Pe vremea celei de-a treia sau a patra ediţii „Bucovina Rock Castle”, un eşuat pe la „Monitorul de Suceava” îmi sugera că numai el poate ridica festivalul, în baza „intrărilor” pe care el cică le-ar avea, iar eu nu. Curios din fire, l-am întrebat unde are „intrare”, iar el mi-a răspuns, cu o mină brusc importantă: „La Domnul Niculai Barbă!”.
Pe vremea aceea, ca şi acum, Barbă purta dosarele lui Flutur, dar fără funcţie pandemică în Consiliul Judeţean Suceava, ci doar ca umil consilier personal al Stăpânului. Activa prin comitetul administrativ al Centrului Cultural „Bucovina”, împreună cu alţi înstrăinaţi de cultură, dar încă nu-l apucase morbul genialităţii vizionare strategice. Era în relaţii strânse cu eşuatul de la „Monitorul”, dar, deşi eşuatul se dădea drept geniu al organizărilor de spectacole rock, deşi nu organizase nici unul, dar folosea ca argument decisiv faptul că îl cununase pe un component al trupei „Bucovina”, Barbă nu a complotat, multă vreme, împotriva Festivalului „Bucovina Rock Castle”. A făcut-o mult mai târziu şi continuă să distrugă Festivalul, cu argumentul logistic al Naşului şi al Finului rock. „Serile muzicale sucevene”, din august 2021, au fost produsul genialităţii lor. Bravo! Oricum, pe noi nu ne mai interesează.
Pentru viitor, Naşul, Finul, Barbă şi cu Flutur, care încă e ocupat cu incredibilul „festival al democraţiei liberale”, vor avea propriul lor festival de rock, prilej pentru Flutur ca să-şi ţipurească strigăturile creaţie proprie şi în ritmurile rock-metal ale vestitorului de pustietate „Cântă cucu-n Bucovina”. Centrul Cultural „Bucovina” a fost izgonit dintre organizatori şi interzis, iar masa şi cazarea pentru trupele din festival au fost abrogate, devenind strategie economică PD-liberală. Taman ca în întreaga patrie, în care fluturiştii PDL implementează, pentru întregul popor, foametea, frigul şi întunericul. Bravo lor!
Tăind masa şi cazarea (costau, pentru o ediţie completă şi complexă, circa 800 euro), Naşul şi Finul vor avea doar 30.000 euro (numai scena costă 10.000), cu care să spargă gura târgului. Le dorim succes deplin, ca şi la guvernare, mai ales că, după stereotipul lui Flutur, în fiecare dimineaţă Barbă şopteşte ca pe rugăciune: „Gata, de mâine, dimineaţă, trecem la treabă!”. Io-te, fleoşc!
