935[25].

1941: „Se publică mai jos lista Nr. 9 de gradele inferioare (trupă) morţi pentru Patrie în actualul război, începând de la 22 Iunie 1941, ora 24[26]: Cantoriţa Constantin, caporal, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu cunoscut în com. Tătăruşi, jud. Baia, mort la 2 iulie 1941; Bejan Gheorghe, soldat, ctg. 1935, cu ultimul domiciliu cunoscut în com. Tătăruşi, jud. Baia, mort la 18 iulie 1941”.

Note despre Alexandru Vasiliu:

Nicolae Iorga menţiona, cu admiraţie, „acel cântec de haiducie anonimă, înaintea marilor haiduci cu nume vestite, cântec pe care-l ştie azi, până în munte, unde l-a cules învăţătorul Vasiliu din Tătăruşi, Moldova toată: acolo tocmai să se fi pierdut el în sărăcie şi înstrăinare?”[27].

Petru Iroaie vorbea despre „artistica colecţie a unuia din cei mai mari folclorişti ai noştri, Poveşti şi legende[28], culese de moş Alexandru Vasiliu din Tătăruşi, Baia”[29].

Povestioara „Nouraş şi Doamna Ileana”, cu menţiunea sursei („Nourel şi Calapod Paharnicul”[30], după balada culeasă de dl Alex Vasiliu, de la Mihai Buchilă, moşneag de 60 ani, din satul Tătăruşi, ţinutul Suceava”), dar şi balada în sine.

„Dl I. Bianu aminteşte că Academia a publicat o culegere de tot avutul poetic al unui sat, anume culegerea făcută de învăţătorul Al. Vasiliu din satul Tătăruşi din judeţul Suceava. Acel sat este depărtat de oraşe şi ferit de căile mari de comunicare, şi din această cauză în poeziile culese de Vasiliu nu se simte aproape deloc influenţa contemporană a oraşelor”[31].

„Învăţătorul Alexandru Vasiliu culege, din satul său natal, Tătăruşi, repertoriul de poveşti, pe îndelete, în intimitate cu bătrânii povestitori. Volumul „Povestiri şi legende” (1927) cuprinde 23 basme şi 8 legende, culese începând din 1897 şi povestite în manieră populară”[32].

În „Şezătoarea”, vol. IX, Fălticeni 1905, „Al. Vasiliu” publica povestea „Finul lui Dumnezeu” (pp. 17-24), snoava „Briciul lui Vodă” (pp. 26, 27), cântecul „Dragul mamei Constantin” (pp. 88-91)

„Cântece, urături şi bocete de-ale poporului adunate de Alexandru Vasiliu, însoţite de 43 arii, notate de dna S. Teodoreanu (Sofia Teodoreanu (născută Gavriil Muzicescu)[33]; 1909, XIX-207-XXXIV pagini. Colecţie importantă de poezie populară de genuri diverse, provenind din satul Tătăruşi (jud. Suceava), în Moldova nordică; notiţe interesante despre condiţiile folclorice şi despre graiul acestui sat, glosar şi melodii”[34].

Titu Maiorescu: „Culegătorul, născut din părinţi ţărani din Tătăruşi, este unul din cei mai buni învăţători ai judeţului Suceava, rămas simplu după vorbă, după port, cam în felul lui Creangă, a căruia rudă şi este. Dânsul s-a îndeletnicit, în curs de mai bine de 10 ani, cu această culegere a folclorului din satul său, care şi-a păstrat un caracter mai arhaic, fiind aşezat mai de o parte, către vârful dealurilor din preajma mănăstirii Probota”[35].

Alexandru Vasiliu, despre cartea sa:

„Cele dintâi, cari le-am adunat, sunt de la o vară de-a mea – Ruxanda lui Toader N. Mafteiu… cele mai multe cântece sunt scrise de la istețul moșneag Toader Mihai Buchilă, yis și Toader Cercel (70 ani), din satul Tătăruși”[36]. „Cântece frumoase mi-au mai spus și moșneagul Vasile Băbălău, care a murit prin Aprilie 1902, precum și moșneagul Toader a lui Vasile Ipate, care a murit în Decemvrie 1897, având vârsta de peste 106 ani… În sat la noi au mai fost, după spusele lui T. M. Buchilă și ale lui V. Băbălău, mulți oameni care știau multe și frumoase cântece… Așa se pomenelte moșneagul Grigore Cășuneanu, mort în 1894, în vârstă de 106 ani; apoi Neculai Mafteiu, mort pe la 1877, în vârstă de 67 ani; apoi Petrea Gâtlan”[37].

„Satul nostru are o frumoasa aşezare, pe două dealuri, prin mijlocul cărora trece „părăul satului” şi-i în apropiere de mănăstirea Probota, de care a şi ţinut moşia noastră până la secularizare.

Despre vechii locuitori ai acestui sat n-am putut afla ştiri hotărâte, de unde-s veniţi; dar despre actualii locuitori am aflat din gura bătrânilor că ei sunt veniţi din Ardeal şi anume din partea de Miază-noapte a acestei ţeri. Mai sunt ei câţiva şi din alte părţi, dar grosul mulţimii este venit din Ardeal.

Am apucat moşnegi cari spuneau anume satul de unde au pornit o sumă de familii[38]. Dovadă că ei sunt din Ardeal veniţi ne-o dă şi graiul, şi un cântec, pe care mi l-a spus Toader M. Buchilă şi care se poate vedea la No. 3, pagina 171 din acest volum.

Graiul Tătăruşenilor, în privinţa rostirii unor cuvinte şi, pe une locuri, şi în privinţa intonării, este deosebit de al satelor de prin prejur. Vecinii ne râd, zicându-ne Ungureni”[39].

[1] Maiorescu, Titu, Raportul dlui T. Maiorescu către Secțiunea literară a Academiei, aprobat la 25 martie 1908, în Cântece, urături și bocete de-ale poporului adunate de Alexandru Vasiliu, București 1909, p. III

[2] Însemnări Sociologice, Anul IV, Nr. 4, 15 octombrie 1940, p. 14

[3] Roques, Mario, Romania / recueil trimestriel / consacré a l’étude des langues et des littératures romanes, Paris 1913, pp. 150, 151

[4] AŞSP, Documente Romaniae Historica. A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 6, pp. 6, 7

[5] Ibidem, p. 9

[6] AŞSP, Documente Romaniae Historica. A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 19, pp. 27, 28

[7] AŞSP, Documente Romaniae Historica. A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 33, p. 46

[8] Bogdan, I., Documentele moldoveneşti de la Ştefan cel Mare, Iaşi 1933, p. 14

[9] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 349

[10] AŞRSSM, Moldova în epoca feudalismului, I, Chişinău 1975, p. 349

[11] Codrescu, Th., Uricarul, Vol. VII, Iaşi 1886 p. 241, respectiv 247

[12] Stino, Aurel George, Călătoria Catihetului Grigorescu prin Bucovina, 1865, în Revista Bucovinei, Anul III, Nr. 7, Iulie 1944, Cernăuţi-Timişoara, pp. 260-263

[13] Monitorul Oficial, nr. 240, 28 octombrie / 6 noiembrie 1878, p. 5961

[14] Monitorul Oficial, nr. 165, 23 octombrie 1890, p. 3868

[15] În realitate, p. 247

[16] Ionescu, Serafim, Dicționar Geografic al județului Suceava, București 1894, pp. 355, 356

[17] Ionescu, Serafim, Dicționar Geografic al județului Suceava, București 1894, p. 365

[18] Monitorul Oficial, Nr. 183, 15/27 noiembrie 1899, pp. 6354-6357

[19] Monitorul Oficial, Nr. 172, 2 noiembrie 1899, p. 5940

[20] Monitorul Oficial, Nr. 084, 12 iulie 1903, p. 3026

[21] Monitorul Oficial, Nr. 098, 2 august 1905, p. 3668

[22] Monitorul Oficial, Nr. 112, 21 august 1910, pp. 4716, 4717

[23] Codreanu, Ion Zelea, Pentru Neam / Cu Arma Cuvântului, Iaşi 1919, p. 63

[24] Monitorul Oficial, Nr. 268, 30 noiembrie 1926, p. 18570

[25] Monitorul Oficial, Nr. 193, 5 mai 1937, pp. 4929, 4930

[26] Monitorul Oficial, Nr. 202, 27 august 1941, pp. 5043 şi următoarele

[27] Iorga, Nicolae, Pagini despre Basarabia de astăzi, Bucureşti 1912, p. 104

[28] Colecţia „Din viaţa poporului român”, Academia Română, 1928, p. 153

[29] Însemnări Sociologice, Anul IV, Nr. 4, 15 octombrie 1940, p. 14

[30] Teodorescu-Kirileanu, S., Ştefan Vodă cel Mare şi Sfânt, Focşani 1903, pp. 138-143

[31] Tudor Pamfile, Cântece de ţară, Bucureşti 1913, prefaţa cu trimitere la şedinţa Academiei din 19 mai 1910, p. XIII

[32] Bârlea, Ovidiu, Mică enciclopedie a poveştilor româneşti, Bucureşti 1976, p. 109

[33] Ibidem, p. XI

[34] Roques, Mario, Romania / recueil trimestriel / consacré a l’étude des langues et des littératures romanes, Paris 1913, pp. 150, 151

[35] Maiorescu, Titu, Raportul dlui T. Maiorescu către Secțiunea literară a Academiei, aprobat la 25 martie 1908, în Cântece, urături și bocete de-ale poporului adunate de Alexandru Vasiliu, București 1909, p. III

[36] Cântece, urături și bocete de-ale poporului adunate de Alexandru Vasiliu, București 1909, p. VIII

[37] Ibidem, p. X

[38] Cu mare părere de rău spun că am uitat numele satului. Nu țin bine minte: Igledin ori Nigledin, că-i din Ardeal, că-i din Bucovina. V. Băbălău mi-a spus despre acest sat. Alții mi-au spus de saul Frij din Ardeal. Avem nume de familii Frij, Frijanu, Gabur, Banfia.

[39] Cântece, urături și bocete de-ale poporului adunate de Alexandru Vasiliu, București 1909, p. XIII

Aşa vă place Istoria? No Comments Jul 16

Neamurile moldovenești, la 1774. Indice de nume

Nu există nume care să poată fi trecute cu vederea. Pentru mine și pentru fiecare frunză de pe ram, fiecare nume este important. În fond, dacă vrem să știm de unde și din cine ne tragem și ce există dincolo de identitățile deturnate ale pământului, trebuie să întrezărim, apoi să și deslușim izvoarele, caz în care un indice de nume este indispensabil. Iar realizarea lui presupune multă, multă trudă, deși munca și mai epuizantă va fi atunci când, pe baza înscrisurilor medievale, voi încerca să identific povestea fiecărui neam moldovenesc în parte. Ceea ce fac, în acest an, înseamnă un început. Nu s-a mai făcut așa-ceva, deși este obligatoriu să ne cunoaștem prin fiecare poveste în parte. Iar ca să înțelegeți, redau primele trei litere din index, încă incomplete, cu speranța că voi fi sesizat asupra numelor neamurilor care lipsesc.

A

ABABII: Nadişa şi Boşotenii (Bacău), Tătărăşeni (Dorohoi), Goteşti (Greceni), Hangul (Neamţ), Ruginoasa (Neamţ), Hojineştii (Orhei-Lăpuşna), Hirişenii(Orhei-Lăpuşna), Nicşanii (Orhei-Lăpuşna), Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna), Teleşeu (Orhei-Lăpuşna), Ţiţcanii(Orhei-Lăpuşna), Gura Răcătăului (Putna), Năneştii (Putna), Mărăşeştii (Putna), Angheleştii (Putna), Tămăşanii (Roman)

AGACHI: Bălenii (Covorlui), Josenii (Covorlui), Dimaciul (Tecuci), Piscul Corbului (Tecuci)

ALBAN: Valea Sacă (Bacău),

ALBESCU: Goeştii (Cârligăturii), Hulpăşeştii (Roman), Ghilăveştii (Tecuci),

ALBEŞ: Calul (Neamţ),

ALBINEŢ: Botoşani, Iaşi

ALBIŞOR: Prisăcanii (Hârlău)

ALBOIŢĂ: Berchişeşti (Suceava),

ALBOTĂ: Cârsteştii (Botoşani), Conceştii (Dorohoi), Lehneştii (Dorohoi), Tiţcanii (Hotin), Hilioara Agapiei (Neamţ), Roznov (Neamţ),

ALBU: Tomeşti (Botoşani), Târgu Frumos (Cârligăturii), Prigorenii (Cârligăturii), Mitocu (Cârligăturii), Prilipcia (Cernăuţi), Manta (Grecenii), Broscăuţii (Hârlău), Făgheţel (Neamţ), Şerbăneşti (Neamţ), Găleştii (Orhei-Lăpuşna), Şendreşti (Putna), Moviliţa (Putna), Cucueţii (Putna), Ireştii (Putna), Zătonul (Putna), Fedeleşanii (Roman), Brăteştii (Roman), Capu Codrului (Suceava), Dimaniul (Tecuci), Nicoreştii de Sus (Tecuci), Sârbii (Tecuci), Şesurile (Bacău),

ALCAZI: Oneştii (Hârlău), Goşmanii (Neamţ), Robcea (Suceava)

ALECSANDRI: Săhărău (Cernăuţi)

ALEXANDRU: Cojasca (Cârligăturii), Răvăcăuţii (Cernăuţi)

ALEXANDRIUC: Moldoviţa (Câmpulung),

ALEXANDRUC: Moldoviţa (Câmpulung),

ALEXA: Rugineşti (Putnii), Năneştii Noi (Tecuci)

ALEXE: Ghenăuţii (Hotin), Roşcani (Orhei-Lăpuşna), Roman

ALEXEI: Criva (Hotin), Susleni (Orhei-Lăpuşna),

ALIMAN: Glodeni (Vaslui), Românii (Neamţ)

ALTCOLACII: Botoşani

ANDONI: Oraşul Iaşi, Mărgineni (Bacău), Sohodolul (Bacău), Dracşanul (Botoşani), Hriaţca (Cernăuţi), Frumoasa (Greceni), Grecenii (Greceni), Grumăzeşti (Neamţ), Ghigoeştii (Neamţ), Valea Albă (Neamţ), Vânătorii Bisericanilor (Neamţ), Tuleştii (Neamţ), Târgul Orheiului (Orhei-Lăpuşna), Vovrăeştii (Vaslui), Drăgeştii (Roman)

ANDRABURA: Dubovăţ (Cernăuţi)

ANDREI: Şipoteni (Botoşani)

ANDRIAN: Pojorâta (Câmpulung), Moldoviţa (Câmpulung), Vădeni (Covurlui)

ANDRICI: Şipoteni (Botoşani)

ANDRIEŞ: Grozeşti (Bacău), Corlăteni (Botoşani), Dorohoi,

ANDRIEŞCIUC: Laschiuca (Cernăuţi), Berhomete (Cernăuţi),

ANDRIICIUC: Davideşti (Cernăuţi)

ANDRONIC: Epurenii (Botoşani), Mănăstireni (Botoşani), Câmpulung Vatra, Ciortoria (Cernăuţi), Mlenăuţi (Dorohoi), Criva (Hotin), Corjăuţi (Hotin), Crăcăoani (Neamţ), Săcăluşeştii (Neamţ), Durleştii (Orhei-Lăpuşna), Orbenii (Putna), Moviliţa (Putna), Şândilarii de Jos (Putna), Iaşi, Ochişeşti (Tecuci), Rădiana (Bacău),

ANDRONICESCU: Fundu Moldovii (Câmpulung),

ANDRONICIAN: Milianca (Dorohoi),

ANDRONICIUC: Criva (Hotin),

ANDRUCIAC: Zadobriuca (Cernăuţi)

ANDRU: Bănila de Sus (Cernăuţi)

ANDRUS: Oşehlib (Cernăuţi)

ANDRUŞCIUC: Slobozia Mitcău (Cernăuţi)

ABDRUŞCO: Mitcău (Cernăuţi)

ANDRUŢU: Măghereşti (Bacău)

ANGHEL: Caşin (Bacău), Buciumii (Bacău), Braina (Covurlui), Folteştii (Covurlui), Oance (Covurlui), Puţănii (Covurlui), Larga (Greceni), Valea Albă (Neamţ), Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Budeştii (Orhei-Lăpuşna), Tahnăuţii (Orhei-Lăpuşna), Sascut (Putna), Crucea de Jos (Putna), Floreştii (Putna), Tupilaţii (Roman), Buceştii (Tecuci), Medeleni(Tecuci)

ANGHELACHE: Doroşăuţi (Cernăuţi), Galaţi

ANTAL: Faraoanii (Bacău), Giosănii (Bacău), Beteştii (Bacău), Tărâţa şi Gura Solonţului (Bacău), Cîmpinii (Bacău), Bistriţa (Câmpulung), Miclăuşenii (Roman), Răchitenii (Roman), Ajiudeni (Roman), Ghirăeştii (Roman)

ANTOHI: Umbrăreşti (Covurlui), Cucuteni (Dorohoi), Valea Albă (Neamţ), Isacova (Orhei-Lăpuşna), Scorenii (Orhei-Lăpuşna), Cucuieţii de Sus (Putnii), Fundenii de Sus (Tecuci), Medeleni şi Godineşti (Tecuci)

ANTON: Cojasca (Cârligăturii), Hudeştii (Dorohoi), Cârjoaia (Hârlău), Tărăsăuţii (Hotin), Troiţa (Neamţ), Angheleştii (Putnii), Nerejul (Putnii), Cucuieţii de sub Măgură (Putnii), Diocheţi (Putnii), Iucşeştii (Roman), Hălăuceşti (Roman), Botoşana (Suceava), Berchişeşti (Suceava), Năneştii Vechi (Tecuci), Buceştii (Tecuci), Curpănoaia (Tecuci), Pribeştii (Vasilui), Mărgineni (Bacău), Larga (Bacău), Târgul Trotuşului (Bacău)

ANTONAŞ: Botoşani

ANTONESCU: Costeştii (Cernăuţi)

ANTONIŞCIUC: Zeleneu (Cernăuţi)

ANTONIUC: Mitcău (Cernăuţi)

ANUN: Ajiudeni (Roman), Ghirăeştii (Roman)

ANUŢ: Tereblecea (Suceava)

ANUŢAN: Pojorâta (Câmpulung)

ANUŢOI: Sadova (Câmpulung)

APOSTOL: Valeva (Cernăuţi), Grumăzeşti (Neamţ), Hangul (Neamţ), Roşcani (Orhri-Lăpuşna), Spărieţi (Putna), Bătineştii (Putna)

APOSTOLESCU: Măghereştii (Bacău)

APOSTU: Grecenii (Grecenii), Sămârza (Orhei-Lăpuşna)

ARAMĂ: Iaşi, Româneşti (Cârligăturii), Cucutenii (Cârligăturii), Scoposănii (Cârligăturii), Hilişău (Dorohoi), Bobuleştii (Dorohoi), Micşineştii (Neramţ), Sâreţii (Orhei-Lăpuşna)

ARAPU: Iaşi, Târgul Ocnii (Bacău), Ipoteştii (Hârlău), Răchitna (Hotin), Bălţăteşti (Neamţ), Mogoşeşti (Neamţ), Lămăşenii (Suceava)

ARBĂNAŞ: Fundenii de Sus (Tecuci), Pârleşti (Tecuci), Blăjării (Tecuci), Braniştia (Tecuci)

ARCIEPCIUC: Dubovăţ (Cernăuţi)

ADRELEAN(U): Milişăuţi (Suceava), Zahareşti (Suceava), Corlata (Suceava), Rădăuţi (Suceava), Viişoara (Bacău)

ARHIP: Podurile (Bacău), Urmeniş (Bacău), Dumeştii (Cârligătura), Hliniţa (Cernăuţi), Românii (Neamţ), Chipercenii (Orhei-Lăpuşna), Floreştii (Putnii), Tecuci, Ochişeştii (Tecuci), Onceştii şi Rogojeni (Tecuci), Bogheştii (Tecuci), Vlamnicul (Tecuci)

ARICI: Boian (Cernăuţi), Draciniţa (Cernăuţi), Berbeştii (Cernăuţi)

ARICIAN: Caşin (Bacău)

ARION: Gohor (Tecuci), Vascăuţii (Cernăuţi), Rădeşti (Covurlui), Puţănii (Covurlui), Grecenii (Grecenii), Colincăuţii (Hotin), Torceştii (Tecuci), Cozmeştii (Tecuci), Piscul Corbului (Tecuci)

ARMAŞ: Sineştii (Cârligăturii), Cernăuţi, Milie (Cernăuţi), Trebesăuţi (Hotin), Bălăneştii (Neamţ), Chiţcanii (Orhei-Lăpuşna), Şcheia (Roman), Dămieneştii (Roman)

ARNĂUT(U): Hilipeştii (Bacău), Babinii (Cernăuţi), Caracuşanii (Hotin), Ghermăneştii (Orhei-Lăpuşna), Iaşi, Heltul (Bacău), Ţintenii (Cernăuţi), Şerbăneşti şi Lieşti (Tecuci), Buceştii (Tecuci), Lărgăşeni (Tecuci)

AROTIN: Iaşi,

ARŞINEL: Şipotenii (Botoşani)

AVRAM: Vaslui, Iaşi, Târgul Ocnii (Bacău), Buzenii (Botoşani), Zeleneu (Cernăuţi), Ispasul (Cernăuţi), Vijniţa (Cernăuţi), Românii (Neamţ), Ineştii (Orhei-Lăpuşna), Lozova (Orhei-Lăpuşna), Cricovul (Orhei-Lăpuşna), Zlătarii şi Vivorenii (Putnii), Păuleşti (Putnii), Negrileşti (Putnii), Grozăştii (Putnii), Odobeşti (Putnii), Şândilarii de Sus (Putnii), Iazlovăţ (Suceava), Chilişeni (Suceava), Mărăşti (Tecuci)

AVRAMIUC: Draciniţa (Cernăuţi)

AXINTE: Stoicanii (Covurlui), Rădeştii (Covurlui), Câmpulung, Rădenii (Cârligăturii), Chişinău, Boteşti (Roman)

AXINTIC: Lujeni (Cernăuţi)

AXINTIUC: Lujeni (Cernăuţi)

B

BĂBAN: Scorţeştii (Cârligăturii), Călimăneştii (Putnii), Slobozia (Tecuci)

BĂBIAC: Moşăteni (Tecuci), Juşca (Cernăuţi)

BĂBUȘAN: Vovrăești (Vaslui)

BĂBUŞCĂ: Urecheşti (Putnii)

BĂBUŢĂ: Cârsteneştii (Hotin), Cochiujeni (Hotin), Dobrinii (Neamţ), Urecheşti (Putnii)

BĂCAN(U): Onceşti şi Rogojeni (Tecuci), Găiciana (Tecuci)

BĂCIAN: Drăguşeni (Dorohoi)

BÂCĂ: Rusăştii (Orhei-Lăpuşna), Gohor (Tecuci)

BÂCU: Voineştii (Cârligăturii), Cocia (Tecuci), Valea lui Ipati (Vaslui)

BACIU: Glodenii (Vaslui), Nerejul (Putnii), Dămăcuşa (Tecuci)

BACOȘ: Pădureni (Putnii)

BĂDĂ: Săncăuţii (Hotin)

BĂDAC: Grozeştii (Orhei-Lăpuşna)

BĂDĂRĂU: Movilița (Putnii), Reuseni (Suceva), Iași, Căcăcenii sau Dimăchenii (Botoșani), Budești (Cârligăturii), Vorniceni (Dorohoi), Ștefăneștii Mici (Dorohoi), Rusenii (Hotin), Balasineștii (Hotin), Zalucia (Hotin)

BĂDICE: Grecenii (Grecenii)

BADICIUC: Răsteu (Hotin)

BĂDILĂ: Galaţi

BADIU: Botoșani, Sineștii (Cârligătura), Cucutenii (Cârligătura), Mușatul (Covurlui), Macsineni (Covurlui), Săpoteni (Orhei-Lăpușna), Angheleștii (Putnii), Fundenii de Sus (Tecuci)

BĂDRAG: Hulpăşeştii (Roman)

BAHLĂ: Schitul Voronei (Botoşani), Fărcăşani (Roman)

BĂHLIŢĂ: Sălişte (Orhei-Lăpuşna)

BAHLUIAN: Moviliţa (Putnii), Domneştii (Putnii)

BAHMUT: Bărsăştii (Putnii)

BĂHNARI: Neporotova (Hotin)

BĂHNAŞ: Ochişeştii (Tecuci)

BAHRIN: Galbinii (Tecuci), Broscăuți (Cernăuți), Iubănești (Dorohoi), Dărăbani și Cornești (Dorohoi), Ștefăneștii Mici (Dorohoi), Neporotova (Hotin), Clocușna (Hotin), Ocnița (Hotin)

BAHRINESCU: Botoșinții (Suceava)

BĂIBĂRAC (BĂIBĂRUC): Iaşi, Poiana Putnii (Putnii)

BĂICIAN: Stăucenii (Botoşani), Cucueţii de Sus (Putnii)

BĂICINIŢA: Ieşiţi ot Pomârla (Dorohoi)

BĂISA: Moldoviţa (Câmpulung)

BĂISAN: Cucii (Vaslui), Vânătorii Bisericanilor (Neamţ), Poenile (Roman)

BĂIŞ: Beţeştii (Bacău)

BĂITAN: Valea Albă (Neamţ)

BAIUC: Cadobişte (Cernăuţi)

BAJA: Bârsăştii (Putnii)

BĂLĂBAN: Podurile (Bacău), Teţcanii (Bacău), Strâmba (Bacău), Floreştii (Putnii), Năneştii (Putnii), Slobozie ot Morile Precistei (Putnii), Roman, Poiana (Tecuci), Negreştii (Vaslui)

BALAHORA: Câmpulung, Ruşii din Moldoviţa (Câmpulung), Boianul (Cernăuţi)

BALAHURA: Păltiniş (Dorohoi), Horodişte (Hârlău), Boianul (Cernăuţi)

BALAHURAN: Şişmăneştii (Dorohoi)

BĂLAN: Soveja (Putnii), Gădinții (Roman), Slobozia Nouă Malurile (Tecuci), Șerbăneștii și Lieștii (Tecuci), Blăjării (Tecuci), Malurile (Tecuci), Slobozia Focșei (Tecuci), Mărăști (Tecuci), Mărginenii și Săcătura (Bacău), Târnau (Cernăuți), Cobilcenii (Hotin), Valea Săcului (Neamț)

BALAUR: Avrămeni (Dorohoi)

BĂLAUR: Râncaciul (Hotin), Ploscuţănii (Putnii), Răcoasa (Putnii)

BALBUZAN: Grecenii (Greceni)

BÂLE: Năneştii (Putnii), Urecheştii (Putnii), Zăpodenii (Vaslui)

BALINT: Ghirăeşti (Roman), Călugăra (Bacău), Satul Câmpinii Bacău), Burueneştii (Roman), Ajiudeni (Roman), Săbăoanii (Roman)

BALMEŞ: Prigorenii (Cârligăturii)

BALMUŞ: Roşcanii (Covurlui), Grecenii (Grecenii), Zărneştii (Grecenii), Macrii (Grecenii), Horodişte (Hârlău), Buhuşeştii (Neamţ), Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Brozeştii (Orhei-Lăpuşna)

BALTAG(A, U): Borzești (Bacău), Râpile (Bacău), Câmpulung, Larga (Grecenii), Goteștii (Grecenii), Drăgănești (Neamț), Ghețeoanii (Orhei-Lăpușna), Puținteii (Orhei-Lăpușna), Târgul Orheiul (Orhei-Lăpușna), Cozmeștii (Tecuci), Buciumeni (Tecuci), Broscăuții (Hârlău)

BĂLTIAN (BĂLTEAN): Zăpodenii (Vaslui), Onceştii (Vaslui)

BĂLŢĂTESCU: Solonţul (Bacău), Bobuleştii (Dorohoi), Băloşenii (Hârlău), Mărcăuţii (Hotin), Bălţăteştii (Neamţ), Bilieştii (Tecuci)

BĂLUŢĂ: Ghermăneştii (Orhei-Lăpuşna), Floreştii (Putnii), Sascutul (Putnii), Pânceştii (Putnii), Jorăştii (Putnii)

BANCEAC: Băișești (Suceava)

BANCIA: Dimaniul (Tecuci)

BĂNCILĂ: Caşin (Bacău), Căiuţul (Bacău), Budeştii (Dorohoi), Dărmăneştii (Neamţ), Trifeştii (Neamţ), Floreştii (Putnii), Scurta (Putnii), Crucea de Jos (Putnii), Stroanii de Sus (Putnii), Floreştii (Putnii), Purceleştii (Putnii), Băloteştii (Putnii), Vadul Turcului (Putnii), Focşani (Putnii), Braniştia (Tecuci), Lighitişăni (Tecuci), Mărăşti (Tecuci), Vlamnicul (Tecuci)

BANCIOC: Urecheşti (Putnii)

BANDASUC: Nepolicăuți (Cernăuți)

BANDOR: Vascăuți (Cernăuți)

BANDURIC: Pohorlăuți (Cernăuți)

BANIA: Mărăşti (Tecuci), Găiciana (Tecuci), Grădeştii (Tecuci)

BANTĂȘ: Iaşi, Bacău, Gura Răcătăului (Putnii), Drăgușeni (Putnii), Iteştii (Covurlui), Dângenii (Dorohoi), Frumoasa (Grecenii), Cuizăuca (Orhei-Lăpuşna), Gura Răcătăului (Putnii), Drăguşenii (Putnii), Băloşeştii (Roman), Beriasa (Vaslui)

BÂRA: Corbul (Bacău), Soveja (Putnii), Năruja (Putnii), Nerejul (Putnii),

BĂRAN: Beţeştii (Bacău), Dărmăneştii (Bacău), Lucoviţa de Jos (Cernăuţi), Noao Suliţă (Hotin), Criva (Hotin), Isacova (Orhei-Lăpuşna), Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna)

BĂRANGA: Mălineştii (Hotin), Podoleni (Neamţ), Pârleştii (Tecuci)

BĂRBĂCAR(U): Zastavna (Cernăuţi), Văicăuţii (Dorohoi), Hadarăuţi (Hotin)

BARBACIUC: Rucșinul (Hotin)

BARBATUC: Ocnița (Hotin)

BARBĂ: Vădenii (Covurlui), Dărăbani și Cornești (Dorohoi), Zărneștii (Greceni), Hilișoara Agapiei (Neamț), Pucelești (Putnii),

BARBĂALBĂ: Zărneștii (Greceni)

BARBĂLATĂ: Hudeștii (Dorohoi), Teioasa (Dorohoi), Bobuleștii (Dorohoi), Pelineiu (Grecenii), Șibotinții (Hotin), Zalucia (Hotin), Furcenii (Orhei-Lăpușna), Mimorenii (Orhei-Lăpușna), Șercanii (Orhei-Lăpușna), Soveja (Putnii), Căpătan (Putnii), Buciumii (Roman), Țâgăneștii (Tecuci), Furceni (Tecuci), Piscul Corbului (Tecuci), Vaslui

BARBĂLUNGĂ: Cuizăuca (Orhei-Lăpușna)

BARBĂMARE: Vadu Ungurului – Galați,

BARBĂMÂNDRĂ: Braina (Covurlui), Ciulucanii (Orhei-Lăpușna)

BARBĂNEAGRĂ: Odaia lui Manolache (Covurlui)

BARBĂNOUĂ: Crăcăoanii (Neamț), Gădinții (Roman)

BARBĂRASĂ: Lăușna (Orhei-Lăpușna), Torcești (Tecuci)

BĂRBĂRII: Pătrăşcanii şi Bene (Bacău)

BARBĂROȘIE: Bobuleștii (Dorohoi), Hirova (Orhei-Lăpușna); Răchia (Orhei-Lăpușna), Văsâenii (Orhei-Lăpușna), Ocna (Orhei-Lăpușna), Hălăucești (Roman), Suceava, Cozmeștii (Tecuci)

BĂRBOU: Hemeenii (Bacău)

BARBU: Galați, Peche (Covurlui), Vaicăuți – Bajura (Dorohoi), Ghețeoanii (Orhei-Lăpușna), Sascut (Putnii), Fitioneștii (Putnii), Cucueții de sub Măgură (Putnii), Borăștii (Vaslui), Crăciuneștii (Vaslui)

BĂRBUŢĂ: Faraoanii (Bacău), Căcăcenii (Botoşani), Boianul (Cernăuţi), Toporăuţii (Cernăuţi), Milianca (Dorohoi), Horodişte (Hârlău), Răusănii (Hârlău), Corjăuţii (Hotin), Posluşnicii Răchitoasei (Tecuci)

BARBUZAN: Galați

BÂRCĂ: Săbăoanii (Roman), Şendrenii (Hotin), Hrămăncăuţii (Hotin), Mărcăuţii (Hotin), Valea Sării (Putnii), Căscoeştii (Vaslui)

BÂRCAN: Floreştii (Putnii), Petreştii (Putnii), Nerejul (Putnii), Ţigăneştii (Tecuci)

BÂRDAN (BARDAN): Câmpulung, Vama (Câmpulung), Lăpuşna (Orhei-Lăpuşna), Brăteştii (Roman), Frumuşel (Tecuci), Sârbii (Tecuci), Bogheştii (Tecuci), Chiofenii (Vaslui)

BĂRDICOI: Scânteia (Vaslui)

BĂRGAN: Scânteia (Vaslui), Cochiujenii (Hotin), Ţigăneştii (Orhei-Lăpuşna)

BÂRGĂU: Lucăceştii (Bacău), Conceştii (Dorohoi), Doburceni (Dorohoi)

BĂRGĂUAN: Tereblecea (Suceava), Botoşana (Suceava), Todereştii (Suceava), Bercheşeşti (Suceava), Stupca (Suceava), Corlata (Suceava)

BÂRLĂDIAN: Scânteia (Vaslui)

BARNE: Domneştii (Putnii), Oroftianca (Dorohoi), Bârleştii (Hârlău)

BARON: Feteștii (Vaslui)

BARONCE: Târgul Ocnii (Bacău)

BÂRZOIU: Filipeştii (Bacău), Bogheştii (Tecuci), Galbinii (Tecuci)

BÂRZU: Misăhăneştii (Roman), Târgul Frumos (Cârligăturii), Crâşteştii (Cârligăturii), Târnauca (Cernăuţi), Cătămăreştii (Hârlău), Căuteştii (Roman)

BASALIC: Miclăuşenii (Roman)

BĂSĂRAB(Ă U): Hânţeştii din Deal (Botoşani), Cuciurul Mare (Cernăuţi), Mămăeştii (Cernăuţi), Lenţeştii (Cernăuţi), Răchitna (Hotin), Goianul (Orhei-Lăpuşna), Hărniceştii (Roman)

BASMA: Crucea de Sus (Putnii)

BASNĂ: Conta Pavăl (Neamţ)

BASOC: Floreştii (Putnii), Bogheştii (Tecuci),

BASUC: Cormanul (Hotin)

BAȘOTĂ: Șoldănești (Suceava), Onicenii (Suceava)

BATÂRU: Văscăuţii (Hotin), Dişcova (Orhei-Lăpuşna), Puţinteii (Orhei-Lăpuşna), Păuleştii (Orhei-Lăpuşna), Vaslui,

BATÂRCUL: Şibotinţii (Hotin)

BÂTĂ: Costeştii (Orhei-Lăpuşna), Lipicenii (Orhei-Lăpuşna)

BÂTCĂ: Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Frumuşelile (Cârligăturii), Scoposănii (Cârligăturii), Zărneştii (Grecenii), Românii (Neamţ), Camincia (Orhei-Lăpuşna), Nisporenii (Orhei-Lăpuşna), Câmpurile (Putnii), Spineştii (Putnii), Bărsăştii (Putnii), Odobeştii (Putnii), Frunteştii (Tecuci), Galbinii (Tecuci)

BATIN: Slobozia Cosățeni (Tecuci)

BĂTRÂNESCU: Bravice (Orhei-Lăpuşna), Corneştii ot Onişcani (Neamţ)

BĂTRÂNICHI: Drăguşeni (Dorohoi)

BĂTRÂNU: Caşin (Bacău), Radiana (Bacău), Dorna (Câmpulung), Mămăliga (Hotin), Berestia (Hotin), Domnenii (Hotin), Ţărujanii (Hotin), Lencăuţii (Hotin), Chelmeştii (Hotin), Mihălăşanii (Hotin), Rusenii (Hotin), Trebesăuţii (Hotin), Bulboaca (Hotin), Silişte (Neamţ), Negreştii (Neamţ), Boghicenii (Orhei-Lăpuşna), Nisporenii (Orhei-Lăpuşna), Dâncenii (Orhei-Lăpuşna), Gangura (Orhei-Lăpuşna), Văsâenii (Orhei-Lăpuşna), Mănăstirea Căpriana (Orhei-Lăpuşna), Molovata (Orhei-Lăpuşna)

BĂZACA: Grecenii (Grecenii)

BAZARCA: Pătrăşcani şi Bene (Bacău), Prigorenii (Cârligăturii)

BEBERE (BEBERI): Molovata (Orhei-Lăpuşna), Zlătarii şi Vivorenii (Vaslui)

BECHE: Storeştii (Hârlău), Căpoteştii (Putnii)

BECHESCU: Bogheştii (Tecuci)

BECHEŞ: Giosănii (Bacău)

BEDREI: Valeva (Cernăuţi)

BEGHERĂU: Tecuci

BEGHEŞ: Uideşti (Suceava)

BEGHET: Gugeşti (Vaslui)

BEGHICI: Puţănii (Covurlui)

BEGHIU: Iubăneşti (Dorohoi)

BEGU(L): Săcăluşenii (Bacău), Marşăniţa (Hotin)

BEHNEI: Boianul (Cernăuţi)

BEJAN: Drăgușenii (Vaslui), Fundul și Rușii (Bacău), Valea Sacă (Bacău), Faraoanii (Bacău), Măghereștii (Bacău), Rădiana (Bacău), Dracșanul și Dracsinii (Botoșani), Lozova (Covurlui), Zmulții (Covurlui), Mănăstirea lui Adam (Covurlui), Puțănii (Covurlui), Dorohoi, Tătărășeni (Dorohoi), Săvenii (Dorohoi), Pribicăuții (Hotin), Hrușavățul (Hotin), Săcălușeștii (Neamț), Târgul Neamțului, Bodeștii (Neamț), Molovata (Orhei-Lăpușna), Miclăușenii (Roman), Cotul lui Iosâpu (Roman), Ruginoasa(Roman), Hălăucești(Roman), Budineț (Suceava), Găiciana (Tecuci), Băhnarii (Vaslui), Pribeștii (Vaslui), Drăgușenii (Vaslui)

BEJENĂRIŢA: Onceşti (Vaslui)

BELDEI: Gohor (Tecuci), Brăhăşăşti (Tecuci),

BELDIMAN: Zlătarii și Vivorenii (Putnii), Storojinețul (Suceava), Nicoreștii de Sus (Tecuci), Oprișeștii (Tecuci), Motășenii (Tecuci)

BELE(I): Peche (Covurlui), Vorniceni (Dorohoi), Bâlca (Putnii)

BELET(EI): Băşănăuţii (Hotin), Tortoreştii (Neamţ)

BELEU: Mănăstirea Bogdanii (Bacău), Macrii (Grecenii)

BELEZNAŞCO: Siliştea (Hotin)

BELIBOC: Fărcăşanii (Roman), Şcheia (Roman), Bâra (Roman)

BELIBOU: Iaşi, Târnauca (Cernăuţi), Chişinău, Răfloaia (Tecuci)

BENDEI: Boianul (Cernăuţi)

BENŢE: Poenile Oancei (Roman)

BERBEC(I, E): Cumarău (Hotin), Zărneştii (Grecenii), Păuneştii (Putnii), Spărieţii (Putnii), Moviliţa (Putnii), Păuneştii (Putnii), Doljăştii (Roman), Poenile (Roman), Furceni (Tecuci), Lărgăşeni (Tecuci), Pribeştii (Vaslui)

BERBECIA: Pângărăciorul (Neamţ),

BERCAS: Soveja (Putnii)

BERCE: Drăguşeni (Putnii), Năruja (Putnii)

BERCHE: Cucova (Putnii)

BERDEI: Cochiujenii (Hotin)

BERDOS: Ciohorenii (Orhei-Lăpuşna)

BERDILĂ: Petreştii (Putnii)

BERDIU: Străşeni (Orhei-Lăpuşna)

BERE: Hârlău, Drăgăneşti (Neamţ), Trifeştii (Neamţ), Scărişoara (Putnii)

BEREHOIU: Iurcenii (Orhei-Lăpuşna)

BERESCU: Băhnarii (Vasului), Târgul Piatra (Neamţ)

BERHECI: Pădureni (Putnii)

BERHOIU: Ocsăntia (Orhei-Lăpuşna)

BERIHOIU: Păhărniceni (Orhei-Lăpuşna)

BERINDEI: Scărişoara (Putnii)

BERNAT: Zgăroaia (Orhei-Lăpuşna)

BERNEVIC: Orhei

BERDILĂ: Petreştii (Putnii), Pribeştii (Vaslui)

BERTE: Bârsăştii (Putnii)

BERŢOI: Dărmăneştii (Neamţ)

BEŞCĂ: Bogzăştii (Orhei-Lăpuşna)

BEŞICĂ: Caracuşanii (Hotin), Cucueţii de sub Măgură (Putnii)

BEŞICEU: Movila Herţii (Cernăuţi)

BEŞICUŢĂ: Gugeşti (Vaslui)

BEŞLIAGA: Tămăşăi (Bacău), Stoicanii (Covurlui), Vaicăuţii (Dorohoi), Pârjoltenii (Orhei-Lăpuşna), Soveja (Putnii), Fereştii (Vaslui)

BEŞINĂ: Pelineiu (Grecenii), Motăşeni (Tecuci)

BIBERE (BIBERI): Zlătarii şi Vivorenii (Putnii), Năneştii (Putnii), Ţuţcanii (Neamţ), Bahna, Arămeştii (Neamţ), Zlătarii şi Vivorenii (Putnii)

BILIŢCAN: Răsteu (Hotin)

BIRNIVIG: Glodenii (Vaslui)

BITIRĂ: Doftana, Târgul Ocnii (Bacău), Ochişeştii (Tecuci)

BIȚICU: Sohulețu (Vaslui), Tansa (Vaslui), Vovrăiești (Vaslui), Pânceștii (Vaslui)

BLAGA: Călugăra (Bacău), Bursuceni (Botoşani), Bobuleştii (Dorohoi), Târpeştii (Neamţ), Mănăstirea Neamţ (Neanţ), Preuteştii (Neamţ), Rădenii (Neamţ), Ţăbucanii (Neamţ), Târgul Piatra (Neamţ), Conta Pavăl (Neamţ), Străşenii (Orhei-Lăpuşna), Parva şi Teiuş (Putnii), Găiştenii şi Răcăciune (Putnii), Chilişenii (Suceava), Zăhăreştii (Suceava), Odaia de Beilic (Tecuci), Lărgăşeni (Tecuci)

BLAJ: Răchitenii (Roman), Ghirăeştii (Roman)

BLAJĂ: Giosănii (Bacău), Blăjeştii (Bacău), Caracleu (Bacău), Moviliţa (Putnii)

BLAJCIC: Babinul (Cernăuţi)

BLAJIN: Crasnaleuca (Dorohoi)

BLÂNDĂ: Răduleşti, Vadul Turcului (Putnii)

BLÂNDU: Târgu Ocnii (Bacău), Botoşani, Ruşii (Botoşani), Puţănii (Covurlui), Borzeştii (Orhei-Lăpuşna), Dimaciul (Tecuci)

BLENDE(A): Beteștii (Bacău), Brătila de Sus (Bacău), Târgul Ocnii (Bacău), Itești (Bacău), Domnești (Putnii)

BOBĂLIŢĂ: Ţâgăneştii (Tecuci)

BOBĂLĂU: Slobozia Cosăţeni (Tecuci)

BOBAN: Crucea de Jos (Putnii)

BOBÂRCĂ: Mândreştii Vechi (Putnii)

BOBÂRNACHI: Vulturul Vechi (Tecuci)

BOBÂRNATU: Dereneu (Orhei-Lăpuşna)

BOBEC: Funul Herţii (Cernăuţi)

BOBEICĂ: Iaşi, Comăneşti (Bacău), Uricanii (Cârligăturii), Condrăteştii (Orhei-Lăpuşna), Veregenii (Orhei-Lăpuşna), Durleştii (Orhei-Lăpuşna), Scorenii (Orhei-Lăpuşna), Câmpurile (Putnii), Găurile (Putnii),

BOBELE: Ivancăuţii (Cernăuţi)

BOBESCU: Ghenăuţii (Hotin)

BOBEŞTAN: Cernăuţi

BOBLETE: Luncanii (Bacău)

BOBOC: Mărăști (Tecuci), Doftana (Bacău), Oarâșa (Bacău), Curița (Bacău), Havorna (Botoșani), Cotul lui Baenschii (Cernăuți), Galați, Umbrărești (Covurlui), Ștefăneștii Mici (Dorohoi), Bărgăoanii și Vlădicenii (Neamț), Șerbeștii și Ungurașii (Neamț), Bărăiacu (Orhei-Lăpușna), Vălcinețul (Orhei-Lăpușna), Șerpenii (Orhei-Lăpușna), Conțăștii (Putnii), Câmpurile (Putnii), Floreștii de Sus (Putnii)

BOBOCAN: Soveja (Putnii)

BOBOCEL: Soveja (Putnii)

BOBOCIA: Suraia și Butucenii (Tecuci), Năneștii Vechi (Tecuci), Blăjării (Tecuci), Umbrărești (Tecuci), Nicoreștii de Sus (Tecuci)

BOBOI: Trenca (Hotin), Stângăcenii (Hotin)

BOBOLI: Oţeleni (Roman)

BOBREJĂ: Nămăloasa (Tecuci)

BOBRIC: Bistriţa (Câmpulung), Oglinzii-Ungureni (Neamţ), Pângărăciorul (Neamţ)

BOBU(L): Borosăştii (Vaslui), Tufeştii (Vaslui), Puţănii (Covurlui), Avrămenii (Dorohoi), Trifeştii (Neamţ), Leuşenii (Orhei-Lăpuşna), Ruginoasa (Roman), Scânteia (Vaslui), Boroşăştii (Vaslui), Cojasca (Cârligăturii)

BOCA: Dorna (Câmpulung), Folteştii (Covurlui), Botoşana (Suceava), Bălăceana (Suceava), Răusănii (Suceava), Corlata (Suceava)

BOCAN: Popeştii (Cârligăturii), Prilipcia (Cernăuţi), Cochiujenii (Hotin), Chişinău, Prăjăştii (Roman)

BOCANCE (BOCANCIA): Câmpinii (Bacău), Drăguşeni (Dorohoi), Bobuleştii (Dorohoi), Berestia (Hotin), Corjăuţii (Hotin), Hangul (Neamţ)

BOCARIU: Botoşana (Suceava)

BOCĂ: Bălăneştii (Neamţ)

BOCĂNIALĂ: Lărgăşeni (Tecuci)

BOCĂNEŢ(U): Sineştii (Cârligăturii), Suceava, Fundenii de Sus (Tecuci)

BOCĂNIŢĂ: Nelipeştii (Hârlău)

BOCĂŞ: Podolenii (Neamţ)

BOCHIŢĂ: Soveja (Putnii)

BOCIOC: Călugăra (Bacău) , Zlătarii şi Vivorenii (Putnii)

BODE(A): Delenii (Bacău), Tâgul Trotușului (Bacău), Filipeștii (Bacău), Găiștenii și Răcăciune (Putnii), Domneștii (Putnii), Crucea de Sus (Putnii), Câmpurile (Putnii), Miclăușanii (Roman), Sârbii, Hânțăștii (Tecuci)

BODEC: Iacobești (Suceava)

BODEIANU: Caracușanii (Hotin)

BODESCU: Popenii (Putnii), Năruja (Putnii), Tansa (Vaslui)

BODIAN: Soveja (Putnii)

BODNAR: Iazlovăţul (Suceava), Stupca (Suceava), Măzănăeştii (Suceava), Bilieştii (Tecuci)

BODNARIU: Tereblecea (Suceava), Buninţii (Suceava)

BODNARIUC: Borăuţii (Cernăuţi)

BOERIU: Bercheşeşti (Suceava), Tărâţa, Gura Solonţului (Bacău), Târgul Ocnii (Bacău), Târgul Trotuşului

BOGA: Iazlovăţul (Suceava), Iacobeşti (Suceava), Găiciana (Tecuci)

BOGATU: Pojorâta (Câmpulung)

BOGAN: Boianul (Cernăuţi)

BOGDAN: Boianul (Cernăuți), Vascăuții (Cernăuți), Avrămeni (Dorohoi), Tărăsăuții (Hotin), Dereneu (Orhei-Lăpușna), Negreștii (Orhei-Lăpușna), Gălișăștii (Putnii), Angheleștii (Putnii),

BOGDĂNESCU: Bogdăneștii (Cârligăturii), Lunganii (Cârligăturii),

BOGDAPROSTI: Pocriaca (Vaslui), Dobrovăţul (Vaslui)

BOGDANPROSTU: Țuțcanii (Covurlui)

BOGE: Fitioneștii (Putnii), Găurile (Putnii)

BOGENIAȚĂ: Zărneștii (Greceni)

BOGHE: Roșcani (Orhei-Lăpușna)

BOGHIAN: Iași, Mândâcăuții (Hotin), Cârligul (Neamț), Brițcanii (Neamț)

BOGHIN: Făurei (Neamț)

BOGHIȚĂ: Iași

BOGHIȚOAIE: Străoanii de Sus (Putnii)

BOGHIU: Iași, Cerchejenii (Botoșani), Popeștii (Cârligăturii), Cuciurul Mare (Cernăuți), Săvenii (Dorohoi), Ștefăneștii Mici (Dorohoi), Cârjoaia (Hârlău), Delenii (Hârlău), Ionășenii (Hârlău), Paustova (Hotin), Podolenii (Neamț), Bălănești (Neamț), Morenii (Neamț)

BOGONOS: Iași, Cornova (Orhei-Lăpușna), Săliște (Orhei-Lăpușna),

BOGORODIȚĂ: Călinești (Botoșani)

BOGOS: Costeștii și Boda (Botoșani), Grumăzești (Neamț), Brițcanii (Neamț), Ghețeoanii (Orhei-Lăpușna), Dâncenii (Orhei-Lăpușna)

BOGOȘ: Folteștii (Covurului)

BOGUL: Solonțul (Bacău)

BOGUȘ: Câmpulung

BOGZA: Cișmiaua (Botoșani), Crasnaleuca (Dorohoi), Țăbucanii și Uscații (Neamț)

BOIAN: Soveja (Putnii), Bercheşeşti (Suceava)

BOICIUC: Moldoviţa (Câmpulung), Oşehlib (Cernăuţi), Orăşănii (Cernăuţi), Hotin, Carlacău (Hotin)

BOIDE: Morenii (Neamț)

BOJIA: Bogheştii (Tecuci)

BOJINCĂ: Stupca (Suceava)

BOLOHAN: Vilauce (Cernăuţi), Conceştii (Dorohoi), Viforenii (Hârlău), Hilişeu (Hârlău), Copălău (Hârlău), Costicenii (Hotin), Şărbiniţa (Hotin)

BONDAR: Caracleu (Bacău), Bilieştii (Tecuci), Sasul (Tecuci), Cozmeştii (Tecuci)

BORCE: Corbul (Bacău), Odaia Costii (Covurlui), Manta (Grecenii), Drăguşani (Putnii), Ropcea (Suceava)

BORCESCU: Hangul (Neamţ)

BORDE: Macsineni (Covurlui), Târgul Neamțului (Neamț); Crucea de Jos (Putnii), Răcoasa (Putnii), Valea Sării (Putnii), Miera (Putnii), Motășeni (Tecuci), Cucii (Vaslui), Pânceștii (Vaslui)

BORDEEȘ: Slobozia Vulturul Nou (Tecuci)

BORDEI(U): Plopul (Bacău), Epurenii (Botoșani), Milianca (Dorohoi), Rosușlii (Hotin), Cochiujenii (Hotin), Chiurchiul (Hotin), Șerbeștii, Ungurașii (Neamț), Țibirica (Orhei-Lăpușna), Hirova (Orhei-Lăpușna), Sărătenii (Orhei-Lăpușna), Orhei, Roșcani (Orhei-Lăpușna), Zgăroaia (Orhei-Lăpușna), Sălăgenii (Orhei-Lăpușna), Câmpurile (Putnii), Sagna (Roman), Prăjăștii (Roman), Zăhărești (Suceava), Hrubile, Movileni (Tecuci), Malurile (Tecuci)

BORDEIAN(U): Botoșani, Brăeștii (Cârligăturii), Dămileni (Dorohoi), Suharău (Dorohoi), Oroftianca (Dorohoi), Lișna (Dorohoi), Tătărășeni (Dorohoi), Tărăsăuți (Hotin), Răchitna (Hotin), Năbădăuții (Hotin), Ocnița (Hotin), Zăbricenii (Hotin), Vancicăuții (Hotin), Corjăuții (Hotin), Caracușanii (Hotin), Ghețeoanii (Orhei-Lăpușna), Crucea de Sus (Putnii)

BORDEICU: Șișcăuții (Cernăuți)

BORDENIC: Ojovul (Hotin)

BORDENIUC: Mitcău (Cernăuți), Slobozia Mitcău (Cernăuți)

BORGU: Frunteştii (Tecuci)

BORHA: Gangura (Orhei-Lăpuşna), Pribeştii (Vaslui)

BORODA: Cuciurul Mic (Cernăuţi)

BORODACĂ: Molniţa (Cernăuţi)

BORODI: Romancăuţii (Hotin)

BORODIAN: Larga (Hotin)

BORONĂ: Chelmeştii (Hotin)

BORONCIAN: Dămilenii (Dorohoi)

BOROŞ: Iteştii (Covurlui)

BOROZNUŢ: Mămăeştii (Cernăuţi)

BORŞ: Iaşi, Sineştii (Cârligăturii), Todereştii (Cârligăturii), Cojasca (Cârligăturii), Bobuleştii (Dorohoi), Cucutenii (Dorohoi), Brăeştii (Hârlău), Tărăsăuţii (Hotin), Şălăuţii (Hotin), Cobilcenii (Hotin), Podul Lipcanilor (Hotin), Hilioara Agapiei (Neamţ), Ţăbucanii şi Uscaţii (Neamţ), Hangul (Neamţ), Românii (Neamţ), Hârţăştii (Neamţ), Valea Albă (Neamţ), Săcuenii (Neamţ), Bărăiacu (Orhei-Lăpuşna), Perienii (Orhei-Lăpuşna), Şişcanii (Orhei-Lăpuşna), Sămăşcanii (Orhei-Lăpuşna), Şendreştii (Putnii), Diocheţii (Putnii), Ghirăeştii (Roman), Corlata (Suceava), Criveştii (Suceava), Torceşti (Tecuci) Fundenii de Sus (Tecuci), Sârbii (Tecuci)

BORŞAN: Ispasul (Cernăuţi), Carapciu (Suceava), Budineţ (Suceava), Bănila (Suceava), Vicovu de Sus (Suceava), Iazlovăţul (Suceava), Zăhăreşti (Suceava), Măzănăeşti (Suceava), Mitoc (Suceava), Şerbăneştii şi Lieştii (Tecuci), Vulturul Vechi şi Fântânelili (Tecuci), Lărgăşeni (Tecuci)

BORTĂ: Valea Sacă (Bacău), Solonţul (Bacău), Molniţa (Cernăuţi), Târnauca (Cernăuţi), Stroeştii (Cernăuţi), Boianul (Cernăuţi), Hârlău, Vlădenii (Hârlău), Cochiujenii (Hotin), Şărbaca (Hotin), Vălcineţul (Orhei-Lăpuşna), Zubreştii (Orhei-Lăpuşna), Costeştii (Orhei-Lăpuşna)

BORTOŞ: Nâsâpenii (Bacău)

BOSÂIOC: Condrăteştii (Orhei-Lăpuşna),

BOSÂNCIAN: Bobuleştii (Dorohoi)

BOSANCU: Vama (Câmpulung)

BOSIOC: Ruşii (Hârlău), Şerbeştii (Vaslui)

BOSTAN: Iaşi, Blăjeştii (Bacău), Caşin (Bacău), Prigorenii (Cârligăturii), Vămeşenii (Covurlui), Galaţi, Rogojănii (Covurlui), Dorohoi, Oroftianca (Dorohoi), Vorniceni (Dorohoi), Hudeştii (Dorohoi), Tătărăşeni (Dorohoi), Ostopceni (Dorohoi), Larga (Grecenii), Hârlău, Belceştii (Hârlău), Horodişte (Hârlău), Criva (Hotin), Bodeştii (Neamţ), Miclăuşănii (Orhei-Lăpuşna), Corlucenii (Orhei-Lăpuşna), Cobâlca (Orhei-Lăpuşna), Belieştii (Orhei-Lăpuşna), Homocii (Putnii), Cornii de Sus (Putnii), Cucutenii (Roman), Vultureni (Tecuci), Lighitişăni (Tecuci), Meleşcani (Tecuci)

BOTĂŞ: Nâsâpenii (Bacău)

BOTEZ: Cotnarul, Horodiște, Zlotica (Hârlău), Șcheia (Suceava), Forăștii (Suceava)

BOTEZAT(U): Iași, Bacău, Târgul Ocnii (Bacău), Botoșani, Buzenii (Botoșani), Cernăuți, Camăna (Cernăuți), (Cernăuți), Băbeștii (Cernăuți), Berbeștii (Cernăuți), Puțănii (Covurlui), Pomârla (Dorohoi), Hudeștii (Dorohoi), Conceștii (Dorohoi), Sârbii (Dorohoi), Albeștii (Dorohoi), Feredienii (Hârlău), Crăciunenii (Hârlău), Starosilița (Hârlău), Prilipca (Hârlău), Ghenăuții (Hotin), Cotilău (Hotin), Romancăuți (Hotin), Mândâcăuții (Hotin), Mihălășanii (Hotin), Grumăzeștii (Neamț), Bodeștii (Neamț), Moșoteștii (Neamț), Bravice (Orhri-Lăpușna), Orhei (Orhri-Lăpușna), Dâncenii (Orhri-Lăpușna), Ungurenii (Putnii), Bodescul (Vaslui), Tansa (Vaslui),

BOTIAN: Iaşi

BOU(L): Botoşani, Găurile (Putnii), Păţăştii (Putnii), Grozăştii (Putnii)

BOUBĂLŢAT: Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna)

BOUBĂTRÂN: Băniasa (Covurlui), Chiraftei (Covurlui), Frumoasa (Grecenii), Cocia (Tecuci)

BOUNEGRU: Iaşi, Târgul Ocnii (Bacău), Tăseşti (Bacău)

BOUREN: Avrămeni (Dorohoi)

BOUROŞ: Scobâlţenii (Cârligăturii), Braina (Cârligăturii), Chişinău, Oghilenii (Orhei-Lăpuşna), Grozeştii (Orhei-Lăpuşna), Dâncenii (Orhei-Lăpuşna), Şândilarii de Sus (Putnii), Rădăcineştii (Tecuci), Satul Frumuşel (Tecuci), Bogheştii (Tecuci)

BOURU: Hânceştii (Orhei-Lăpuşna)

BRABĂ: Cașin (Bacău)

BRABĂN: Hilişău (Dorohoi), Pomârla (Dorohoi), Dărăbani (Dorohoi), Teioasa (Dorohoi)

BRADE: Cornii (Covurlui)

BRAD(U): Cordărenii (Botoșani), Tătărăşeni (Dorohoi), Avrămeni (Dorohoi), Băscăceni (Dorohoi), Vânătorii Săcului (Neamţ)

BRADUNSCHI: Hotin

BRAE: Valea Albă (Neamţ)

BRĂESCU: Mamorniţa (Cernăuţi), Delenii (Hârlău), Moşoteştii (Neamţ), Buciumii (Roman)

BRAEȘ (BRAIȘ): Bețeștii (Bacău)

BRAGĂU: Căpătan (Putnii)

BRAHĂ: Uricanii (Cârligăturii), Mihalcia (Cernăuți), Beceștii (Cernăuți), Costeștii (Cernăuți), Iubăneşti (Dorohoi), Pelineiu (Grecenii), Leuşenii (Orhei-Lăpuşna), Săpotenii (Orhei-Lăpuşna), Valea Ulmului (Orhei-Lăpuşna), Dâncenii (Orhei-Lăpuşna), Goianul (Orhei-Lăpuşna), Corjocul (Orhei-Lăpuşna), Comăreştii (Suceava), Budineţ (Suceava), Comăneşti (Suceava), Româneşti (Suceava)

BRAHNĂ: Doburceni (Dorohoi), Zlătarii şi Vivorenii (Putnii),

BRAHUŞ: Hăbăşeşti, Şcheia (Roman)

BRAIA: Târnauca (Cernăuți), Cucueţii de Sus (Putnii)

BRAN: Măghereștii (Bacău), Podurile (Bacău), Cașin (Bacău); Curteștii (Botoșani), Galați, Işnoveţ (Dorohoi), Hangul (Neamţ), Buhalniţa (Neamţ), Românii (Neamţ), Strâmbii (Neamţ), Suslenii (Orhei-Lăpuşna), Odobeştii (Putnii), Slobozia Nouă (Tecuci)

BRANDABUR: Iași, Mănăstirea Bogdanii (Bacău), Câmpulung, Sadova (Câmpulung), Dorohoi, Vorniceni (Dorohoi), Avrămeni (Dorohoi), Delenii (Hârlău), Vânătorii Bisericanilor (Neamţ), Crucea de Jos (Putnii), Crăeştii (Vaslui)

BRANDEBURG: Suceava

BRADIBUR: Chilişoaia (Cârligăturii)

BRĂILĂ: Peche (Covurlui), Oprişeştii (Tecuci)

BRĂILESCU: Vulturul Vechi (Tecuci), Torceştii (Tecuci)

BRÂNCOVANU: Călugăra (Bacău)

BRANIȘTE: Bistrița (Câmpulung), Furceni (Tecuci)

BRÂNZĂ: Iași, Cojasca (Cârligăturii), Pilipăuți (Cernăuți), Galați, Tulucești (Covurlui), Lehanii (Covurlui), Dărăbani și Cornești (Dorohoi), Cucuteni (Dorohoi), Șerbăneștii lui Istrate, Bereștii (Neamț), Meleșeni (Orhei-Lăpușna), Orhei, Highidișul (Orhei-Lăpușna), Boghicenii (Orhei-Lăpușna), Goianul (Orhei-Lăpușna), Jora de Sus (Orhei-Lăpușna), Mărășeștii (Putnii), Diocheții (Putnii), Movilița (Putnii), Costești (Roman), Doljăști (Roman), Ruginoasa (Roman), Rădăcineștii (Tecuci), Lărgășeni (Tecuci), Gohor (Tecuci), Vaslui, Oceștii (Vaslui), Băleștii (Vaslui)

BRÂNZAC: Slobozia Vulturul Nou (Tecuci)

BRÂNZAN: Rohozna (Cernăuți), Cuciurul Mic (Cernăuți),

BRÂNZĂNOI: Iași,

BRÂNZARI: Cuciurul Mic (Cernăuți),

BRÂNZĂU: Târnauca (Cernăuți)

BRÂNZEI: Rângoaia (Vaslui), Târnauca (Cernăuți), Cuciurul Mic (Cernăuți), Dobronăuți (Cernăuți), Lehnești (Dorohoi), Marșănița (Hotin), Rujavnița (Hotin), Bălăneștii (Neamț), Spinești (Putnii), Codrul Sârbilor (Putnii), Rângoaia (Vaslui)

BRÂNZILĂ: Botoșani, Vama (Suceava), Târgul Frumos (Cârligăturii), Tăbanul (Hotin), Vităneștii (Putnii)

BRÂNZOI: Târnauca (Cernăuți), Bodeștii (Neamț), Poiana (Putnii), Negrileștii (Putnii)

BRAVEŢ: Umbrăreşti (Tecuci)

BRAŞĂU: Frumoasa (Grecenii)

BRAȘOVAN (BRAŞOV, BRAȘOVIANU): Mănăstirenii (Botoșani), Păușeștii (Cârligăturii), Mileştii (Covurlui)

BRATCU (BRATCĂ): Cuciurul Mare (Cernăuți), Nisporenii (Orhei-Lăpuşna)

BRATOVAN: Iţeştii (Covurlui)

BRATU: Câmpulung, Tulucești (Covurlui), Bălţăteşti (Neamţ), Românii (Neamţ), Vităneştii de Sus (Putnii)

BRAZDĂ: Prigorenii (Cârligăturii), Meleşenii (Orhei-Lăpuşna)

BRAZDEȘ: Oance (Covurlui)

BREZ: Giosănii (Bacău)

BREZAN: Angheleştii (Putnii), Câmpurile (Putnii)

BREZULIANU: Goeştii (Cârligăturii), Vlădenii (Hârlău)

BRIABĂN (BREABĂN): Chirceştii şi Micleştii (Vaslui), Urmeziş (Bacău), Comăneştii (Bacău)

BRUDIUL: Mileştii (Covurlui), Vârlezii (Covurlui), Bălenii (Covurlui)

BRUMĂ: Răcăuţii (Bacău), Tăutre (Cernăuţi), Hudeştii (Dorohoi), Molodova (Hotin), Bălcăuţii (Hotin), Bereştii (Neamţ), Lighitişănii (Tecuci), Coluneştii (Tecuci), Crăeştii (Vaslui)

BRUMAR(IU): Voineştii (Cârligăturii), Zlătunoaia (Hârlău), Coşula (Hârlău), Ichimăuţi (Orhei-Hotin)

BUBOIU: Şerbăneştii şi Lieştii (Tecuci)

BUBUI: Tărăsăuţii (Hotin)

BUBUIOC: Oghilenii(Orhei-Lăpuşna)

BUBULIAC: Furceni (Tecuci)

BUBUROI: Dumeştii (Cârligăturii), Iubăneşti (Dorohoi)

BUBURUZ(Ă): Teleşeu (Orhei-Lăpuşna), Corlata (Suceava)

BUBURUZAN: Botoşana (Suceava), Homorul (Suceava)

BUBUŞCĂ: Năneştii Vechi (Tecuci)

BUBUŢĂ: Rădiana (Bacău)

BUCĂ: Onceştii (Vaslui), Căscoeştii (Vaslui)

BUCICAŞ: Iaşi

BUCŞĂ: Bucşeştii (Bacău), Tăseşti, Târgul Ocnii (Bacău), Curiţa (Bacău), Roman, Şerbăneştii şi Lieştii (Tecuci)

BUCŞE: Curiţa (Bacău), Bâlca (Putnii), Roman

BUCUR: Plopul (Bacău), Tomeştii (Botoşani), Giuleştii (Neamţ), Iazlovăţul (Suceava), Sârbii (Tecuci)

BUDA: Şerbeştii, Unguraşii (Neamţ), Tortoreştii (Neamţ), Răduleşti (Putnii), Şcheia (Roman), Iazlovăţul (Suceava), Corlăteştii Gorii (Suceava), Bilieştii (Tecuci)

BUDAC(A, U): Mologhie (Cernăuţi), Mamorniţa (Cernăuţi), Zărneştii (Grecenii), Stroeştii (Hârlău), Chipercenii (Orhei-Lăpuşna), Tulnicii (Putnii), Vităneştii de Sus (Putnii),

BUDACIA: Şcheia (Roman)

BUDAILĂ: Valea Ulmului (Orhei-Lăpuşna)

BUDĂI(U): Valea Sacă (Bacău), Dracşanul (Botoşani), Câmpulung, Ionăşenii (Hârlău), Ghirăeştii (Roman), Chirceştii, Micleştii (Vaslui)

BUDAN: Cotuşca (Dorohoi), Sălăgenii (Orhei-Lăpuşna), Năruja (Putnii), Tecuci

BUDU: Mărginenii (Bacău), Valea Sacă (Bacău), Târgul Ocnii (Bacău), Corjăuţii (Hotin), Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna), Corlata (Suceava), Vaslui, Şcheia (Vaslui)

BUDUI(U): Şendreşti (Putnii), Cornii de Sus (Putnii), Cornii de Jos (Putnii), Mândreştii Vechi (Putnii)

BUDULAŞ: Cepleniţa (Hârlău)

BUDUR(U): Puţănii (Covurlui), Feredienii (Hârlău), Larga (Hotin)

BUDURCAN: Bălăneştii (Neamţ)

BUDURICII: Camincia (Orhei-Lăpuşna)

BUDUROI: Larga (Bacău)

BUDURUC: Brăhăşeştii (Tecuci)

BUGA: Târgu Ocnii (Bacău), Dracşanul (Botoşani), Cerchejenii (Botoşani), Tulburenii (Botoşani), Buznă (Cârligăturii), Hriaţca (Cernăuţi), Godineştii (Cernăuţi), Şărbeştii (Covurlui), Galaţi, Lehanii (Covurlui), Hudeştii (Dorohoi), Cârhana (Grecenii), Manta (Grecenii), Mihalcău (Hotin), Trifeştii (Neamţ), Onceşti (Neamţ), Bogzăştii (Orhei-Lăpuşna), Lozova (Orhei-Lăpuşna), Budeştii (Orhei-Lăpuşna), Orbenii (Putnii), Cucueţii de sub Măgură (Putnii), Bătineştii (Putnii), Iazlovăţul (Suceava), Bercheşeştii (Suceava), Sclipoteştii (Tecuci), Poiana (Tecuci), Lipovăţul (Vaslui)

BUGACIU: Năneştii (Putnii), Focşani

BUGAN(IA): Hotin, Micleştii (Orhei-Lăpuşna), Onceştii, Rogojenii (Tecuci), Mărăştii (Tecuci), Coluneşti, Buda (Tecuci),

BUGARA: Puţinteii (Orhei-Lăpuşna), Ustia (Orhei-Lăpuşna), Dobrovăţul (Vaslui)

BUGHE: Hărliceştii (Neamţ)

BUGIAC(U): Borăuţii (Cernăuţi), Grecenii, Cârhana (Grecenii), Vadul Isac (Grecenii), Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna)

BUHĂESCU: Iaşi, Holmul (Cârligăturii), Negreştii (Vaslui)

BUHAI: Târgul Frumos (Cârligăturii), Verincianca (Cernăuţi), Chisălău (Cernăuţi), Crucea de Sus (Putnii)

BUHAICIUC: Verincianca (Cernăuţi)

BUHLE: Scânteia (Vaslui)

BUHU: Scorţeştii (Cârligăturii)

BUHULICI: Sălişte (Orhei-Lăpuşna)

BUHUNEŢ: Molodova (Hotin)

BUHNILĂ: Roman, Câmpenii (Roman)

BUHUŞ: Grigoreşti (Botoşani), Albeşti (Dorohoi), Dragomireşti (Neamţ), Jora de Jos (Orhei-Lăpuşna), Sămăşcanii (Orhei-Lăpuşna), Galbinii (Tecuci), Vlamnicul (Tecuci), Onceştii (Vaslui), Zăpodenii (Vaslui), Zăzinca (Vaslui), Glodenii (Vaslui)

BUINOVSCHI: Zastavna (Cernăuţi)

BUJOR: Podurile (Bacău), Răsteu (Hotin)

BUJORAN: Vădenii (Covurlui), Măluştenii (Covurlui), Hudeştii (Dorohoi)

BULANCE: Hârlău, Totoeştii (Hârlău)

BULĂU: Stănceştii (Botoşani), Dorna (Câmpulung), Şarul Dornei (Câmpulung), Cotnarul (Hârlău)

BULIA: Clişcăuţii (Hotin), Ghenăuţii (Hotin)

BULIANDRĂ: Motăşenii (Tecuci), Băloteştii (Putnii), Petreştii (Putnii), Roznov (Neamţ), Ţăbucanii (Neamţ)

BULAI(U): Faraoanii (Bacău), Comăneştii (Bacău), Prigorenii (Cârligăturii), Galaţi, Talpa (Neamţ), Oborocenii (Roman), Sagna (Roman), Tămăşănii (Roman), Şerbăneştii şi Lieştii (Tecuci), Vulturul Vechi (Tecuci), Fundenii de Sus (Tecuci)

BULAT: Umbrăreştii (Covurlui), Furcenii (Orhei-Lăpuşna), Pocşenii (Orhei-Lăpuşna), Goianul (Orhei-Lăpuşna)

BULIGA: Miclăuşenii (Botoşani), Târnauca (Cernăuţi), Lucăcenii (Cernăuţi), Milie (Cernăuţi), Dorohoi, Hilişău (Dorohoi), Comăneştii (Dorohoi), Hudeştii (Dorohoi), Teioasa (Dorohoi), Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Chişinău,

BULILAC: Iazlovăţul (Suceava)

BULIMAN: Moviliţa (Putnii)

BULISAN: Şărbeştii (Covurlui)

BULIZĂR: Muşatul (Covurlui)

BURCĂ: Curiţa (Bacău), Buzenii (Botoşani), Galaţi, Peche (Covurlui), Oasăle (Covurlui), Cotuşca (Dorohoi), Caracuşanii (Hotin), Bălăneştii (Neamţ), Talpa (Neamţ), Tortoreştii (Neamţ), Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Săpotenii (Orhei-Lăpuşna), Voinova (Orhei-Lăpuşna), Oniţcanii (Orhei-Lăpuşna), Ghilacău (Orhei-Lăpuşna), Ireştii de sub Măgură (Putnii), Sagna (Roman), Tupilaţii (Roman), Botoşana (Suceava), Fundenii de Jos (Tecuci), Slobozia Filipeni (Tecuci), Pocriaca (Vaslui)

BURDE: Botoşani, Scobinţii (Hârlău)

BURDEI: Suceava

BURDIN: Valeva (Cernăuţi)

BURDUJA: Hudeştii (Dorohoi), Milianca (Dorohoi), Bodeştii (Neamţ), Dragomireştii (Neamţ), Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna), Ustia (Orhei-Lăpuşna), Chiştelniţa (Orhei-Lăpuşna), Vaslui

BURGĂ: Câmpurile (Putnii)

BURGHELE: Botoşani, Goeştii (Cârligăturii), Zlătunoaia (Hârlău), Orhei, Heleşteenii (Roman), Băloşeştii (Roman), Vaslui, Bouşorii (Vaslui)

BURNICĂ: Câmpurile (Putnii)

BURSUC: Scânteia (Vaslui), Ruşii din Moldoviţa (Câmpulung), Todereştii (Cârligăturii), Dămilenii (Dorohoi), Comăneştii (Dorohoi), Podolenii (Neamţ), Isacova (Orhei-Lăpuşna), Ciohorănii (Roman), Lighitişăni (Tecuci)

BURUIANĂ: Târgul Ocnii (Bacău), Răusănii (Hârlău), Stăucenii (Hotin), Hirişenii (Orhei-Lăpuşna), Bărăiacu (Orhei-Lăpuşna), Drăguşenii (Orhei-Lăpuşna), Boghicenii (Orhei-Lăpuşna), Măşănii (Orhei-Lăpuşna), Cornii de Sus (Putnii), Străoanii de Jos (Putnii), Câmpurile (Putnii), Coza (Putnii), Odobeştii (Putnii), Pădurenii (Putnii), Căpătan (Putnii), Privalul (Tecuci), Posluşnicii Răchitoasei (Putnii)

BURSUCAN: Botoşani

BURTE: Pelineiu (Grecenii)

BUSU(L): Boianul (Cernăuţi)

BUSUIOC: Mărginenii (Neamţ), Torceştii (Tecuci), Fundenii de Sus (Tecuci)

BUŞILĂ: Galaţi, Rogojănii (Covurlui), Lişna (Dorohoi), Colineţul (Hotin), Răchitna (Hotin), Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Odobeştii (Putnii)

BUTAC: Călugăra (Bacău)

BUTI: Cocia (Tecuci), Furceni (Tecuci), Ghilăveşti (Tecuci)

BUTILĂ: Criva (Hotin)

BUTU(L): Târgul Ocnii (Bacău), Grozeştii (Bacău), Caşin (Bacău), Highidişul (Orhei-Lăpuşna),

BUTUC: Iaşi, Vetleuca (Cernăuţi), Prilipcea (Cernăuţi), Stoicanii (Covurlui), Manta (Grecenii), Cepleniţa (Hârlău), Bărgăoanii, Vlădicenii (Neamţ), Gura Văii (Neamţ), Camincia (Orhei-Lăpuşna), Răcoasa (Putnii)

BUTUCEL: Râpile (Bacău), Isacova (Orhei-Lăpuşna), Răcoasa (Orhei-Lăpuşna), Găurile (Putnii), Baloteşti (Putnii),

BUTUCILĂ: Râpile (Bacău)

BUTULIAN: Comăneştii (Covurlui)

BUTUMAN: Lărgăşeni (Tecuci)

BUTUNOIU: Zmulţii (Covurlui), Târgul Piatra (Neamţ),

BUTUR(E, Ă): Mileştii (Covurlui), Chiraftei (Covurlui), Grecenii (Grecenii), Păuleştii (Putnii)

BUTURLĂ: Capu Codrului (Suceava)

BUŢURCA(Ă): Umbrăreştii (Covurlui), Cotnarul (Hârlău), Lomanceniţa (Hotin)

BUŢURCAN: Lipicenii (Orhei-Lăpuşna),

BUZĂ: Iaşi, Camăna (Cernăuţi), Voloca (Cernăuţi), Culişăvca (Hotin)

BUZAMET: Scoposănii (Cârligăturii)

BUZĂMURGĂ: Hârlău, Delenii (Hârlău)

BUZAN: Câmpulung,

BUZATU: Botoşani, Totoeştii (Hârlău), Maliniţa (Hotin)

BUZDUGAN: Caşin (Bacău), Molniţa (Cernăuţi), Băniasa (Covurlui), Fârţăneştii (Covurlui), Conceştii (Dorohoi), Păltiniş (Dorohoi), Cepleniţa (Hârlău), Marşăniţa (Hotin), Ghenăuţii (Hotin), Podolenii (Neamţ), Bahna (Neamţ), Păuleştii (Orhei-Lăpuşna)

BUZILĂ: Căcăcenii sau Dimăchenii (Botoşani), Dorna (Câmpulung), Todereşti (Cârligăturii), Uricanii (Cârligăturii), Galaţi, Hudeştii (Dorohoi), Cuzlău (Dorohoi), Crăiniceni (Dorohoi), Crasnaleuca (Dorohoi), Burlăneştii (Hotin), Corjăuţii (Hotin), Leuşenii (Orhei-Lăpuşna)

BUZINCA: Bălenii (Covurlui)

BUZINSCHI: Mosoară (Bacău), Târgul Ocnii (Bacău), Delenii (Hârlău)

BUZNE(Ă): Dămilenii (Dorohoi), Frumoasa (Grecenii), Uricenii (Hârlău), Ipoteştii (Hârlău), Moşoteştii (Neamţ)

BUZNEŞ: Ostriţa (Cernăuţi)

BUZNIAN: Cotnarul, Horodişte şi Zlodica (Hârlău)

BUZU(L): Dişcova (Orhei-Lăpuşna)

BUZUN: Dişcova (Orhei-Lăpuşna)

BUZURNOI: Lomanceniţa (Hotin)

C

CABA: Ştulbicanii (Câmpulung), Bistriţa (Câmpulung), Mamorniţa (Cernăuţi), Hriaţca (Cernăuţi), Boianul (Cernăuţi), Starosiliţa (Hârlău), Vânătorii Săculului (Neamţ), Negreştii (Neamţ), Poiana (Putnii), Păuleştii (Putnii), Nerejul (Putnii), Pădurenii (Putnii), Uideştii (Suceava)

CABAC: Cârhana (Grecenii), Jurginii (Putnii)

CABASACAL: Hotin,

CABERA: Uideştii (Suceava)

CACIUC: Târnauca (Cernăuţi), Şărăuţii (Hotin), Balamutina (Hotin)

CĂCIULĂ: Caşin (Bacău), Soveja (Putnii), Blăniasa (Tecuci)

CALACAZ: Fundenii de Sus (Tecuci)

CALANCE(A): Cuciurul Mic (Cernăuţi), Vicovul de Jos (Suceava), Horodnicul (Suceava)

CALANCIA: Lehăcenii (Cernăuţi), Cuciurul Mic (Cernăuţi)

CALANCIUC: Călineştii (Cernăuţi), Şubraneţ (Cernăuţi), Bujoviţa (Hotin)

CÂLCÂI(U): Caracleu (Bacău), Cornii de Sus (Putnii), Oborocenii de Jos (Roman), Vovrăeştii (Vaslui)

CALCĂNTAUR: Meleşeuţii (Suceava)

CĂLDĂRUŞĂ: Botoşani, Şindricianii (Hârlău)

CALFALA: Sărărău (Cernăuţi)

CALICICA: Babinul (Cernăuţi)

CALICIUC: Călineştii (Cernăuţi)

CALICU: Călugăra (Bacău), Beţeştii (Bacău), Babinul (Cernăuţi), Mărcăuţii (Hotin), Climeştii (Neamţ), Ireştii de sub Măgură (Putnii)

CALIN: Pătrăşcanii (Bacău), Vadul Isac (Grecenii), Parava, Teiuş (Putnii), Motăşeni (Tecuci)

CALINCIUC: Vilauce (Cernăuţi),

CALINIC: Pomârla (Dorohoi)

CĂLMÂC: Bălenii (Covurlui), Epurenii (Covurlui), Puţănii (Covurlui)

CALMARE: Stoicanii (Covurlui), Peche (Covurlui), Fundenii de Sus (Tecuci)

CALMARI: Mimorenii (Orhei-Lăpuşna), Slobozia (Tecuci)

CALMAŞ: Şândilarii de Sus (Putnii)

CALMAY: Iacobeşti (Suceava)

CALMU: Lărgăşeni (Tecuci)

CALMUŢCHI: Berbeştii (Cernăuţi), Călineştii (Cernăuţi), Părhăuţii (Suceava), Bereştii (Suceava)

CANĂ: Molovata (Orhei-Lăpuşna), Cucorăştii (Tecuci)

CĂNILĂ: Cucutenii (Dorohoi), Budeştii (Dorohoi), Oneştii (Hârlău)

CANTA: Hârlău, Hangul (Neamţ)

CANTEŞ: Păuneştii (Putnii)

CANTIA (CANTEA): Iaşi

CANTEMIR: Todereştii (Cârligăturii), Coţmanii (Cernăuţi), Zastavna (Cernăuţi), Caracuşanii (Hotin), Sălişte (Orhei-Lăpuşna), Păhărniceni (Orhei-Lăpuşna)

CĂPĂŢĂNĂ: Iaşi, Străoanii de Sus (Putnii), Corlătenii (Botoşani), Târgul Frumos (Cârligăturii), Coţmanii (Cernăuţi), Galaţi, Sârbii (Dorohoi), Criva (Hotin), Dâncenii (Orhei-Lăpuşna), , Ichimăuţi (Orhei-Lăpuşna), Zlătarii, Vivorenii (Putnii), Mărăştii (Tecuci)

CĂPCANĂ: Târnauca (Cernăuţi)

CĂPRAR(IU): Galaţi, Puţănii (Covurlui), Ichimăuţii (Orhei-Lăpuşna)

CĂRĂBUŞ: Botoşani

CARACIUC: Frasinul (Câmpulung)

CĂRĂŞEL: Hânţeştii din Deal (Botoşani), Focşani, Bilieştii (Tecuci)

CÂRCĂ: Chilişoaia, Holmul (Cârligăturii), Chişinău, Micleştii (Orhei-Lăpuşna), Sălceni, Bogheştii (Tecuci), Târgul Frumos (Cârligăturii), Holmul (Cârligăturii)

CÂRCÂŞ: Piatra (Orhei-Lăpuşna)

CÂRCEI: Prăjăştii (Neamţ), Ţuţcanii (Neamţ), Sascutul (Putnii), Tecucelul Sec (Tecuci), Lărgăşeni (Tecuci), Neguleşti (Tecuci), Stănceşti (Botoşani)

CARCIA: Havorna (Botoşani), Băiceni (Botoşani), Cuciurul Mare (Cernăuţi), Rărincia (Cernăuţi)

CÂRCIU: Ireştii de Sus (Putnii)

CÂRCODEL: Lăpuşna (Orhei-Lăpuşna)

CÂRCOJA: Umbrăreştii (Tecuci)

CÂRCOTĂ: Crăeştii (Covurlui), Cepleniţa (Hârlău)

CÂRCU(O): Săhărău (Cernăuţi), Şărbeştii (Covurlui), Poiana (Tecuci)

CÂRLIG: Dărmăneşti (Bacău), Trestienii (Hotin), Briâcanii (Neamţ), Valea Albă (Neamţ), Nisporenii (Orhei-Lăpuşna), Iurcenii (Orhei-Lăpuşna), Corjovul (Orhei-Lăpuşna), Găiştenii, Răcăciune (Putnii), Poiana (Putnii), Şcheia (Vaslui)

CÂRNAŢ: Rărincia (Cernăuţi), Lehneştii (Dorohoi), Scobinţii (Hârlău), Horilcanii (Orhei-Lăpuşna), Răduleşti (Putnii)

CÂRNECI: Pârleştii (Tecuci), Onceştii (Tecuci), Frunteştii (Tecuci)

CARNIGA: Sagna (Roman)

CÂRPĂ: Cârjoaia (Hârlău), Lăpuşna (Orhei-Lăpuşna)

CARP(U): Oprişeştii (Tecuci), Chirceştii (Vaslui), Tansa (Vaslui), Căzăneştii (Vaslui), Bursucenii (Botoşani), Târgul Frumos (Cârligăturii), Găneştii (Cârligăturii), Sineştii (Cârligăturii), Frumuşelile (Cârligăturii), Toporăuţii (Cernăuţi), Răvăcăuţii (Cernăuţi), Carapciu (Cernăuţi), Bănila de Sus (Cernăuţi), Blăgeştii (Covurlui), Bălenii (Covurlui), Iubăneştii (Dorohoi), Ulmii (Hârlău), Iaşi, Vancicăuţi (Hotin), Furcenii (Orhei-Lăpuşna), Bărzăreştii (Orhei-Lăpuşna), Goianul (Orhei-Lăpuşna), Ungurenii (Putnii), Vineşăştii (Putnii), Miclăuşenii (Roman), Buceştii (Tecuci), Oprişeştii (Tecuci), Chirceştii (Vaslui), Tansa (Vaslui), Căzăneştii (Vaslui)

CARPECIUC: Slobozia Ocna (Cernăuţi)

CARPENCO(U): Iurcăuţii (Cernăuţi)

CARPUC: Vitrianca (Hotin)

CÂRPĂVECHE: Frenciucii (Vaslui), Vadul Isac (Grecenii), Soveja (Putnii)

CÂRSTE: Sălăgenii (Orhei-Lăpuşna), Hânceştii (Orhei-Lăpuşna), Valea Ulmului (Orhei-Lăpuşna), Şercanii (Orhei-Lăpuşna), Floreştii (Putnii), Jurginii (Putnii), Sascutul (Putnii), Bâlca (Putnii), Soveja (Putnii), Berhometele (Suceava), Târgul Ocnii (Bacău), Caşin (Bacău), Valeva (Cernăuţi), Dobronăuţii (Cernăuţi), Stăneştii (Cernăuţi), Carapciu (Cernăuţi), Golăşăii (Covurlui), Dămilenii (Botoşani), Dărăbani (Dorohoi), Macrii (Grecenii), Cotnarul (Hârlău), Scobinţii (Hârlău), Sălăgenii (Orhei-Lăpuşna), Grozeştii (Orhei-Lăpuşna), Hânceştii (Orhei-Lăpuşna), Valea Ulmului (Orhei-Lăpuşna), Şercanii (Orhei-Lăpuşna)

CÂRSTEAN: Băişeştii (Suceava)

CÂRSTIAN(U): Buciumii (Bacău), Rogojănii (Covurlui), Maliniţa (Hotin), Orbenii (Putnii), Coza (Putnii), Tecucelul Sec (Tecuci), Galbinii (Tecuci)

CÂRSTEI: Fundul (Bacău), Sadova (Suceava), Ruşii (Hârlău)

CÂRTAC: Oneşcanii (Orhei-Lăpuşna),

CÂRŢAN: Grozeştii (Bacău), Pribeştii (Vaslui), Scânteia (Vaslui)

CĂRUNTU: Fundul Herţii (Cernăuţi), Mălineştii (Hotin), Cotilău (Hotin), Rusuşlii (Hotin), Stănileştii (Hotin), Teleşeu (Orhei-Lăpuşna), Glodenii (Roman), Gohor (Tecuci), Şcheia (Vaslui)

CĂSĂESCU: Dărmăneştii (Neamţ)

CĂSĂIAN: Verincianca (Cernăuţi), Chisălău (Cernăuţi)

CASCĂI: Nihorenii (Hotin)

CAŞ(U): Puţănii (Covurlui), Pelineiu (Grecenii), Românii (Neamţ), Deleştii (Vaslui), Rărincia (Cernăuţi)

CAŞCAVAL: Turluiu, Călugăra (Bacău), Târgul Ocnii (Bacău), Cernăuţi, Hroşăuţii (Cernăuţi)

CAŞPAR: Iacobeşti (Suceava)

CĂŞTUNULAC: Balamutina (Hotin)

CATANA: Iaşi, Podurile (Bacău), Leorda (Bacău), Târgul Trotuşului (Bacău), Liudi Trotuşului (Bacău), Caşin (Bacău), Răcăuţii (Bacău), Heltul (Bacău), Câmpulung, Dorna (Câmpulung), Rohozna (Cernăuţi), Cuciurul Mic (Cernăuţi), Brăneştii (Covurlui), Şendrenii (Hotin), Cerlena (Hotin), Hlinoaia (Hotin), Larga (Hotin), Câmpurile (Putnii)

CĂTANĂ: Blăjeştii (Bacău), Ivancăuţi (Cernăuţi), Bârleştii (Bacău), Feredienii (Hârlău), Storeştii (Hârlău), Prisăcanii (Hârlău), Roznovul (Neamţ), Mărginenii (Neamţ), Bălăneştii (Neamţ), Vânătorii Bisericanilor (Neamţ), Căuciuleştii (Neamţ), Gura Văii (Neamţ), Dobrinii (Neamţ), Almaşul, Sărata (Neamţ), Sălăgenii (Orhei-Lăpuşna), Boghicenii (Orhei-Lăpuşna), Sarămârza (Orhei-Lăpuşna), Pecişte (Orhei-Lăpuşna), Roman, Iucşeştii (Roman), Dobrovăţul (Vaslui), Şerboteştii (Vaslui)

CATĂRĂU: Iaşi, Cojasca (Cârligăturii), Păltiniş (Dorohoi), Bârleştii (Hârlău), Marcăuţii (Orhei-Lăpuşna)

CĂTĂRĂU: Păhărnicenii (Orhei-Lăpuşna)

CATARGIU: Cornii de Sus (Putnii), Motăşeni (Tecuci)

CĂUŞ: Botoşani, Târnauca (Cernăuţi), Drăguşenii (Orhei-Lăpuşna), Sagna (Roman)

CĂUŞINIAN: Goianul (Orhei-Lăpuşna)

CAZAC: Iaşi, Fundul Moldovii (Câmpulung), Romancăuţii (Hotin)

CĂZAC: Hânţeştii din Deal (Botoşani), Ruşii (Botoşani), Fundul Moldovii (Câmpulung), Cojasca (Cârligăturii), Ostriţa (Cernăuţi), Mahalaoa (Cernăuţi), Şubraneţ (Cernăuţi), Verincianca (Cernăuţi), Păltiniş (Dorohoi), Răpiceni (Dorohoi), Ghenăuţii (Hotin), Domnenii (Hotin), Hruşavăţul (Hotin), Babinii (Hotin)

CAZACIUC: Verbăuţii (Cernăuţi)

CAZACLĂU: Şendreştii (Putnii)

CAZACU: Călugăra (Bacău), Heltul (Bacău), Samuşenul (Cernăuţi), Milie (Cernăuţi), Vârlezii (Covurlui), Mileştii (Covurlui), Bobuleştii (Dorohoi), Vadul Isac (Grecenii), Storeştii (Hârlău), Ungurenii (Hârlău), Trestienii (Hotin), Stănileştii (Hotin), Boghicenii (Orhei-Lăpuşna), Chipercenii (Orhei-Lăpuşna), Focşani

CĂZACU: Broştenii (Bacău), Tămăşăi (Bacău),Urmeniş (Bacău), Tomeştii (Botoşani), Căcăcenii (Botoşani), Molniţa (Cernăuţi), Zadobriuca (Cernăuţi), Jucica (Cernăuţi), Clevodin (Cernăuţi), Samuşenul (Cernăuţi), Mitcău (Cernăuţi), Chisălău (Cernăuţi), Vasileu (Cernăuţi), Cincăul (Cernăuţi), Cadobişte (Cernăuţi), Zastavna (Cernăuţi), Băbeştii (Cernăuţi), Bănila de Jos (Cernăuţi), Dorohoi, Lişna (Dorohoi), Bobuleştii (Dorohoi), Cucutenii (Dorohoi), Vadul Isac (Grecenii), Broscăuţii (Hârlău), Mămăliga (Hotin), Negrinţii (Hotin), Tărăsăuţii (Hotin), Colineţul (Hotin), Vlădicenii (Hotin), Rucşinul (Hotin), Gheorgheuţii (Hotin), Babinii (Hotin), Corostăuţii (Hotin), Hadărăuţii (Hotin), Naslavcia (Hotin), Feteştii (Hotin), Stolnicenii (Hotin), Larga (Hotin), Calul (Neamţ), Dărmăneştii (Neamţ), Durleştii (Orhei-Lăpuşna), Şuşulenii (Orhei-Lăpuşna), Molovata (Orhei-Lăpuşna), Sămăşcanii (Orhei-Lăpuşna), Chipercenii (Orhei-Lăpuşna)

CĂZĂCUŢ: Săhărău (Cernăuţi)

CENUŞĂ: Botoşani, Ştefăneştii Mici (Dorohoi), Bobuleştii (Dorohoi), Hilioara Agapiei (Neamţ), Târgul Neamţ, Bereştii (Neamţ), Orhei, Vălcineţul (Orhei-Lăpuşna), Mărăştii (Putnii), Avereştii (Roman), Oprişeştii (Tecuci), Scânteia (Vaslui)

CERNE: Târgul Trotuşului (Bacău)

CERNEI: Hotin, Balamutina (Hotin)

CERNESCU: Săvenii (Dorohoi)

CERNETINSCHI: Verincianca (Cernăuţi)

CERNEVSCHII: Ivancăuţii (Cernăuţi)

CHEBAC: Mahalaoa (Cernăuţi), Băbeştii (Cernăuţi), Şiviţa (Covurlui), Iteştii (Covurlui), Puţănii (Covurlui), Cârhana (Grecenii), Nicoreştii de Sus (Tecuci), Frunteştii (Tecuci)

CHELMEŞ: Soveja (Putnii), Făurei (Putnii)

CHEPTAR: Işnovăţ (Orhei-Lăpuşna), Frenciucii (Vaslui)

CHETRIAN(U): Măstacănul (Bacău), Moineştii (Bacău), Coţuşca (Dorohoi), Izbeştii, Cruhlicul (Orhei-Lăpuşna), Urecheştii (Putnii), Câmpurile (Putnii), Şândilarii de Jos (Putnii)

CHICHIRIŢĂ: Sohodolul (Bacău), Bălţăteşti (Neamţ)

CHIFAN(I): Drăguşeni (Putnii), Găiştenii (Putnii), Păuneştii (Putnii), Pribeştii (Vaslui), Dobrovăţul (Vaslui), Iteştii (Covurlui)

CHIFIC: Zamostie (Cernăuţi)

CHIFCIAG: Balamutina (Hotin)

CHIFENCO: Rujavniţa (Hotin)

CHIFICIAC: Jucica (Cernăuţi)

CHIFIICIUC: Jucica (Cernăuţi)

CHIFOR: Tereblecea (Suceava), Bosancii (Suceava), Zamostie (Cernăuţi)

CHIFU: Şerbăneştii, Bereştii (Neamţ), Sadova (Suceava), Hârlău

CHIFTICĂ: Iaşi,

CHIHAE: Oghilenii (Orhei-Lăpuşna), Oleşcanii (Orhei-Lăpuşna)

CHIHAI: Veregenii (Orhei-Lăpuşna)

CHIHAIA: Bărăiacu (Orhei-Lăpuşna), Doljăştii (Roman), Răchitenii (Roman)

CHINDERE: Cornii de Sus (Putnii)

CHIOVA: Galaţi

CHIOVAN: Angheleştii (Putnii), Urecheştii-Mocani (Putnii), Găgeştii (Putnii)

CHIPER: Iaşi, Târgul Ocnii (Bacău), Corovia (Cernăuţi), Hilişău (Dorohoi), Lişna (Dorohoi), Cucutenii (Dorohoi), Pelineiu (Grecenii), Ionăşenii (Hârlău), Şărbaca (Hotin), Românii (Neamţ), Giuleştii (Neamţ), Furcenii (Orhei-Lăpuşna), Băloşeştii (Orhei-Lăpuşna), Bărăiacu (Orhei-Lăpuşna), Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna), Ghilacău (Orhei-Lăpuşna), Crucea de Jos (Putnii), Fitioneştii (Putnii), Clipiceştii (Putnii), Fărcăşanii (Roman), Şcheia (Roman),Şărăţei (Roman), Avereştii (Roman), Lărgăşenii (Tecuci)

CHIRA: Verincianca (Cernăuţi), Hârlău, Ruginoasa (Roman), Săcuriceni (Suceava), Corlăteştii Gori (Suceava)

CHIRAC: Galaţi

CHIRANĂŞ: Şesurile (Bacău)

CHIRANI: Vancicăuţi (Hotin)

CHIRAŞ: Moldoviţa (Câmpulung), Pribicăuţii (Hotin)

CHIRAŞCU: Onceştii (Vaslui), Zăpodenii (Vaslui)

CHIRIAC: Văscăuţii (Hotin), Târgul Neamţului, Podolenii (Neamţ), Liudi Mănăstirii Bistriţii (Neamţ), Bereştii (Neamţ), Hânceştii (Orhei-Lăpuşna), Făureştii (Orhei-Lăpuşna), Ustia (Orhei-Lăpuşna), Chipercenii (Orhei-Lăpuşna), Şercanii (Orhei-Lăpuşna), Orbenii (Putnii), Scurta (Putnii), Pădureni (Putnii), Pădurenii (Roman), Tupilaţii (Roman), Privalul (Tecuci), Suraia (Tecuci), Blăjării (Tecuci), Braniştia (Tecuci), Brăhăşăştii (Tecuci), Lighitişănii (Tecuci), Onceştii, Rogojeni (Tecuci), Ghilăveştii (Tecuci), Gohor (Tecuci), Vaslui, Crăeştii (Vaslui), Şcheia (Vaslui), Căiuţul (Bacău), Cucutenii (Cârligăturii), Scoposănii (Cârligăturii), Mahalaoa (Cernăuţi), Rogojănii (Covurlui), Frumoasa (Grecenii), Manta (Grecenii), Grecenii, Goteştii (Grecenii), Tărăsăuţi (Hotin)

CHIRICĂ: Galaţi, Crăeşti (Covurlui), Ghermăneşti (Orhei-Lăpuşna), Grozeştii (Orhei-Lăpuşna), Blăjării (Tecuci), Băhnarii (Vaslui)

CHIRIŢ: Iaşi

CHIRIŢA: Filipeştii (Bacău), Cârhana (Grecenii), Sălişte (Orhei-Lăpuşna), Budeştii (Orhei-Lăpuşna), Hărniceştii (Roman), Ruginoasa (Roman), Cozmeştii (Roman), Bilieştii (Tecuci), Fereştii (Vaslui)

CHIRIŢĂ: Târgul Ocnii (Bacău), Filipeştii (Bacău), Rogojănii (Covurlui), Delenii (Hârlău), Bălăneşti (Neamţ), Cârligul (Neamţ), Târgul Piatra (Neamţ), Ciohorenii (Orhei-Lăpuşna), Găiştenii (Putnii), Crucea de Jos (Putnii), Diocheţii (Putnii), Bărsăştii (Putnii), Băloteştii (Putnii) Sârbii, Hânţăştii (Tecuci)

CHIRIŢOI(U): Oance (Covurlui), Găurile (Putnii)

CHIROŞCĂ: Borăuţii (Cernăuţi), Galaţi, Bahmutia (Orhei-Lăpuşna), Grozeştii (Orhei-Lăpuşna), Zăpodenii (Vaslui)

CHITAC: Valea Sării (Putnii)

CHITIC: Roşişa (Cernăuţi), Cepleniţa (Hârlău), Feredienii (Hârlău), Cepeleuţii (Hotin), Corjăuţii (Hotin), Bălţăteştii (Neamţ), Bâţcanii (Putnii), Braniştea (Tecuci), Neguleşti (Tecuci)

CHIŢAC: Hudeştii (Dorohoi)

CHITICAR(IU): Doftana (Bacău), Târgul Ocnii (Bacău), Răchitna (Hotin), Gârcina (Neamţ), Ploscuţănii (Putnii)

CHIUCHIU: Vaslui

CHIUCHIUŞCA: Cernăuţi

CIAPĂ: Dorna (Câmpulung), Puţănii (Covurlui), Târnova (Hotin), Târgul Piatra (Neamţ), Şercanii (Orhei-Lăpuşna), Borăştii (Vaslui)

CIMPOEŞ(U): Sohodolul (Bacău), Tămaşăii (Bacău), Beţeştii (Bacău), Comăneştii (Bacău), Teţcanii (Bacău), Târgul Ocnii (Bacău), Hânţeştii din Deal (Botoşani), Schitul Voronii (Botoşani), Corovia (Cernăuţi), Lucoviţa de Sus (Cernăuţi), Dobronăuţii (Cernăuţi), Zastavna (Cernăuţi), Stăneştii (Cernăuţi), Conceştii (Dorohoi), Macrii (Grecenii), Delenii (Hârlău), Unsa (Hârlău), Flămânzii (Hârlău), Vanceniţa (Hotin), Cârsteneştii (Hotin), Ţărujanii (Hotin), Vlădicenii (Hotin), Rucşinul (Hotin), Gheorgheuţii (Hotin), Pribicăuţii (Hotin), Rosuşlii (Hotin), Ploscuţănii (Putnii), Cucueţii de sub Măgură (Putnii), Floreştii de Sus (Putnii), Şândilarii de Jos (Putnii), Hăleşteenii (Roman), Doljăştii (Roman), Buciumii (Roman)

CINPOCA: Odaia Costii (Covurlui), Fundenii de Sus (Tecuci)

CINPOEŞ:Târnauca (Cernăuţi), Şubraneţ (Cernăuţi), Mămăeştii (Cernăuţi), Vitleuca (Cernăuţi), Sascutul (Putnii), Pânceştii (Putnii), Nerejul (Putnii), Căliman (Putnii), Dimaciul (Tecuci), Slobozia Buda (Tecuci)

CIOARĂ: Zărneştii (Grecenii), Hânceştii (Orhei-Lăpuşna), Chipercenii (Orhei-Lăpuşna), Şcheia (Roman), Frenciucii (Vaslui)

CIOCABOCA: Iubăneşti (Dorohoi),

CIOCAN: Botoşani, Corlătenii (Botoşani), Şipotenii (Botoşani), Vama (Suceava), Câmpulung, Roşişa (Cernăuţi), Târnauca (Cernăuţi), Movila Herţii (Cernăuţi), Cadobişte (Cernăuţi), Galaţi, Fârţăneştii (Covurlui), Băniasa (Covurlui), Hilişău (Dorohoi), Ăşnoveţ (Dorohoi), Drăguşeni (Dorohoi), Săvenii (Dorohoi), Belceştii (Hârlău), Cepleniţa (Hârlău), Oneştii (Hârlău), Hlinoaia (Hotin), Hangul (Neamţ), Buhalniţa (Neamţ), Podolenii (Neamţ), Hociungii (Neamţ), Ruptura (Neamţ), Spinenii (Neamţ), Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna), Şuşulenii (Orhei-Lăpuşna), Nisporenii (Orhei-Lăpuşna), Găurile (Putnii), Valea Sării (Putnii), Botoşana (Suceava), Năneştii Vechi (Tecuci), Buceştii (Tecuci), Hrubile să Movileni (Tecuci), Matca (Tecuci), Jigoreştii (Vaslui)

CIOCÂRLAN: Dorna (Câmpulung), Chilişoaia (Cârligăturii), Peneul (Covurlui), Ijdelenii (Covurlui), Caracuşanii (Hotin), Grumăzeştii (Neamţ), Crucea de Sus (Putnii), Zătonul (Putnii), Ghirăeştii (Roman), Piscul (Tecuci), Umbrăreştii (Tecuci), Ochişeştii (Tecuci)

CIOCHIN(Ă, E): Caşin (Bacău), Cojasca (Cârligăturii), Galaţi, Bălăneştii (Neamţ), Giuleştii (Neamţ), Oneşcanii (Orhei-Lăpuşna), Bogzăştii (Orhei-Lăpuşna), Nisporenii (Orhei-Lăpuşna), Burueneştii (Roman), Malurile (Tecuci), Oprişeştii (Tecuci), Motăşeni (Tecuci)

CIOCOIU: Vaslăuţii (Cernăuţi), Crasnaleuca (Dorohoi), Avrămeni (Dorohoi), Săvenii (Dorohoi), Brătenii (Dorohoi), Cucutenii (Dorohoi), Coşula (Hârlău), Cerlena (Hotin), Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Bahmutia (Orhei-Lăpuşna), Soveja (Putnii), Negrileştii (Putnii), Roman, Brăteştii (Roman), Fundenii de Sus (Tecuci), Slobozia Filipeni (Tecuci)

CIOFRIC: Răusenii (Hârlău)

CIOFU: Botoşani, Bucşoaia (Câmpulung), Comăneştii (Dorohoi), Cepleniţa (Hârlău)

CIOLAN: Tulburenii (Botoşani), Mănăstirea Doamnei (Botoşani), Româneştii (Cârligăturii), Zmulţii (Covurlui), Domneştii (Putnii), Ploscăuţii (Putnii), Răcoasa (Putnii), Ireştii (Putnii), Fundenii de Jos (Tecuci), Malurile (Tecuci), Pribeştii (Vaslui), Căzăneştii (Vaslui)

CIOPATĂ: Văcoteştii (Cârligăturii), Zăpodenii (Vaslui)

CIORIE: Puţănii (Covurlui)

CIORNE: Davideştii (Cernăuţi), Iurcăuţii (Cernăuţi), Hudeştii (Dorohoi), Bârseştii (Putnii)

CIORNEI(U): Iaşi, Mologhie (Cernăuţi), Ostriţa (Cernăuţi), Havrileştii (Cernăuţi), Lujenii (Cernăuţi), Ştipeniţa (Cernăuţi), Babinul (Cernăuţi), Cincăul (Cernăuţi), Draciniţa (Cernăuţi), Bănila de Jos (Cernăuţi), Starosiliţa (Hârlău), Năbădăuţii (Hotin), Bujoviţa (Hotin), Lucăcenii (Hotin), Rosuşlii (Hotin), Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Păhărnicenii (Orhei-Lăpuşna), Băloteştii (Putnii), Ţâfeştii (Putnii), Prăjăştii, Dumbrăviţa (Roman), Jigoreştii (Vaslui), Căscoeştii (Vaslui)

CIORNEŢ: Valeva (Cernăuţi),

CIUCĂ: Frunteştii (Tecuci), Galaţi, Frumuşiţa (Covurlui), Dorohoi, Pribicăuţii (Hotin), Cochiujenii (Hotin),

CIUCIU: Grădeştii (Tecuci),

CIULEI: Botoşani, Tărăsăuţii (Hotin), Obrocenii de Jos (Roman), Lipovăţul (Vaslui)

CIULIC: Iadeniţa (Hotin)

CIUNTU: Tămaşăi (Bacău), Borleştii (Bacău), Urmeniş (Bacău), Curiţa (Bacău), Hrişcanii (Botoşani), Buzenii (Botoşani), Ruşii (Botoşani), Muntenii de Jos (Cârligăturii), Mânjeştii (Cârligăturii), Băbeştii (Cernăuţi), Dorohoi, Păltiniş (Dorohoi), Bobuleştii (Dorohoi), Storeştii (Hârlău), Trifeştii (Neamţ), Zlătarii (Putnii), Urecheştii (Putnii), Moviliţa (Putnii), Păuleştii (Putnii), Băloteştii (Putnii), Ciohorănii (Roman), Frunteştii (Tecuci)

CIUNTULACHI: Cernăuţi

CIURIANU: Cârleştii (Vaslui)

CIUŞTE: Iaşi, Hârlău

CLAPA: Motăşeni (Tecuci)

CLIPA: Vâsâeţii (Bacău), Teţcanii (Bacău), Fundenii de Sus (Tecuci)

CLIM: Fundul Moldovii (Câmpulung), Şubraneţ (Cernăuţi), Jucica (Cernăuţi), Găiştenii (Putnii)

CLIMENTI: Orhei

CLIMESCU: Climeştii (Neamţ)

CLIMIUC: Jucica (Cernăuţi)

CLIPACIA: Lujenii (Cernăuţi)

CLIPALĂ: Pădurenii (Putnii)

CLISU: Galbinii (Tecuci), Gohor (Tecuci)

COADĂ: Mologhie (Cernăuţi), Peneul (Covurlui), Muşatul (Covurlui), Galaţi, Burlăneştii (Hotin), Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Bogzăştii (Orhei-Lăpuşna), Brăhăşăştii (Tecuci), Coluneştii (Tecuci)

COBÂLCĂ: Bănila de Sus (Cernăuţi), Ojovul (Hotin)

COBÂLCIUC: Pribicăuţii (Hotin)

COBÂLE: Stăucenii (Hotin)

COBÂLIAN: Isacova (Orhei-Lăpuşna), Crăsnăşenii (Orhei-Lăpuşna), Cobâlca (Orhei-Lăpuşna), Oneştii (Orhei-Lăpuşna), Jigoreştii (Vaslui)

COBÂLINSCHII: Iurcăuţii (Cernăuţi)

COCA: Câmpulung, Sadova (Câmpulung), Bistriţa (Câmpulung), Moldoviţa (Câmpulung), Galaţi, Feteştii (Hotin), Târnova (Hotin), Valea Sării (Putnii), Cucueţii de sub Măgură (Putnii), Botoşana (Suceava), Todereştii (Suceava), Zăhăreştii (Suceava), Ţâgăneştii (Tecuci), Sârbii, Hânţăştii (Tecuci), Bogheştii (Tecuci)

COCACI: Beţeştii (Bacău)

COCE: Cârsteştii (Botoşani), Stăneştii (Cernăuţi), Scânteia (Vaslui)

COCEICA: Vilauce (Cernăuţi)

COCEIU: Fundenii de Jos (Tecuci), Năneştii Vechi (Tecuci), Ţăpul (Tecuci)

COCERAN: Dorohoi

COCIAN: Coza (Putnii)

COCIORVĂ: Puţănii (Covurlui), Bivolul (Dorohoi), Scobinţii (Hârlău), Costicenii (Hotin), Romancăuţii (Hotin), Calul (Neamţ), Brianova (Orhei-Lăpuşna), Cobâlca (Orhei-Lăpuşna), Chiştelniţa (Orhei-Lăpuşna), Răcoasa (Putnii), Odobeştii (Putnii)

CODRIA: Şendreştii (Putnii),

CODRIAN(U): Iaşi, Călugăra (Bacău), Urmeniş (Bacău), Progorenii (Cârligăturii), Vaslăuţii (Cernăuţi), Golăşăii (Covurlui), Dămilenii (Dorohoi), Frumoasa (Grecenii), Ruşii (Hârlău), Doljăcul (Hotin), Podul Lipcanilor (Hotin), Trenca (Hotin), Grumăzeştii (Neamţ), Hilioara Agapiei (Neamţ), Hangul (Neamţ), Chişinău, Oghilenii (Orhei-Lăpuşna), Zgăroaia (Orhei-Lăpuşna), Lăpuşna, Gălişăştii (Putnii), Valea Sării (Putnii), Prăjăştii (Roman), Cozmeştii (Tecuci), Corod, Tecucelul Sec (Tecuci), Ghilăveştii (Tecuci), Găiciana (Tecuci), Slobozia Cosăţeni (Tecuci), Dumbrava (Vaslui), Băleştii (Vaslui)

CODRESCU: Păţăştii (Putnii)

CODRIN: Crasnaleuca (Dorohoi)

CODRU: Domneştii (Putnii)

COJOC(I): Valea Sacă (Suceava), Câmpulung, Ştulbicani (Câmpulung), Crucia (Câmpulung), Prihorodul (Hotin), Cupcenii (Hotin), Odobeştii (Putnii)

COJOCA: Vilauce (Cernăuţi)

COJOCAR: Suceava,

COJOCARIU: Uideştii (Suceava), Băişeştii (Suceava), Măzănăeşti (Suceava),

COJOCIA(E): Tecucii Vechi, Caşin (Bacău), Hudeştii (Dorohoi), Tătărăşeni (Dorohoi), Almaşul, Sărata (Neamţ)

COJOCSCURT: Giuleşti (Neamţ), Dereneu (Orhei-Lăpuşna), Curlenii (Orhei-Lăpuşna)

COMAN: Slobozia Vulturul Nou (Tecuci), Blăjării (Tecuci), Sârbii, Hânţăştii (Tecuci), Vaslui, Dialul Nou (Bacău), Doftana (Bacău), Curiţa (Bacău), Săcăluşeştii (Bacău), Corneştii (Cârligăturii), Costeştii (Cernăuţi), Preuteştii, Timişeştii (Neamţ), Cucueţii de sub Măgură (Putnii), Răfloaia (Tecuci)

COMÂNDĂCIUC: Onutul (Hotin)

COMÂNDAT: Hudeştii (Dorohoi), Cuzlău (Dorohoi), Onutul (Hotin)

COMIUC: Chisălău (Cernăuţi)

CONDORACHI: Măghereşti (Bacău), Filipeştii (Bacău),

CONDORIUC: Vaslăuţii (Cernăuţi)

CONDORAT: Fundeni (Roman)

CONDURACHE: Galaţi, Floreştii (Putnii),

CONDURACHI: Nicoreştii de Sus (Tecuci), Sârbii (Tecuci)

CONDURAT(I): Bulboaca (Hotin), Ţuţcani (Neamţ)

CORBU: Botoşeni, Peletiucii (Neamţ), Orhei, Bogzăştii (Orhei-Lăpuşna), Jora de Gios (Orhei-Lăpuşna), Valea Sării (Putnii)

CORCODEL: Oance (Covurlui), Măşcătenii (Hârlău), Ocniţa (Hotin), Hojineştii (Orhei-Lăpuşna), Beşenii (Orhei-Lăpuşna), Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna)

CORGE: Târgul Trotuşului (Bacău)

CORHAN(A, U): Cotnarul (Hârlău), Zlătunoaia (Hârlău), Zlătarii, Vivorenii (Putnii)

CORNEŢEL: Molovata (Orhei-Lăpuşna)

COROBAN(Ă): Botoşani, Cozmeştii (Tecuci), Sârbii, Hânţăştii (Tecuci), Scânteia (Vaslui), Dăneştii (Vaslui)

COROBANIŢ: Comăneştii (Dorohoi)

CORPACI: Stoicanii (Covurlui), Peche (Covurlui), Săvenii (Dorohoi), Cepleniţa (Hârlău), Răfloaia (Tecuci)

CORPAN: Tecuci

CORPATICI: Fundenii de Sus (Tecuci)

COSĂUŞ: Târnauca (Cernăuţi)

COSOFIN: Nădăbăuţii (Hotin),

COSOI: Vadurile (Neamţ)

COSOR: Soveja (Putnii)

COSOVAN: Păpăuţii (Botoşani), Valeva (Cernăuţi), Coţmanii (Cernăuţi), Berhomete (Cernăuţi), Vascăuţii (Cernăuţi), Colincăuţi (Hotin), Grozăniţă (Hotin),

COSOVIŢ: Carapciu (Cernăuţi)

COSTANDIN: Sălişte (Orhei-Lăpuşna), Cojuşna (Orhei-Lăpuşna)

COSTAŞ: Horecia (Cernăuţi), Stroeştii (Cernăuţi), Bănila de Jos (Cernăuţi), Spinenii (Neamţ)

COSTAŞCIUC: Dubovăţ (Cernăuţi)

COSTAŞCU: Iaşi, Dubovăţ (Cernăuţi)

COŞCIUG(Ă): Bucşeştii (Bacău), Cotnarul (Hârlău)

COTOCE: Hangu (Neamţ)

COTOS(A): Blăjeştii (Bacău), Hangul (Neamţ)

COTRUŢĂ: Bistriţa (Câmpulung), Conceştii (Dorohoi), Cepleniţa (Hârlău), Oneştii (Hârlău), Zlătunoaia (Hârlău), Cerlena (Hotin), Cupcenii (Hotin), Larga (Hotin), Târgul Neamţului, Buhuşeştii (Neamţ), Săuceştii (Neamţ), Ropcea (Suceava),

COVAL: Doroşăuţii (Cernăuţi), Zastavna (Cernăuţi), Costeşti (Cernăuţi), Hotin, Bârnoviţa (Hotin)

COVALCU: Ispas (Cernăuţi)

COVALIUC: Ispas (Cernăuţi)

COVALUC: Horecia (Cernăuţi)

COZA: Bănila de Jos (Cernăuţi), Volcineţul (Hotin)

COZAC(U): Călugăra (Bacău), Toporăuţii (Cernăuţi),

COZACIUC: Mitcău (Cernăuţi), Prilipcia (Cernăuţi), Luca (Cernăuţi),Cadobişte (Cernăuţi), Vasilău (Hotin)

COZACOP: Vascăuţii (Cernăuţi)

COZAN: Valia Sacă (Bacău), Giosănii (Bacău), Dorna (Câmpulung), Crucia (Câmpulung),

COZANCO: Vascăuţii (Cernăuţi)

COZARIT: Cerbicenii (Hotin)

COZARIUC: Bănila de Jos (Cernăuţi)

COZMA: Ropcea (Suceava), Slobozia Nouă Malurile (Tecuci), Sârbii, Hânţăştii (Tecuci), Mărăşti (Tecuci), Grozeştii (Bacău), Caşin (Bacău), Câmpulung, Toporăuţii (Cernăuţi), Berbeştii (Cernăuţi), Rogojănii (Covurlui), Puţănii (Covurlui), Oroftianca (Dorohoi), Tătărăşeni (Dorohoi), Bârnova (Hotin), Vânătorii Săcului (Neamţ), Odobeştii (Putnii), Bătrâneştii (Roman), Ruginoasa (Roman)

CRĂCANĂ: Vama (Câmpulung),

CRĂCIUN: Coluneştii, Buda (Tecuci), Călugăra (Bacău), Drăguţăştii (Bacău), Cuciurul Mare (Cernăuţi), Târnauca (Cernăuţi), Zvenece (Cernăuţi), Draciniţa (Cernăuţi), Oance (Covurlui), Puţănii (Covurlui), Dărăbani (Dorohoi), Bârleştii (Hârlău), Zlătunoaia (Hârlău), Podul Lipcanilor (Hotin), Cupcenii (Hotin), Vancicăuţi (Hotin), Larga (Hotin), Caracuşanii (Hotin), Grumăzeştii (Neamţ), Hangul (Neamţ), Vadurile (Neamţ), Oneşcanii (Orhei-Lăpuşna), Leuşenii (Orhei-Lăpuşna), Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna), Zgăroaia (Orhei-Lăpuşna), Pânceşti (Putnii), Ireştii de Sus (Putnii), Păţăştii (Putnii), Miclăuşenii (Roman), Tupilaţii (Roman), Homorul (Suceava), Vulturul Vechi (Tecuci), Umbrăreştii (Tecuci), Nicoreştii de Sus (Tecuci), Sârbii, Hânţăştii (Tecuci), Medeleni, Godineşti (Tecuci), Lărgăşeni (Tecuci)

CRĂCIUNAŞ: Sadova (Câmpulung)

CRĂCIUNEL: Dămilenii (Dorohoi), Brătenii (Dorohoi), Vicovul de Jos (Suceava)

CRĂCIUNESCU: Câmpulung, Săşcior (Câmpulung),

CRÂSTEZ: Slobozia Vulturul Nou (Tecuci), Slobozia (Tecuci)

CREŢU: Beţeştii (Bacău), Târgul Ocnii (Bacău), Cişmiaua (Botoşani), Ostraţa (Cernăuţi), Coţmanii (Cernăuţi), Hroşăuţii (Cernăuţi), Hârlău, Belceştii (Hârlău), Feredienii (Hârlău), Rădeştii (Hârlău), Hălcenii (Hârlău), Oncanii (Hârlău), Târnova (Hotin), Iadeniţa (Hotin), Hlinoaia (Hotin), Urichenii (Neamţ), Hangul (Neamţ), Păhărnicenii (Orhei-Lăpuşna), Vălcineţul (Orhei-Lăpuşna), Corjovul (Orhei-Lăpuşna), Voroteţile (Orhei-Lăpuşna), Popenii (Putnii), Tereblecea (Suceava), Pribeştii (Vaslui), Scânteia (Vaslui)

CRIHAN: Raiu, Fântânele (Bacău), Brehueşti /Botoşani), Târnauca (Cernăuţi), Conceştii (Dorohoi), Ilieş, Făgheţel, Şerbăneştii, Bereştii (Neamţ)

CRISTE: Bâlca (Putnii)

CRISTOIU: Gheţeoanii (Orhei-Lăpuşna)

CRUCERESCU: Tecucelul Sec (Tecuci)

CRUCIAN(U): Râpile (Bacău), Rădenii (Cârligăturii), Dobronăuţii (Cernăuţi), Galaţi, Ţuţcanii (Covurlui), Cârhana (Grecenii), Hirişenii (Orhei-Lăpuşna), Sălişte (Orhei-Lăpuşna), Cornii de Sus (Putnii), Angheleştii (Putnii), Oleşăştii (Putnii), Tecuci, Galbinii (Tecuci), Gohor (Tecuci), Rediul (Vaslui), Şurăneştii (Vaslui)

CRUDU: Bursucenii (Botoşani), Dracşanul (Botoşani), Galaţi, Puţănii (Covurlui), Larga (Grecenii), Mascutul (Hârlău), Marşăniţa (Hotin), Bălţăteştii (Neamţ), Hangul (Neamţ), Nisporenii (Orhei-Lăpuşna), Cornii de Sus (Putnii)

CUCIUC: Iaşi, Pătrăşcanii (Bacău), Mahalaoa (Cernăuţi)

CUCOANEŞ: Torceştii (Tecuci)

CUCOARĂ: Galaţi

CUCOŞ: Dracşanul (Botoşani), Bistriţa (Câmpulung), Lehăcenii (Cernăuţi), Hudeştii (Dorohoi), Grumăzeştii (Neamţ), Topoliţa (Neamţ), Vânătorii Săculului (Neamţ), Valea Albă (Neamţ), Făureştii (Orhei-Lăpuşna), Popenii (Putnii), Păţăştii (Putnii), Odobeştii (Putnii), Vaslui

CUCU: Ardeoanii (Bacău), Grozeştii (Bacău), Borzăştii (Bacău), Pătrăşcanii (Bacău), Muntenii Jorii (Cârligăturii), Ivancăuţi (Cernăuţi), Chisălău (Cernăuţi), Galaţi, Fărţăneştii (Covurlui), Peche (Covurlui), Ştefăneştii Mici (Dorohoi), Larga (Grecenii), Flămânzii (Hârlău), Mămăliga (Hotin), Cotilău (Hotin), Cerbicenii (Hotin), Rosuşlii (Hotin), Hrămăncăuţii (Hotin), Cochiujenii (Hotin), Grumăzeştii (Neamţ), Topoliţa (Neamţ), Târgul Neamţului, Răuceştii (Neamţ), Calul (Neamţ), Sărtenii (Orhei-Lăpuşna), Buiucanii (Orhei-Lăpuşna), Dâncenii (Orhei-Lăpuşna), Rusăştii (Orhei-Lăpuşna), Sămăşcanii (Orhei-Lăpuşna), Năneştii (Putnii), Scurta (Putnii), Găiştenii, Răcăciune (Putnii), Angheleştii (Putnii), Bătineştii (Putnii), Valea Turcului (Putnii), Ilişăştii (Suceava), Soleştii (Vaslui), Dobrovăţul (Vaslui)

CUCULESCU: Sadova (Câmpulung)

CUCULIA: Babinii (Hotin)

CUCULOŞ: Hăleşteenii (Roman)

CUCUNDIA: Bălcăuţii (Hotin)

CUCUŞESCU: Sălăgenii (Orhei-Lăpuşna)

CUCUTĂ: Bădragii (Hotin), Corjăuţii (Hotin), Bârgăoanii (Neamţ)

CUCUŢA: Fundenii de Sus (Tecuci)

CUJBĂ: Comăneştii (Bacău), Botoşani, Bulboaca (Hotin), Caracuşanii (Hotin), Pipirigul (Neamţ), Trifeştii (Neamţ), Pribeştii (Vaslui), Potropeştii (Vaslui),

CULIC: Coţamanii (Cernăuţi), Lujenii (Cernăuţi), Dărăbani (Dorohoi), Stroeştii (Hârlău), Iadeniţa (Hotin)

CUNUNII: Vornicenii (Orhei-Lăpuşna), Chişinău, Goianul (Orhei-Lăpuşna)

CUPCE: Sărătenii (Orhei-Lăpuşna), Sălişte (Orhei-Lăpuşna),

CURCĂ: Scobinţii (Hârlău), Cochiujenii (Hotin), Parcova (Hotin), Bicazul, Tarcăul (Neamţ), Işnovăţul (Orhei-Lăpuşna), Lipicenii (Orhei-Lăpuşna), Vităneştii (Putnii), Odobeştii (Putnii), Scânteia (Vaslui)

CURCĂNAŞ: Clişcăuţii (Hotin)

CURLAT: Suhaverha (Cernăuţi), Branişte (Covurlui), Stroeştii (Hârlău), Oneştii (Hârlău), Stroeştii (Hârlău), Bogzăştii (Orhei-Lăpuşna), Molovata (Orhei-Lăpuşna)

CURNEGRU: Târnauca (Cernăuţi), Sârbii (Dorohoi), Oneştii (Orhei-Lăpuşna), Rusăştii (Orhei-Lăpuşna)

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Jul 12

Frumoasa, o istorie ca o poveste

Două dintre aşezările foste nemţene, acum băcăuane, Frumoasa şi Balcanii, îşi au temelia în vremuri anterioare Ţării Moldovei, puse de Bâlcu, unul dintre vitejii legendarului Dragoş Viteazul, cel care izbutise să-şi facă o ţărişoară, între Bacău şi Fălticeni, numită Câmpul lui Dragoş.

Numele aşezării Balcani, de pe pârâul Bâlca, vine, de altfel, de la Bâlco, satul numindu-se, inițial, Bâlcani (II, doc. 210), chiar şi în uricul obţinut de fiul lui Bâlcu, Petru Bâlco; numele satului Frumoasa, de pe pârăul Frumoasa Mare, proprietate a aceluiași Petru (fiul lui) Bâlco, a fost, inițial, Flocești – degenerescență de la Flacești (II. Doc. 188). Toate aceste sate, din Câmpul lui Dragoș, adică din formațiunea prestatală a lui Dragoș Viteazu, care cuprindea ținutul dintre părțile Bacăului și cel al Fălticenilor, unde se învecina cu Câmpul Perilor, deci cu o altă formațiune prestatală, prezintă și o genealogie de protopărinți, Dragoș Viteazul – Sima (Drăgușanul) – Danco, mai mult decât interesantă.

În doar câteva ceasuri, răspunzând indirect rugăminţii domnului Nicuşor Beţa, din Frumoasa, am izbutit să scot la iveală câteva mărturii, în care istoria pare să fi fost o adevărată poveste. Iată-le:

*

1424 (6932), octombrie 9, Suceava: „Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că acestor adevărate slugi ale noastre, Toader şi Lie, le-am dat un loc la Tazlău, la obârşia Frumoasei, unde iese din pădure, mai sus de Meteşti, ca să-şi pună şi să-şi aşeze mănăstire, să le fie uric şi ctitorie neclintită lor şi copiilor lor şi întregului lor neam, în veci.

Iar hotarul acelui loc să fie pe vechiul hotar şi pe unde le-a hotărât pan Giurgiu globnic. Iar la aceasta este credinţa domniei mele şi credinţa iubitului fiu al domniei mele, Iliaş voievod, şi credinţa tuturor boierilor noştri. A scris Neagoe gramatic, la Suceava, în anul 6932 (1424) octombrie 9”[1].

*

1472 (6980) octombrie 8: „Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Iată această adevărată şi credincioasă slugă a noastră, Petru, fiul lui Bâlco, ne-a slujit nouă drept şi credincios. De aceea, noi, văzând slujba lui dreaptă şi credincioasă către noi, i-am dat şi i-am întărit ocina lui dreaptă, un sat, anume Floceştii, pe Tazlăul Mare, pentru că el a şi mărturisit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri, mari şi mici, şi cu toţi megieşii săi, că privilegiile pe care le-a avut pe acel sat, pe Floceşti, pe Tazlăul Mare, de la bunicul nostru, de la Alexandru voievod, şi de la unchii noştri, de la Iliaş voievod şi de la Ştefan voievod, aceste privilegii ale lui, pe care le-a avut, toate i-au ars în casa lui Rusul din Floceşti, atunci când a ars şi privilegiul unchiului nostru, pan Vlaicul.

Deci, noi, văzînd mărturia lui bună şi dreaptă, de asemenea şi noi i-am dat şi i-am întărit ocina lui dreaptă, acel sat mai înainte spus, Floceştii. Şi niciodată să nu dobândească nimeni acel sat, Floceştii, cu nici un privilegiu, în oricare zile şi ceasuri, nici înaintea noastră, nici înaintea altora, cine va fi domn al ţării noastre, Moldova. Toate acestea mai sus scrise să-i fie de la noi uric, cu tot venitul, lui şi copiilor lui, şi nepoţilor, şi strănepoţilor lui şi întregului său neam, cu toate⁸ hotarele sale vechi, pe unde au folosit din veacul veacului. Aceasta scriem”[2].

*

1481 (6989) februarie 1, Suceava: „Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, sluga noastră, Danco, fiul lui Sima, nepotul lui Dragoş viteazul, şi cu nepoţii lui de soră, anume: Giurgea, şi Anuşca, şi Vasutca, şi Mărie şi Neagşa, de bunăvoia lor şi nesiliţi de nimeni, nici asupriţi, şi au vândut dreapta lor ocină, din uricul lor drept şi propriu, un sat la Cobâle, anume Selivestrii, amândouă cuturile; şi au vândut acest sat însumi domniei mele, în preţ de 200 de zloţi tătăreşti. Şi sculându-se domnia mea, am şi plătit toţi aceşti bani mai sus-scrişi, totul cu bani gata, în mâinile slugii noastre Danco, fiul lui Sima, nepotul lui Dragoş viteazul, şi în mâinile nepoţilor săi de soră: Giurgea, şi Anuşca, şi Vasutca, şi Măria şi Neagşa, înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici.

Iar după aceasta, iarăşi a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, Mărina Lolca, fiica lui Ioaniş Borilescul, de bunăvoia sa şi nesilită de nimeni, nici asuprită, şi a schimbat cu domnia mea ocina ei dreaptă, din uricul ei drept şi propriu, două sate, anume Borileştii şi Drăgoteştii, din Câmpul lui Dragoş, pe Nechid. Şi a dat Mărina Lolca aceste două sate, Borileştii şi Drăgoteştii, însumi domniei mele.

Şi iarăşi, în acelaşi ceas, m-am sculat domnia mea, de bunăvoia noastră, şi am dat aceste două sate, Borileştii şi Drăgoteştii, sfintei noastre mănăstiri de la Tazlău.

Iar domnia mea am dat Marinei Lolca, pentru aceste două sate ale ei, Borileştii şi Drăgoteştii, satul mai sus-scris, Selivestrii, la Cobâle, amândouă cuturile, şi încă am adăugat domnia mea Marinii Lolca, la acest sat, Selivestri, 240 de zloţi tătăreşti, totul bani gata, înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici, pentru aceea ca să-i fie acest sat Selevestrii, amândouă cuturile, Mărinii Lolca, de la noi, uric şi cu tot venitul, ei şi fraţilor ei, şi nepoţilor ei, şi strănepoţilor ei, şi răstrănepoţilor ei şi întregului ei neam, cine i se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci”[3].

*

1481 (6989) martie 12: „Pe Urseşti, în Câmpii lui Dragoş, a Tazlăului. / Velet 6989 (1481) martie 12. / Un uric tij de la Ştefan vodă, întăritură mănăstirii Tazlăului pe satul Ursăştii cu toate împregiururile, la Dragoşe Câmpul, ce l-au cumpărat măriia sa, drept 200 arginţi tătărăşti, de la Ana Nimăiasă şi Ivan, şi, dându-l miluire la mănăstirea Tazlăul, i-au întărit cu uricul acesta”[4].

*

1491 (6999) octombrie 15, Suceava: „Şi încă am dat şi am întărit acelei sfinte mănăstiri a noastre de la Tazlău şi braniştea care este în jurul mănăstirii, începând de la obârşia Nichidului, de la poiana ce se cheamă Poiana Pintenului şi în jos, pe Nichid, până la glod, şi de la glod drept la deal, la vârful dealului de la Racila, şi, pe deal, în jos, până la bouri, unde au fost lozniţele, iar de aici iarăşi pe acelaşi deal, în jos până la Runcul lui Bozie, iar de aici, drept peste pârâul Tazlăului şi la gura Frumoasei Mari şi pe Frumoasa Mare, în sus, până la Runc, care este la obârşia Frumoasei Mari, de aici drept la vârful dealului, care se cheamă Sihla Geamirei, de aici, în sus, pe deal, până la răchitiş, iar de la răchitiş, de asemenea, în sus, pe acelaşi deal, până la obârşia Lichidului, la poiana ce se cheamă Poiana Pintenului, de unde au început întâi. Acesta este tot hotarul acelei branişti mai sus scrise.

Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubiţilor fii ai domniei mele, Alexandru şi Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri. Aceasta scriem. / Suceava, în anul 6999 (1491) octombrie 15”[5].

*

1634 (7143) noiembrie 7: „Iată au venit, înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, a mari şi mici, sluga noastră Tofan Sechel, ce au fost căminar, şi s-a pârât de faţă înaintea noastră cu Ionaşcu Văleşte, feciorul Micului, pentru a treia parte de giumătate de sat din Forloeşti şi a treia parte de Ongheni, unde cade Pârâul Sărat în poiana Tazlăului, şi a treia parte din Poiana cu Păcurile, şi a treia parte din păcuri şi a treia parte de dealul Tazlăului, din Poiana Preluncilor şi a treia parte din Poiana Săcăturilor, şi a treia parte din poiana de a chilie şi a treia parte pe vârful Tazlăului, în dealul la Giamăna, şi a treia parte din Frumoasa, unde este poiana Costovei.

Dar Ionaşcu Veleşte ne-a spus aşa, cum că sunt a lui drepte ocini şi moşii, iară sluga noastră Tofan Sechel auarătat înaintea noastră scrisori de cumpărătură şi de întăritură de la Alecsandru vodă şi de întăritură de la bătrânul Ştefan vodă, şi întăritură de la Radul vodă şi ferue (plata taxei de judecată la Divan – n. n.) de la Alecsandru vodă, şi de la Moisi Movila vodă, cum că au cumpărat Dinga hatmanul aceste părţi de moşie, ce scriu mai sus, de la Toader pitărelul şi de la frate-său Gavril, şi de la surorile lor, Drăghina şi Mărica, ficiori Dochii, nepoţi lui Gavril Dinga, iară Ionaşcu Veleşte n-a avut nici o-ntăritură pre aceste părţi de moşie, ci a rămas înaintea noastră şi a tot sfatul nostru şi din toată legea ţării, iar sluga noastră Tofan Sechel, ce a fost căminar, s-a îndreptat înaintea noastră şi ş-au pus şi ferue 12 galbini în visterie domnească.

Drept aceia, de acum mai mult ca să nu mai aibă pâră Ionaşcu Veleşte cu Tofan Sechel pentru aceste, nici să se mai acolisască în veci”[6].

*

1774, recensământul ordonat de mareşalul de câmp Rumeanţev:

Ținutul Bacăului: Satul Mănăstirii Tazlăului

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

Satul Mănăstirii Tazlăului

Toată suma caselor: 49. Scădere rufeturi, însă 49: 2 preoți, 2 femei sărace, 18 țigani, 27 scutelnici.

Birnici:

Ion Sâmion

Andreiu Toderiță

Grigori, vrâncean

Ioniță Toderiță

Dumitru Spănag

Dumitru Toderiță

Gavril Țârde

Neculai Morăraș

Gavril Hanul

Ștefan Hanul

Neculaiu Labiș

Toader Sârma

Ion, ciobanul

Pavăl, mocan

Petre, ungurian

Gravril sin (fiu) lui Grăpchinoiu

Lupul Labiș

Toader Merecică

Toader, arman botezat

Vasile Evul

Vasile Sârmă

Andreiu, rusul

Vasile Ciortan

Andreiu Gule

Gheorghi, arman

Costandin Han

Acsănti Ciotârcă

Rufeturi:

Popa Neculaiu

Popa Mihaiu

Anița, săracă

Smaranda, săracă

Țiganii ot tam:

Năstas

Pavăl

Manolachi

Sandul

Bucur

Vasile

Toader

Eni

Gavrilă

Ani

Gavrilă

Ion

Dumitru

Flore

Dinul

Costandin

Ion

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 305

Ținutul Bacăului: Bălcanul

15 iunie 1774

Ocolul Tazlăului Mare de Sus

Bălcanul

Toată suma caselor: 15. Scădere rufeturi, însă 1: 1 femeie săracă. Rămân birnici 14.

Birnici:

Mihăilă Rață din Boțești

Gheorghe Rață din Boțești

Iacob Rață din Boțești

Ion, rusul, de acolo

Ștefan, rusul

Toader, rusul din Boțești

Iftimi, rusul din Boțești

Ion, prisăcariul

Dumitru, prisăcar

Toader Gioncul

Petre sin (fiu) lui

Pinteleiu fiul lui

Dumitru Hanu

Stan de acolo

Rufeturi:

Anița, săracă

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 305, 306

*

1900: „Frumoasa, sat, în jud. Neamț, plasa Bistrița, comuna Tazlăul, situai în dreptul km 45 al șoselei Dobreni-Moinești, pe valea pârâului Tazlăul, satul Balcani, la Sud, și Tazlăul, la Nord. Are o populație de 180 familii…

Frumoasa, moșie, situată pe lângă moșiile Balcani și Tazlăul, jud. Neamț, plasa Bistrița, comuna Tazlăul”[7].

*

1890: „Balcani, moşie, situată la capătul dinspre Sud al comunei Tazlău, al plăşii Bistriţa şi al judeţului, între moşiile monastirii Tazlău şi Frumoasa, formând cu margínele sale dinspre Miază-zi hotarul dinspre jud. Bacău. Înainte de secularizare atârna de Monastirea Tazlaă (închinată sfântului Mormânt), astăzi aparţine statului. Are sat.

Balcani, sat, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa, situat 1a 40 km 500 metri depărtare de oraşul Piatra, în drumul şoselei judeţene Dobreni- Moineşti (la al 48-km 500 m); cu marginile sale formeză hotarul dinspre judeţul Bacău. Are o populaţie de 235 locuitori, care se-ndeletnicesc cu agricultura și creşterea vitelor. În acest sat se află o biserică, cu un preot și doi dăscăli etc. Înainte de secularizarea averilor mănăstireşti, acest sat, împreuna cu moşia cu acelați numire, aparţinea Mănăstirii Tazlău (v. Balcani, moşie).

Frumosa, moşie, situată pe lângă moşiile Balcani şi Tazlău, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa. Are sat.

Frumoasa, sat, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa, situat în dreptul km 45 al soşelei Dobreni-Moineşti, pe valea pârâului Tazlău, satul Balcani la sud şi Tazlău la Nord. Are o populaţiunc de 180 familii, care se îndeletnicesc cu agricultura.

Tazlău, comună rurală, la Sudul plasei Bistriţa. Ete formată din cătunele: Tazlău, Frumosa şi Balcani, cu o populaţiune de 2.871 suflete sau 687 famimii (2.869 au fost prezenţi, 2 absenţi din comună, la facerea recensământului populației), dintre care: 1.465 sunt bărbaţi, 1.406 femei; după starea civilă: 1.566 necăsătoriţi, 1.286 căsătoriţi, 212 văduvi, 7 divorțaţi; în raport cu instrucţiunea, 164 ştiu carte, 2.707 nu ştiu. Dintre locuitorii împroprietăriţi în 1864, sunt astăzi: 280 care trăiesc şi-şi stăpânesc locurile lor; 184 ca urmaşi; 257 sunt care, deşi însuraţi şi cultivatori dc pământ, n-au nici un soi de proprietate şi nici prilejiul de a moşteni ceva pe urma legiuiţilor lor părinţi.

Agricultura se face pe o întindere de 646 hectare, şi anume : 1 hectar grâu; 42 hectare hrişcă; 12 hectare secară; 347 hectare porumb; 2 hectare orz; 215 hectare ovăz: 3 hectare mei, 6 hectare cânepă; 1 hectar in; 6 hectare cartofi; 9 hectare fasole; 2 hectare mazăre. Imașul are o întindere de 220 hectare şi nutreşte 2.191 vite.

În acesta comună se află: 4 biserici, cu 10 servitori (din care o biserică catolică); venitul fonciar al pâmânturilor bisericeşti e de 1.150 lei anual; o școală.

Budgetul e de 6.450 lei, pentru venituri, şi 6.155 lei, pentru cheltuieli; taxa de 10 % asupra salariilor funcţionarilor se ridică la suma de 40 lei. Comunicaţia cu satele vecine se face prin şoseaua județeană Dobreni-Moineşti. Fondul drumurilor e de 1.000 lei, la venituri, și 920 lei la cheltuieli; salariul picherului e de 100 lei; salarul factorului poștal e de 500 lei anual. Din numărul total al locuitorilor, 109 datoresc Creditului Agricol.

Tazlău, ape minerale, situate pe moşia statului, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa, pe malul drept al pârâului Tazlău, la polele dealului Măgura-Mică. Înălţimea deasupra nivelului mării a acestor izvoare e de 430 metri. Izvorul principal (fiindcă sunt mai multe) se află la 2 km spre N-V de mănăstirea Tazlău.

Cea dintâi analiză calitativă a acestor ape s-a făcut de dl Dr. Bernath, şi aprobată de consiliul medical superior, după stăruinţa dlui M. Adămescu, prefectul jud. Neamț, pe-atunci (şi acuma primar al urbei Piatra); din acea analiză se constată că acele izvoare fac parte din clasa apelor alcaline-sodice-salifere şi bicarbonate; conţinutul lor este analog cu al apelor minerale de la Slănic, Ems, Royat, Gleichenberg.

A doua analiză s-a făcut de dl P. Poni, care a găsit, în 1.000 grame de apă, clor 6,2827; iod urme; anhidrită sulfurică: 0,0187; anhidrită carbonică, totală: 0,6096; hidrogen sulfurat: 0,0033; anhidrită silicică: 0,0090; oxid de calciu: 0,1680; oxid de stronţiu: 0,0029; oxid de magneziu: 0,0731; oxid de fier: urme; natriu: 5,0165; litiu: 0,0002; substanţe fixe în stare de sulfaţi, calculate: 13,1230.

Aceste substanțe dl Poni le grupează ipotetic în modul următor: Clorura de sodiu: 10,2160; clorura de litium: 0,0012; clorură de magneziu: 0,1100: carbonat de calciu: 0,2794; carbonat de magneziu: 0,0563; carbonat de fier: urme; sulfat de calciu: 0,0280; sulfat de stronţiu: 0,0051; anhidrită silicică: 0,0090 (suma substanţelor fixe: 10,7050; anhidrită carbonică în bicarbonaţi: 0.1524; anhidrită carbonică liberă 0,3048; hidrogen sulfurat: 0,0033.

Calculându-se gazurile în volume, s-a găsit că 1 litru de apă minerală cuprinde: anhidrită carbonică liberă 154 ^cc, hidrogen sulfurat 2 ^cc 167). Terenurile aparţin grupei terțiare; izvorul iese dintr-un chist argilos, care formează malul stâng al pârâului, apa se adună într-o escavaţiune, la malul pârâului Tazlău.

Proprietăţile fizice şi chimice sunt următoarele: apa este limpede, incoloră, cu un miros de hidrogen sulfurat şi cu un gust sărat, temperatura 14,5⁰ C. Apa degajează puţin gaz compus din anhidrită carbonică, hidrogen sulfurat şi o hidrocarbură. Densitatea, determinată de dl Poni, este egală cu 1,0082, la temperatura 17⁰ C. Hârtia de turnesol este înroşită, ceea ce indică o reacțiune acidă.

Aceste ape sunt bune contra reumatismului, accidentelor secundare și terțiare sifilitice și contra diferitelor eczeme (v. Buletinul Soc. de Med. şi natur. Iaşi, A. II, No. 6, 1888, P. Poni; idem studiul ap. Miner. din judeţ, de Dr. Al. Şaabner Tuduri; idem. Dr. D. Cantemir, Asachi A. III).

Tazlău, pârâu, în comuna Tazlău, plasa Bistrița; izvorăște din muntele Goșmanului şi curge printr-o vale foarte frumoasă, până în dreptul satului Tazlău, urmând direcţiunea Vest-Est; de aci, coboară într-o vale cu coastele râpoase şi descoperite, mergând paralel cu Bistriţa şi Siretul, printre masivul Tazlăului Mare şi al Berzunţului (jud. Bacău), traversând, până la hotar, în două rânduri soşeaua judeţeană Dobreni-Moineşti (în dreptul km 42-46 ramificat). Albia pârâului este bolohănosă, în partea superioară, şi conţine pietriș, în partea sa inferioară (v. Tazlăul Mare). Afluenţii săi, din judeţul Neamţ, sunt, pe dreapta: pâraiele Şoimului, Puciosului, Cociorvei, Babei, Naclad, (v. l. r.); pe stânga: pâraiele Carpen, Brusturos, Strajei, Peştiosu, Limpegioru, Răcilă, Carpăn, Radului.

Tazlău, monastire, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa, situată pe malul pârâului Tazlău, de la care şi-a luat numele, este zidită de Ştefan cel Mare, în al 41 an al domniei sale, iar de la Cristos 1397 (greșeală: 1497 – n. n.), pe locul unde mai înainte exista mănăstirea cu acelaşi nume, precum se constată dintr-un uric din 1481 al acelui Domn, prin care dă sf. Monastire din Taslău sau Tazlov, două sate din vecinătate: Borileşti şi Dragoteşti (v. Melchisedec: Notiţe istorice şi archeologice, adunate de pe la 48 M-ri şi biserici antice din Moldova, pag. 89-92, idem Frunzescu, Dicţionarul topogr. pag 476; idem Gr. Muşceleanu, op. cit., pag. 55-59, acești doi din urmă însă spun că Mănăstirea se află în jud. Bacău, ceea ce este eronat). Această monastire posedă mai multe inscripţii vechi, de la diferiţii donatori (v. loc. citate).

Taslău, sat, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa, situat pe pârâul cu a sa numire, la 30.800 km (greșeală: nu km, ci m – n. n.) depărtare de oraşul Piatra. Are o populaţie de vreo 287 familii, care se ocupă cu agricultura. În acest sat se află 3 biserici, o şcoală, populată de 45 elevi, reşedinţa comunei. Locuitorii se îndeletnicesc cu agricultura și creşterea vitelor.

Tazlău, moşie, pendinte de Monastirea Tazlău, în comuna Tazlău, plasa Bistriţa; are un venit din arendă anuală de 160 lei. Este proprietatea statului şi se mai numeşte Încungiurătorea Monastirei Tazlău.

Tazlăul-Frumos, pădure, de 14,700 pogoane, în plasa Bistriţa.

Tazlăul Mare, ramură de munţi, în grupa Trotușului, se prelungeşte în jud. Bacău, formând marginile bazinului Trotuș în acest judeţ (Notă: Valea Tazlăului, în privirea strategică, permite a întoarce apărarea din pasul Oituzului şi Uzului (jud. Bacău), conducând atacul prin pasul Moineştilor şi Teţcani, la Oneşti)”[8].

[1] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. I (1384-1448), București 1975, doc. 59, pp. 85, 86

[2] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. II (1449-1486), București 1976, doc. 188, pp. 280, 281

[3] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. II (1449-1486), București 1976, doc. 233, p. 356

[4] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. II (1449-1486), București 1976, doc. 234, p. 357

[5] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. III (1487-1504), București 1980, doc. 100, p. 200

[6] AȘSP, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. XXII (1634), București 1974, doc. 278, p. 312

[7] Lahovari, George Ioan, Marele Dicționar Geografic al României, Vol. III, București 1900, p. 425

[8] Gheorghiu, Constantin D., Dicționar Geografic al județului Neamț (la anul 1890), București 1895, pp. 25, 175 și 364-367

Aşa vă place Istoria? No Comments Jul 9

Alte cântece pentru Mena Falek

În prim-plan, inclusiv la comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei, Menachem Falek

Călăreţul singuratic

Călăreţul singuratic peste câmpuri, peste dealuri

a trecut în goana albă a focosului său cal,

timpul trece şi se scurge greu şi negru doar din mine,

iar în el, de-atâtea curgeri, s-a mai dărâmat un val.

Armăsarul parcă zboară prin desişuri iluzorii

ca un fulger ce se pierde. Undeva, în universuri

timpul parcă plânge-n mine, eu aud cum plânge timpul

doar prin sângele meu tânăr şi cu lacrimi, şi cu versuri.

Cioplitorul în lemn

Peste păduri

Basmu’ începe să fiarbă,

cioplitorul în lemn

se dărâmă în iarbă,

păsări prelunge

furişate-n amurg

mă înalţă în noapte

şi mă lasă. Şi curg.

Melancolic

Bătrâne, razele de soare

au înverzit printre coline,

o flacără se stinge-afară,

o flacără s-aprinde-n mine,

corăbii albe mor pe fluvii,

corăbii mi se nasc în vine…

De-aceea tac

Poeţii n-au biografii comune,

fiinţa lor e doar cuvântul scris,

pe drumul mare trece o trăsură

ce duce-n ea un albatros ucis.

Poeţii n-au nici meserii frumoase,

nu-s ancoraţi şi ei în social,

se-ncarcă albatrosul în corăbii

şi se desprind corăbiile de mal

şi-o să-l uitaţi, vă veţi iubi în rate,

veţi flămânzi sau veţi prânzi prea mult,

furtunile din zări au frânt corăbii,

de-aceea tac, de-aceea stau şi-ascult

cum se îndepărtează albatrosul

în apele acelea-nvolburate

lăsând în urmă lumile ce cântă

cu icnete sonore încruntate.

înspre numele tău, Răstignite

Cineva a înjumătăţit distanţele

şi, tot aşa, din jumătate în jumătate,

se aprindeau lumânări prin lăuntrul copacilor

în memoria păsării de foc împuşcate.

Peste lume lunecase-n zăvoare cenuşa,

se contorsionau drumurile dintr-o parte-n cealaltă,

începuse pribeag încă-o noapte a nopţilor,

începuse neliniştea statuară, înaltă.

Iată, mi-am zis, subteran o să trec

pe sub sensul major al cărărilor tale,

omenirea, cum vezi, se închină iluziei,

nici o stea nu-i străluce căzătoare în cale,

nici un semn în văzduhul acesta totemic,

numai soarele de serviciu, numai linişti cernite,

altminteri cum am mai crede-n urcuşuri

înspre numele tău, Răstignite?

La porţile oraşului

La porţile oraşului, cea mai frumoasă femeie,

mesteceni în zale şi o fântână curată,

drumul păstrând memoria tălpilor

şi amurgul păşind ca o vulpe roşcată

şi turnul de piatră uriaş furişând

umbre cărunte spre munţi şi popasuri,

prin casă lumina intrând în balans

de parcă s-ar stinge o mie de glasuri,

aici nu se-ntâmplă aproape nimic,

drumeţii vin rar şi trec spre departe,

cimitirul eroilor ca un zmeu de hârtie

se întoarce furiş într-o filă de carte;

nici o veste prin aer, universu-i un abur

despre care n-avem cea mai mică idee,

numai singurătatea la porţile oraşului

ieşind împrumută chip de femeie.

In statu nascendi

Trebuie povestită originea leacului,

altminteri cuvintele cad ca nişte pietre de moară,

veşniciile îşi pun încălţări de aramă

cu aripi şi solzi de aramă şi zboară,

trebuie să te muţi atunci şi acolo

împrumutând gesturi şi semne şi verbe,

nostalgia e lespedea umilirilor, pasăre,

sângele-i creşte-n văzduhuri şi fierbe:

trebuie povestită originea leacului,

trebuie să te cunoşti mereu printr-un altul,

portul e plin de superbe corăbii,

iarba de mare calcă asfaltul:

toţi pregătim un ospăţ uriaş,

vom hrăni osteniţii cu bucate alese

chiar dacă trecerea timpului mitic

încă priveşte fără să-i pese!

Paznicul temniţei

Ieri noapte am fost numit paznic al temniţei

mi s-au încredinţat felinarul şi trei crengi de măslin:

Du-te şi mânuieşte harapnicul verbelor,

se aude sentinţa numită destin;

prin oraş trecătorii umblă desculţi

nici nu simte ceasornicul că-i atâta mişcare

secundele zac pe marginea prăpastiei

aşteptând căderea în mare

şi-atunci vin cu lumina şi cu crengile-n mâini

şi, privind omenirea îngrozită în faţă,

spun cu glas de străin: Oameni buni,

asta-i clipa condamnării la viaţă!

Noaptea asta vin cerbii

Peste fila nescrisă: numai tu şi cireşul

stoluri de grauri fumegând în neştire

şi maşina de scris prin văzduh presurând

sufletul tău ca un abur subţire,

creanga freamătă vie şi-o auzi respirând

tot în sângele tău ca o taină mocnindă

în aidome nopţi, tot de veghe răpus,

din cireşul amar cineva te colindă

cineva îţi vorbeşte, calcă iarba nervoasă

într-un dans ca un ţipăt al ierbii:

Pune ordine-n file, pregăteşte-ţi cuvintele,

îmblânzeşte cireşul, noaptea asta vin cerbii!

Cel fără nume

Imposibil să te poţi cunoaşte

plouă mult prea dens, înfrigurat

clopotele zac deasupra ierbii

ca o prăbuşire în păcat

lumânarea vântură cenuşă

mistuită-ncet în depărtare

şi te-ncolonezi printre agnostici

îmbrâncit mereu de disperare

te sufoci stingher printre obiecte

percepute ca o datorie,

inventezi de-atâta vreme nume

şi păstrezi doar ţipătul să-ţi fie

eului un fel de-mbrăcăminte,

după caz, sau doar un fel de drum.

Din oraş se-nalţă peste lume

teama ca o pasăre de fum.

A doua zi

Ce-i pasă cosmosului că supravieţuiesc

arând fiecare zi obsedant repetată?

Celor două principii le prefer ziarul de seară

din odaia pe tâmple-ncleştată

când sfios povestesc despre şerpi

fiecărui obiect care stă şi pândeşte

dansul absurd al maşinii de scris

dezamorsând singurătăţile. Şi fireşte

te mai strig, libertate, chiar de ştiu că nu eşti

decât semnul cu şerpi dureros încrustat

în dimineţile noastre de păsări uimite

când piatra se întoarce cu un ţipăt în sat

când litera-şi cântă dezrobirea şi trece

vindecând respiraţia aştrilor copţi

când numai copiii îşi mai iau libertatea

să arunce cu grauri în nopţi.

Cina cea de taină

Fereastra spartă în hotel, tabloul

cu încă-un mit aşteaptă sufocând

tăcerea ca un bumerang şi doar fereastra

se mai aude-o vreme respirând

şi se revarsă căile lactee

într-un preaplin amirosind a miere,

iar undeva maşinile de scris

cu colţi de criţă sfârtecă tăcere

şi le aud fără să vreau cruzimea

în noaptea asta grav închiriată

când mă-nfăşor în stele căzătoare

însufleţind cenuşa presurată

şi le aud şi blânzii semizei

ce părăsesc tabloul împreună

ca să întindă pe un deal ospăţ

tăind felii din cer spuzit cu lună.

Moartea neguţătorului

S-au văzut anume semne în moartea neguţătorului

viitoru-i nesigur comunicatele spaţiale

întrezăresc o ciudată renaştere

fiecare om repetând umbra tălpilor sale:

s-ar putea să urmeze condamnarea la viaţă

deja se studiază tumba întoarcerea saltul

spirala târâşul fraza-ndelung chibzuită

grimasa şi chipul întors dintr-un altul:

toate oraşele şi-au stors bulevardele

şi-aburesc de tristeţi până hăt până hăt

femeile de serviciu smălţuiesc bolta-n albastru

casele de modă lansează stilul priviţi-îndărăt,

sunt anume semne în moartea neguţătorului

pe care numai orbii le pot descifra cu fervoare,

omenirea refuză să se-mbolnăvească de speranţă

aşteptând apocalipsa ca pe-o salvare.

Ofertă de viaţă

Poţi supravieţui, mi-au zis numindu-mă sortator de etichete,

trebuie să cunoşti câteva reguli elementare

cum ar fi data la care-ţi cumperi cartofii

preţul săpunului data în care cade miercurea mare

de altfel primeşti gratuit cătuşa cifrată

o să te roadă un timp după lungul şir de casări

dar nu-ţi pese sufletul tău a prins să slăbească

şi pare o şină rătăcită pe zări:

poţi supravieţui, mi-au zis numindu-mă sortator de etichete,

ţi s-a rezervat chiar şi o soartă aparte

vei locui pe planetă numai între orele evenimentelor cosmice

până primi-vei graţierea prin moarte!

O creangă pe cer

Ca o creangă pe cer

mâinile întinse una lângă cealaltă

peste sat sărbătoarea de iarnă

cerne lin o tăcere înaltă:

odihnească-se numai copacii

numai stâncile aspru-ncleştate

numai apa ce-şi trage zăvorul

de îngheţuri pe eternitate

odihnească-se mâinile tale

cu mireasmă de grâu şi ţărână,

respiraţia calmă a verbelor

încolţind uriaşe-n lumină!

Peste sat sărbătoarea de iarnă

s-a cuprins ca un nimb princiară

şi îmi aflu uimit rădăcinile

vindecate-n adâncuri cu ţară.

Împăcarea cu lumea

Să vă spun despre zei şi tirani blestemaţi:

carul mare pocneşte pe cer, straşnice roţi

torturând vietăţi de curând nenăscute

duc spre nemargine spaima şi toţi

în genunchi înspre zei şi tirani, înspre zi

ca fiarele cată şi speră

guri de lup cu gâtlej ele arse

muşcă liniştea lor efemeră

încât cerul e plin şi de roţi şi de guri

şi de stâlpi şi de cruci şi de lanţuri, poveri

pentru veacul întors cu mânie spre sine

şi păşind dobitocul spre ieri,

de ce taci? de ce tac? îmi aud sentimentele

ca nişte cioburi, n-a rămas măcar unul întreg,

în zadar îmi vorbeşti despre om, libertate,

înţelegi? nu-nţeleg! înţelegi? înţeleg…

Clipa de după

Prea repede am păşit în singurătate

aripile atârnă ca nişte crengi după trăsnet

inima mi s-a scurs prin odaia înaltă

ultimul verb a crăpat într-un plesnet

de bici biciuind până hăt, uriaş

şi-a rămas pe pământ ca o coajă de nucă,

încep să orbesc de atâta singurătate

fiecare se duce pe unde apucă

n-am de ales, nu-mi mai simt degetele

pleoapele par nişte candeli păgâne

încălţările zac în ungher cu uneltele

dar mâine?, mă-ntreb şi-mi răspund: care mâine?

Toate livezile îşi surpă singurătatea

poemele se întorc în maşina de scris

îngerii îşi mai caută fructul mâniei

îndelung aşteptându-l, dar copacu-i ucis.

Indiferenţii

Cavalerii apocalipsei, indiferenţii

ca nişte cari devorând săţioase secunde,

siesta ţine câteva mişcătoare veacuri,

pasărea lor în văzduh se ascunde,

sângele lor fără puls se dilată

ca o plasmă niciodată în pietre închisă,

dimineţile sunt uriaşe baroase

ţintuind cu migală uşa lor interzisă,

stau cu obloanele trase cavalerii apocalipsei

cu vorbele zăvorâte, cu sentimentele în dulce uitare,

uriaşi cu picioare de nisip şi de alge,

pasărea lor nu mai ştie să zboare

stelele lor au rămas în uimire

spaţiul îi soarbe goliţi de intenţii

nici blestemul nu se prinde de ei,

cavalerii apocalipsei, indiferenţii.

Cu cămaşa pe cer

Vouă, deci, ştiutorii de moarte,

mă destăinui de-o vreme încoace,

hai întindeţi masa tăcerii

şi veniţi împrejur spre a tace:

ieri am spart un pahar plin cu vin

peste nori ciob cu ciob cioburând,

eram deal cu cămaşa pe cer

atârnând, chiar aşa, atârnând

şi de ieri mă tot mustru cu mine

ceru-i ud cioburos cioburat

şi-l respir ca pe-un plâns al altui

ca să stau cu tăcerea la sfat.

Poezie de ion dragusanul No Comments Jul 4

Ţinutul Cernăuţilor: Ocolul Cirimușului (II)

Vijniţa, în 1918: Podul de pe şoseaua spre Kuty

Satele Zamostie, Vilauce, Bănila de Jos, Bănila de Sus, Milie, Ispasul, Vijnița

Ţinutul Cernăuţilor: Zamostie

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

Zamostie

Moşie răzăşească

Toată suma caselor: 30. Scădere rufeturi, însă 14: 1 popă, 1 dascăl, 6 șliahtici, 3 argați, 3 jidovi. Rămân birnici 16.

Birnici:

Mihail, ungurian

Vasile Coșman

Hrihor Prima

Mihail Chific

Ivan Ștefan

Hrihor fratele lui

Iacob fratele lui

Alecsa Palidăciuc

Ștefan fiul lui Dănilă

Matei Varenco

Simion, rotariu

Ivan Bălan

Macovei Boeciuc

Andrei, strugar

Vasili, ungurian

Vasili Coșfru

Ruptași și mazili:

Alecsandru Costăș (Costrăș – n. n.), căpitan

Sârghie Greirosul

Pintelei Onciul, ruptaș

Ion Onciul, ruptaș

Ștefan Dracinschi, șliahtic

Vasili nepot lui Onciul, șliahtic

Scutelnicii argați:

Chirilă Chifor, scutelnic lui Sârghi Greirosul

Nicolai Șandro, scutelnic lui Sârghi Greirosul

Andrei Chifei, scutelnic lui Alecsandru Costrăș

Preoți:

Popa Gligore

Dascălul Gligoraș

Jidovi:

Nahta

Peisa

Herșco

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 451, 452

Ţinutul Cernăuţilor: Vilauce

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

Vilauce

Moşie răzăşească

Toată suma caselor: 61. Scădere rufeturi, însă 34: 2 popi, 6 ruptași, 14 șliahtici, 3 îmblători, 5 văduve, 4 jidovi. Rămân birnici 27.

Birnici:

Mihail Coșcar

Ion Coșcar

Ion Corotco

Gligoraș, vezeteu

Ivan Huțul

Gheorghe Gogiu

Dămian Scrinâco

Simion Calinciuc

Costaș Calinciuc

Dumitru Calinciuc

Vasile Zoni

Ivan Pilipei

Hlihor Marco

Hlihor Fiică

Mihail Coțic

Ostafi Coceica

Dănilă Boico

Hrihor Nica

Mihail Hnica

Vasili Popoșniac

Voloșin Toader

Vasili Cojoca

Gheorghi fiul popii

Iacov Ivacioc

Ivan Corotco

Hlihor Corotco

Vasili, bârsan

Văduve:

Nastasa

Odochie

Ocsana

Fedora

Irina

Ruptași:

Dumitru Vlad

Toader Tăutul

Vasile Roșca

Ion Roșca

Andronachi Frunză

Tomiță Tăutul

Șliahtici:

Manoli Frunză

Ion Bolohan

Gligoraș Onciul

Ștefan Diaconenco

Vasile Rotopan

Vasile Onciul

Vasili Dumici

Antohi Ciopa (Țopa – n. n.)

Gavril Râpta (Repta – n. n.)

Manoli Mihovan

Gligoraș Zavialiță

Gheorghi Țânte

Preoți:

Popa Simion

Popa Pricopi

Îmblători:

Mihalachi Vlad

Ștefan Mihovan

Andronic Zavialiță

Jidovi:

Struli

Volva

Leiba

Faibeș

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 451, 452

Ţinutul Cernăuţilor: Bănila de Jos

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

Bănila de Jos

Moşia lui Nicolai Gafenco

Toată suma caselor: 63. Scădere rufeturi, însă 18: 1 popă, 1 mazil, 3 argați, 6 țigani, 2 jidovi, 5 văduve. Rămân birnici 45.

Birnici:

Dumitru Colotilă, vornic

Andrei Beținco, vătăman

Simion Huțul, vătăman

Vasili, morar

Iacob Cozariuc

Ivan Sabca

Gheorghe Colotilă

Ivan Coza

Vasili Mandric

Petre Temhun

Iacob Zahariiciuc

Nichita Costaș

Iacob Moisuc

Ivan Marisaco

Mihail Haverișca

Pricop Costinic

Ștefan Mandruc

Gavril Macoveiciuc

Ivan Botnariuc

Alecsa Căzacul

Andrei Momitco

Ivan al lui Moisa Nicolenco

Nichita Șemenic

Petre Nicolenco

Mihai Cozorii

Mihalachi Fociuc

Matei Berezun

Vasile Răduliac

Ivan Marcon

Fedor Izănoc

Toader Radolenco

Petre Nahaiciuc

Andrei, ciobotar

Marco Moisa

Andrei, morar

Palii Holic

Ivan Balvas

Timofei Ciornei

Simion, pânzariul

Palii Crâtac

Hlihor Coșuman

Ștefan Coșuman

Pricop Bilava

Alecsa Nemitco

Toma Belavas

Văduve:

Marie

Iliana

Anița

Vasâlina

Paraschiva

Scutelnicii lui Nicolai Gafenco căpitan:

Vasile Drăgan

Hrihor Chisăliță

Mihail Pricopciuc

Preoți:

Popa Iacob

Jidovi:

Froim, jidov orândar

Herșco

Mazili:

Nicolai Gafenco, mazil

Țiganii lui Gafenco:

Ivan

Toader

Anton

Luca

Dumitru

Hlihor

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 452, 453

Ţinutul Cernăuţilor: Bănila de Sus

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

Bănila de Sus

Moşie răzășească

Toată suma caselor: 79. Scădere rufeturi, însă 11: 2 popi, 2 dascăli, 3 ruptași, 4 jidovi. Rămân birnici 68.

Birnici:

Ștefan Pricocico

Ivan Mardaco

Alecsa Huțul

Ivan Radul

Iacob Lotin

Iurii fiul lui Carpu

Hrihor al lui Carpu

Petre fiul lui Carpu

Olecsa Ronischii

Ivan Ronischii

Andrei Diaconenco

Ștefan Andru

Vasile fiul lui

Istrate Andru

Marco Andru

Mihail Zarule

Tănase Zarule

Hrihor Dezur

Nicolai Miglii

Ostafi Ivanciuc

Ivan, bejenar

Andrei, botnar

Petre fiul lui Carpu

Tițco, teslar

Ștefan fiul lui Tițco

Hrihor fiul morarului

Iacob fratele lui

Ștefan, botnar

Ion, botnar

Antonic Petru

Hrihor Biiciuc

Vasili Bezericica

Ștefan, morar

Dumitru Melnic

Semen Măzanul

Matei Marisco

Ilie, botnar

Vasile Marosac

Hrihor Strenica

Vasili Chiva

Hrihor Chiva

Chirilo Hrab

Vasili, scutariul

Vasili Doduș

Andrei Săridoco

Simion Ciorlene

Onisco Melniciuc

Carpu, morar

Iurii Finiuc

Sămen al lui Marco

Sămen Finiuc

Hrihor Droș

Vasili Droș

Ivan Moroz

Timofei Moroz

Vasili Colotilă

Roman Codilca

Dumitru Gheorghiiciuc

Ivan Scutarenco

Ivan Cobilca

Ilie Hlihoruc

Ivan, ciobotariul

Mihail Borchiza

Vasili fiul lui Cobâlcă

Hrihor Ogora

Ivan Todosii

Hrihor Grăpina

Preoți:

Popa Gheorghi

Popa Gligori

Diaconul Tănasă

Dascălul Ivan

Ruptași și șliahtici:

Costaș Cucoran, ruptaș

Gavril fiul lui, ruptaș

Toader, ruptaș

Jidovi:

Iancul

Ițco

Froim

Moșco

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 453, 454

Ţinutul Cernăuţilor: Milie

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

Milie

Moşia dumisale vornicului Sturza și a lui Ion Flondor

Toată suma caselor: 56. Scădere rufeturi, însă 20: 1 popă, 1 dascăl, 1 mazil, 4 argați, 11 văduve, 2 jidovi. Rămân birnici 36.

Birnici:

Gheorghe Oscoviinic

Chirilă, vătăman

Ștefan Zavul

Andrei Onofreiciuc

Ilaș Ozco

Toma Izco

Gheorghi Căzan

Lavro, morar

Vasili Cauzaț

Dumitraș Crinico

Toader Frățiorul

Mihail Macoveiciuc

Ivan Hușca

Simion Ivas

Gligoraș, morar

Mihail Buliga

Ivan Cazacu

Gligori Colotilă

Gheorghi Foca

Vasili Smuc

Ștefan Șfaica

Tănasă Smuc, vătăman

Dumitru Armaș

Vasili Slavcu

Gligori Isac

Tudosi Paladiuc

Andrei Irimiiciuc

Fedor Irimiiciuc

Vasili Nordac

Pintelei Smuc

Ignat Foca

Ștefan Bahaturschii

Mihail Smuc

Ivan Dumco

Vasile Armaș

Ion Sămen

Văduve:

Marie

Odochița

Marie

Acsana

Vasâlina

Parasca

Măriuța

Catrina

Iliana

Marie

Odochița

Scutelnicii:

Fodor, pânzar, scutelnic lui Ion Flondor

Ion Lungul, scutelnic lui Ion Flondor

Toader Tătarul, scutelnic lui Ion Flondor

Gheorghi, ungurian, scutelnic lui Ion Flondor

Preoți:

Popa Dumitru

Dascălul Tănasă

Jidovii:

Volva

Pereț

Mazili:

Ioniță Flondor, mazil

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 454, 455

Ţinutul Cernăuţilor: Ispasul

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

Ispasul

Moşie răzășească

Toată suma caselor: 113. Scădere rufeturi, însă 64: 2 popi, 2 dascăli, 3 mazili, 4 ruptași, 9 șliahtici, 25 scutelnici, 11 argați mazilești, 5 văduve, 3 jidovi. Rămân birnici 49.

Birnici:

Vasile, vornicul

Matei, vătăman

Andrei Globancă

Ion Hatman

Ilaș Hatman

Matei Moloș

Ilaș Moloș

Olecsa Moloș

Luchian Vatrici

Vasile Olenici

Ion al lui Trofin

Andrei Ciuică

Dumitru Avram

Nichifor Isar

Andrei Boica

Sămen Covaliuc

Ștefan Duciac

Dumitru Clițic

Ștefan Ocerenco

Ion Cepuz

Ion Condric

Ion Cipocă

Ion Cepuz

Filip Cepuz

Ion Genis

Ștefan Pavliuc

Chirilă Cosac

Ion Pierdiica

Ivan Duciac

Vasili Pierdiica

Luchian Cârneca

Ignat Hoțolacă

Tănasă Covalcu

Macsin, tocariul

Vasili Tocar

Andrei Șinii

Sămen al lui

Fedor Coropcă

Petre Lucic

Grigorie fiul lui Costandin

Costandin Tocariul

Cozma Olinici

Pintelei Sădorac

Pricop Mațânco

Ion Mațânco

Dumitru Hatman

Ștefan Hatman

Dumitru Hatman

Ion Chilă

Scutelnicii dumisale Dumitrachi Ramagă:

Toader Șandru

Tănasă, morar

Mihail Vatrici

Mihail Ghiorghiiciuc

Petre Trufan

Macovei Șendre

Nichita Vatrici

Mihail, pânzar

Ivan Vatrici

Luchian Ghiorghiiciuc

Hlihor, pânzar

Nichifor Ghiorghiiciuc

Ion Șandru

Tănase Șandru

Ivan fiul lui Ioniță Marco

Gligore Șandru

Iacov Tufân

Simion Trufin

Sămen al lui Mălai

Ignat Huțan

Dumitru Guraș

Tănasă Trufin

Ion Trufin

Acsănti Vatrici

Ștefan Șandru

Alți scutelnici argați:

Nichifor Feșca, scutelnic al popii Vasili

Petre Deca, scutelnic al lui Ștefan Giurgiuvan

Nichifor Tocar, scutelnic al Aniții Tăutuliasă

Ion fiul lui Tocar, scutelnic al Aniții Tăutuliasă

Vasili Pavliuc, scutelnic al Aniții Tăutuliasă

Gheorghe Iurimciuc, scutelnic al Aniții Tăutuliasă

Nichita Iurimciuc, scutelnic al Aniții Tăutuliasă

Dănilă Huțan, scutelnic al lui Iordachi Tumuzei

Ivan fiul lui Huțan, scutelnic al lui Iordachi Tumuzei

Zaharie Huțan, scutelnic al lui Gheorghe Tumuzei

Ștefan Cordac, scutelnic al lui Ion Popovici

Ruptași și mazili:

Ion Marco

Ion Popovici

Vasile Costrăș

Ion nepot Ghenghii

Șhliahtici:

Ioniță Marco

Vasili fiul lui Toader

Vasili Marco

Gligoraș fiul lui Costin

Vasili fiul lui Costin

Andronachi Borșan

Antohi Popovici

Sandul Mălai

Ilii Stavăr

Preoți:

Popa Ostafi

Popa Vasili

Dascălul Vasili

Dascălul Ion fiul popii Vasile

Văduve:

Parasca

Iliana

Tudosia

Maria

Parasca

Jidovi:

Șmil, orândar

Leiba

Ghilman, orândar

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 455, 456

Ţinutul Cernăuţilor: Vijnița

1774, iunie 20

Ocolul Cirimușului

Vijnița

Toată suma caselor: 153. Scădere rufeturi, însă 16: 3 popi, 4 dascăli, 9 văduve. Rămân birnici 137.

Birnici:

Miron, vornicul

Istrate Melniciuc

Ivan Hlihoriac

Acsănti Șapca

Dumitru Grapeniuc

Vasile Dulcico

Gheorghi Margin

Andrei fratele lui

Ivan fratele lui

Fedor Șfidoc

Fedor Scrondic

Dumitru Tironiac

Simion Scrainiciuc

Ignat fiul lui Gheorghiță

Mihail Isac

Dumitru Iosâpciuc

Dumitru Scrâmciuc

Vasili fiul popii

Onofrei fiul lui Chirilă

Dumitru Halos

Roman Machidon

Nicolai Pilipco

Costin Bărbii

Andrei frate lui Melniciuc

Hrihor fiul lui Roman

Ivan Dronic

Nichita fiul lui Ilco

Alecsa, botnar

Pricop fiul lui Moisii

Hlihor Bința

Ivan Sâcliș

Ostafi Clin

Istrati fiul lui Ignat

Andrei fiul lui Roman

Ivan fiul lui Velișco

Cozma fiul lui Velișco

Nichita fiul lui Velișco

Nichita Smidoc

Fedor Ciornohuz

Dănilă al lui

Dumitru fiul lui Istrate

Ivan fiul lui Ștefan

Fedor fiul lui Ivan

Vasili fratele lui

Timofei fratele lui

Nicolai Clin

Ignat Spaciuc

Petre Tironiuc

Fedor Purcică

Pavel, velnicer

Ivan Scominiac

Gheorghe Panțir

Dănilă

Hlihor, ciobotar

Petre Pliva

Vasili Percico

Ivan Tihooc

Vasili Boico

Andrei Voronic

Toader Pavliuc

Ștefan Șpinco

Vasili, paznic

Ivan, pânzar

Nichita, velnicer

Văduve:

Mălanca

Ana

Hafie

Vasâlina

Hafie

Săfrona

Paraschiva

Irina

Solomie

Preoți:

Popa Vasile

Popa Gheorghe

Popa Vasile

Vasili, dascălul

Diaconul Fedor

Dascălul Hlihor

Fodor, palamar

Jidovii de la târgul Vijnița (birnici):

Icăr fiul lui Lazăr

Iacob Școlnic

Haim fiul lui Iosip

Marco Snetinschii

Șmil fiul lui Marco

Rabin Haham

Ițco fiul lui Moșco

Avram Carabeniuc

Avram fiul lui Moșco, croitor

Peisic fiul Leibii

Maer

Șmil fiul lui Iancul

Iancul Culschii

Zelman fiul Șlomii

Iancul fiul Leibii

Berco fiul lui Avram

Aron Școlnicul

Berco Pichir

Leiba

Hanciul

Zălman Oezerivschii

Urco fiul lui Moșco

David fiul lui Ițco

Avramco fiul lui Ițco

Avramco, velnicer

David

Șloim, velnicer

Avram fiul lui Izdrail

Fișel Școlnic

Șimșim fiul lui Biinic

Șmil Colomiischii

David Ghidano

Veiniș Osaț

Berco, velnicer

Chețlo fiul lui Berco

Ițco Delița

Iosip Avram

Hamciuc Leiba

Lesman Școlnic

Davidco fiul lui Chilman

Șmilo fiul lui David

Zolman fiul lui Berciul

Boroh, ciupicar

Sămen fiul lui Sulim

Morco fiul lui Ițco

Periț fiul lui Nosâm

Nosâm fiul lui Avram

Iosip Cuțchii

Ițco fiul lui Avram

Iacob, ciobotar

Boium Zlonic

Boruh fiul lui Iancul

Șulim, croitor

Avram Picher

Maiurco Picher

Haim fiul lui Lohman

Marco fiul lui Haim

Iosip fiul lui Oroniuc

Nașco din Cutor

Ițco fiul lui Avram

Iona Crimar

Ghelman fiul lui Șmil

Ițco fiul lui Strule

Moșco de la Cosov

Mindel, dascălul

Maiurco Schinic

Samson, croitorul

Maior Școlnicul

Mordco fiul lui Leiba, velnicer

Gherșim David

Leiba fiul lui Șolom

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 456-458

MOLDOVENII recenzaţi la 1770 No Comments Jun 30