Arderea Cărţilor Bucovinei, la Suceava

Domnul Ilie Niţă, vicepreşedintele C. J. Suceava, în publicul sucevean

*

Când ajungi la Suceava, în târgul în care s-au ars, în 1952, cărţile clasice ale neamului românesc, te încearcă un sentiment de pustietate, de provincialism exasperant, dacă vii dinspre Corlata, localitatea bucovineană cu cei mai mulţi oameni şi cu foarte puţină populaţii. La Suceava, lucrurile stau taman pe dos: puţini oameni, multă populaţie şi mulţi politicieni.

*

Comemorasem noi Arderea Cărţilor Bucovinei, în această ultimă săptămână, cu intenţia declarată de a săvârşi, odată cu evreii din Israel, în 28 aprilie, şi nu aiurea în timp, cum se tot întâmplă, şi Comemorarea Holocaustului, poetul simbol al martiriului şi al ţipătului fiind, în fond, Dan Pagis, cel pe care ni-l asumaserăm prin editarea şi dăruirea cărţii “Poetul cu cerneala secretă”.

*

*

Dan Pagis s-a născut la Rădăuţi, într-un paşalâc odios, care l-a “zvârlit”, cum spunea Pagis, pe când viitorul poet avea doar 11 anişori, şi încă stăruie în a-l mai “zvârli”. Când mă refer la “noi”, fac trimitere directă şi la Consiliul Judeţean Suceava, şi la Centrul Cultural “Bucovina”, şi la Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”, şi la Muzeul Bucovinei, şi la ziarul “Monitorul de Suceava”, şi la tipografia “Muşatinii”, şi la comunităţile din Corlata, Vatra Dornei şi Gura Humorului, deci la cele constituite majoritar din oameni, dar şi la instituţiile publice din localităţile menţionate.

*

Directorul Bibliotecii Bucovinei “I. G. Sbiera”, domnul Gabriel Cărăbuş, şi, în planul “fotografului” de ocazie, artistul total Constantin Severin

*

Manifestarea finală a fost deschisă de  Gabi Cărăbuş, doctor în istorie şi directorul Bibliotecii Bucovinei “I. G. Sbiera”, artistul total (poet, prozator, publicist şi artist plastic) Constantin Severin mulţumindu-se cu rolul auto-asumat de artist (ca şi mine)… pozaristic, amândoi rivalizând în obţinerea de prim-planuri, în faţa unui public restrâns, dar sensibil, profund şi valoros.

*

Cărturarul Gheorghe Giurcă

*

Erau, acolo, în public, universitarul bucureştean Dumitru Balan, pictorii Constantin Ungureanu-BOX şi Iulian Dzubinski, întemeietorul ziarului “NordPress”, Ghiţă Ştirbu (asta da, surpriză!),  scriitori tineri, ale căror nume sunt convins că le voi memora în viitorul apropiat, când se vor îndreptăţi la cotidian, erau, acolo, oameni frumoşi, faţă de care nutresc un profund respect. Era, tot în rândurile publicului, şi vicepreşedintele C. J. Suceava, generosul domn Ilie Niţă, de care mă leagă o caldă prietenie.

*

Vicepreşedintele Ilie Niţă, prezentând, cu entuziasm, cărţile lansate

*

Apoi, după o filipică împotriva şovinismelor de orice natură, aparţinând, conform site-ului oficial al Uniunii Europene, celui mai dur “antisemit din România”, adică subsemnatul (într-un moment asemănător, Octavian Goga a răbufnit: “Dar, domnilor, îmi insultaţi inteligenţa!”), poetul Menachem Falek ni l-a înfăţişat pe Dan Pagis.

*

Menachem Falek, prezentând “Poetul cu cerneala secretă”

*

Menachem Falek, poet cu cărţi traduse şi publicate în multe limbi europene, inclusiv în română, cu o carte-poem tradusă şi publicată în 50 limbi ale Pământului (inclusiv în chineză şi în… tătară), este prietenul pe care-l ştiu dintotdeauna şi pentru totdeauna. Doar la un lucru nu m-am aşteptat de la el, dar de ce ţi-i scris nu ai scăpare. Pentru că, imediat ce a finalizat un vibrant medalion “Dan Pagis”, Mena Pagis a scos şi mi-a înmânat, din partea Asociaţiei Scriitorilor de Limba Ebraică din Israel (similarul Uniunii Scriitorilor de la noi), o “Diplomă de Onoare”, pentru meritele pe care le-aş avea “pentru perpetuarea şi memorizarea scriitorilor evrei născuţi în Bucovina”.

*

Călit în bătăliile vremelniciei pământeşti, eu nu mă pierd, cu una, cu două, în nici o situaţie. Cel puţin aşa mi s-a întâmplat mereu şi mereu, dar gestul Comitetului organizaţiei profesionale a scriitorilor evrei m-a lăsat fără replică şi sugrumat de o ciudată duioşie. Mi-am revenit, însă, destul de repede, pentru că diploma pe care o reproduc mai jos, nu mie îmi aparţine, ci celor reprezentaţi instituţional de Consiliul Judeţean Suceava şi de Centrul Cultural “Bucovina”.

*

O diplomă care m-a lăsat fără replică

*

Tocmai de aceea, am insistat ca la lansările cărţii lui Dan Pagis în Israel, la Ierusalim, Tel Aviv şi Haiffa, să participe Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, şi nicidecum eu, care nu-s decât o biată frunză pe apă, deşi nu îşi uită rădăcinile.

*

Doina strămoşilor, adică doamna Gabriela Teişanu

*

După Dan Pagis, nu mai e loc de cuvinte, ci de ritualuri străvechi, în care omul nu-i decât un contur, o siluetă pierdută într-o imensitate albă, aşa cum, de altfel, o şi sugerează coperta cărţii “Poetul cu cerneala secretă”, realizată pe baza unui tablou de Radu Bercea. Şi cum sacralitatea spiritualităţii româneşti o reprezintă Doina, am rugat-o pe colega mea, doamna Gabriela Teişanu, să oficieze.

*

Constantin Horbovanu şi iniţierile în “Înţelepciunea umorului”

*

Abia după aceea, după Doină şi după reîntoarcerea în timp, a fost loc şi pentru cuvinte, pentru seninătatea lor optimistă, pe care Constantin Horbovanu, umorist înnăscut, o consacră în cartea “Înţelepciunea umorului”, carte serioasă, de apropape 350 de pagini, în care intră şi ilustraţiile prietenului nostru comun, artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM.

*

Mihai Pânzaru-PIM

* 

O altă Doină, cântată de Gabi Teişanu, a încheiat o poveste frumoasă, de care îi va fi tare dor, în Ţara Sfântă, poetului Menachem Falek. Tot atât de dor, pe cât ne va fi nouă, Gabi Teişanu, Corina Scântei, Radu Bercea, Mihai Pânzaru-PIM, Constantin Horbovanu, Viorel Varvaroi, Victor Rusu, Aurel Alexa, Cornel Boicu, Dănuţ Lungu, Gheorghe Senciuc şi Ion Drăguşanul, de Menachem Falek.

*

Menachem Falek, un om de care ne va fi dor

* 

Mâine, îl voi conduce pe Mena Falek la Otopeni. Astăzi, la despărţire, i-am zis că arareori mi-a fost dat să întâlnesc un om ca el, iar Mena a râs: “Sigur, tare bine ar fi, dacă ar exista 10 oameni ca mine în Ierusalim! Din nefericire, sunt doar… vreo zece mii!”. Are stofă de umorist Mena Falek, iar asta îl face şi mai unic.

*

Ion Drăguşanul

Cărţile, sărbători ale Corlatei

Corlata Violetei Ţăran, capitala poeziei europene

*

În urmă cu vreo câţiva anişori, poeţi din Olanda, Belgia, Germania, Estonia, Israel, Brazilia, Franţa, Anglia, Italia şi din România, reuniţi în “Naţiunea Poeţilor”, proclamau Corlata, după o serioasă documentare la faţa locului, singura capitală a poeziei europene, întocmind şi un act, pe care l-au semnat cu toţii, în casa din Fundu Moldovei a Muzeului Satului Românesc, din Bucureşti. De atunci, nu a mai fost posibilă manifestare cu poeţi străini fără Corlata, satul care i-a vrăjit prin frumuseţea tulburătoare a oamenilor. Martor îmi este Menachem Falek, poetul din Ierusalim care ni l-a redat pe Dan Pagis, deşi nu-l merităm.

*

Menachem Falek, în biroul secretarului Primăriei din Berchişeşti, împreună cu doi dintre şefii culturii judeţene, Viorel Varvaroi şi Victor Rusu, şi cu Radu Bercea

*

Victor Rusu e bărbatul vigilent, din uşă, îmbrobodit după moda “Cumătră dragă” (serialul lui din “Jupânu”), iar Viorel Varvaroi – frumosul ăla arătos, cu o suspectă cravată roşie sub jugulară. Dar haideţi să vi-i apropii puţin, ca să-i vedeţi mai bine!

*

Victor Rusu şi Viorel Varvaroi

*

Fotografia spune totul! Glumesc, desigur, amândoi fiindu-mi vechi şi statornici prieteni. Domnul Manager, deci Viorel Varvaroi, şi-a pus, niţel, pălăria lui PIM, cu gândul să se exerseze în caricatură, chestie care nu i-a izbutit, pentru că nu pălăria trebuia împrumutată, ci ceea ce se afla sub ea.

*

Primirea, în incinta noului cămin cultural din Corlata

*

Întotdeauna, cărţile şi autorii lor aşa au fost primiţi la Corlata, orice lansare de carte transformându-se, automat, într-o sărbătoare a satului. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, care nu m-a crezut, dar care avea şi o misie de îndeplinit, fiindu-mi domnia sa cel mai mare şef judeţean, avea să beneficieze de aceiaşi primire, cu nimic diferită de primirea poeţilor, la care, de altfel, avea să şi participe, împreună cu senatorul Ovidiu Donţu şi cu domnii Tiberiu Brădăţan şi Constantin Mărgineanu.

*

Primirea politicienilor care nu fac alergie la cărţi

*

Primirea poeţilor Marius Chelaru, din Iaşi, şi Menachem Falek, din Ierusalim, de către Preşedintele Nechifor, de către politicieni şi de către corlăţeni

*

Localnicii erau bucuroşi de oaspeţi, ba chiar interesaţi de fiecare în parte, fie că era vorba de autori de cărţi sau de autori de… viitor (nici măcar bunul Dumnezeu nu mai ştie cum va arăta acest viitor, dar nu-i bai, din moment ce ştiu şi politicienii, şi alegătorii lor; eu habar n-am, de aia nu votez!).

*

Preşedintele Nechifor şi artiştii “Cerbului” din Corlata. Artişti, sacerdoţi, nicidecum dansatori!

*

Şi eu m-am bucurat de prezenţa oficialităţilor, care, astfel, au avut ocazia să se convingă că nu muşc, deşi mai zgârii, uneori, dar fără să mă dau, neprovocat, la jugulara nimănui. Lui Ovidiu Donţu, de pildă, i-am dedicat, nu de mult, un poem în acrostih. Omului Ovidiu Donţu, nu încă şi politicianului.

*

De mulţi ani, de când tot merg la Corlata, aşa sunt întâmpinaţi scriitorii

*

În sala arhiplină, colegii mei, Corina Scîntei şi Dănuţ Lungu, îi întâmpină şi pe localnici, şi pe oaspeţi, cu cărţi, dăruirea însemnând dezicerea Consiliului Judeţean Suceava şi a Centrului Cultural “Bucovina” de iresponsabila crimă a arderii cărţilor vechi, pe parcursul primăverii şi verii anului 1952, în curtea interioară a închisorii din Suceava. Ei le-au ars, noi le facem să reînvie. Asta şi înseamnă Comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei, o stăruitoare recuperare şi încredinţare de memorie.

*

Corina Scîntei, întâmpind şi autorii cu… cărţi

*

Corina Scîntei şi Dănuţ Lungu, colegii mei de la Centrul pentru Conservarea şi Promovasrea Culturii Tradiţionale Suceava, asigurând partea tehnică a manifestării

* 

Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor avea de înmânat poetului Menachem Falek o diplomă, în care, în numele Consiliului Judeţean Suceava, îi confirma oaspetelui judeţului statutul onorific de “ambasador al spiritualităţii bucovinene în Israel“. Prin urmare, a salutat evenimentul, apoi i-a înmânat lui Mena Falek onoranta diplomă.

*

Primarul comunei Berchişeşti, doamna Violeta Ţăran, dând startul manifestărilor

*

Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor, salutând evenimentul

*

Înmânarea diplomei

*

Menachem Falek, arătând diploma publicului

*

Menachem Falek, proaspăt… “diplomat”

*

M-am tot străduit eu să găsesc un unghi bun de fotografiat, dar ferestrele largi şi luminoase ale noului edificiu de cultură din Corlata, Căminul Cultural “Floriun Piersic”, mi-au jucat feste:

*

Un unghi de fotografiat mai bun

* 

Manifestarea, care urma să continue şi cu un dublu spectacol al localinicilor, s-a desfăşurat dinamic, aşa că, tot dinamic, o să-l povestesc din câteva fotografii:

*

Menachem Falek, prezentând cartea lui Dan Pagis

*

Constantin Horbovanu, enidenţiind “Înţelepciunea umorului”

*

Managerul Centrului Cultural “Bucovina”, domnul Viorel Varvaroi

*

Autorii şi cărţile lor

*

Splendida primăriţă Violeta Ţăran

*

Gabriela Teişanu, cântând, cu har, o doină

*

Poetul Marius Chelaru, prezentându-l pe Menachem Falek, poetul

*

Menachem Falef, poetul

*

Publicul

*

Altă doină, interpretată de Gabriela Teişanu

*

La Corlata, autorii şi cărţile lor, dansurile şi cântele localnicilor au cimentat, de-a lungul anilor, o trainică prietenie. Am văzut, la Corlata şi un spectacol de excepţie, cu suite de dansuri ale generaţiilor, cu “Cerbul” din Corlata, cu trei tinere interprete de excepţie, am văzut un port impecabil, scos din lăzile de zestre ale bunicilor, întru retrăirea tuturor vârstelor. Chiar şi cornul, din care slobozeau semnale cetaşii “Cerbului”, avea o întreagă memorie în spate.

*

Un corn de vânătoare, din 1918

*

Preşedintele Nechifor, fascinat de vechiul corn

*

Tiberiu Cosovan, impresionat de “Cerbul” de la Corlata, moştenire spirituală de la regretatul Viorel Piersic

*

Pentru că e foarte târziu şi pentru că, peste câteva ceasuri doar, Comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei se va încheia la Suceava (ora 14, în Sala “Elena Greculesi” a Bibliotecii Judeţene “I. G. Sbiera”), am să inserez, fără comentarii, fotografii din sărbătoarea satului Corlata: CARTEA. Public, inclusiv autorii, fascinaţi de folclorul autentic, artişti corlăţeni înăscuţi şi de un bun simţ dezarmant, dar şi o petrecere populară pe cinste, săvârşită sub poala pădurii, la “La Ciupercă”, petrecere la care au participat, într-o singură şi unitară familie, săteni şi autori de cărţi.

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*