Cărţile, sărbători ale Corlatei
*
În urmă cu vreo câţiva anişori, poeţi din Olanda, Belgia, Germania, Estonia, Israel, Brazilia, Franţa, Anglia, Italia şi din România, reuniţi în “Naţiunea Poeţilor”, proclamau Corlata, după o serioasă documentare la faţa locului, singura capitală a poeziei europene, întocmind şi un act, pe care l-au semnat cu toţii, în casa din Fundu Moldovei a Muzeului Satului Românesc, din Bucureşti. De atunci, nu a mai fost posibilă manifestare cu poeţi străini fără Corlata, satul care i-a vrăjit prin frumuseţea tulburătoare a oamenilor. Martor îmi este Menachem Falek, poetul din Ierusalim care ni l-a redat pe Dan Pagis, deşi nu-l merităm.
*
*
Victor Rusu e bărbatul vigilent, din uşă, îmbrobodit după moda “Cumătră dragă” (serialul lui din “Jupânu”), iar Viorel Varvaroi – frumosul ăla arătos, cu o suspectă cravată roşie sub jugulară. Dar haideţi să vi-i apropii puţin, ca să-i vedeţi mai bine!
*
*
Fotografia spune totul! Glumesc, desigur, amândoi fiindu-mi vechi şi statornici prieteni. Domnul Manager, deci Viorel Varvaroi, şi-a pus, niţel, pălăria lui PIM, cu gândul să se exerseze în caricatură, chestie care nu i-a izbutit, pentru că nu pălăria trebuia împrumutată, ci ceea ce se afla sub ea.
*
*
Întotdeauna, cărţile şi autorii lor aşa au fost primiţi la Corlata, orice lansare de carte transformându-se, automat, într-o sărbătoare a satului. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, care nu m-a crezut, dar care avea şi o misie de îndeplinit, fiindu-mi domnia sa cel mai mare şef judeţean, avea să beneficieze de aceiaşi primire, cu nimic diferită de primirea poeţilor, la care, de altfel, avea să şi participe, împreună cu senatorul Ovidiu Donţu şi cu domnii Tiberiu Brădăţan şi Constantin Mărgineanu.
*
*
*
Localnicii erau bucuroşi de oaspeţi, ba chiar interesaţi de fiecare în parte, fie că era vorba de autori de cărţi sau de autori de… viitor (nici măcar bunul Dumnezeu nu mai ştie cum va arăta acest viitor, dar nu-i bai, din moment ce ştiu şi politicienii, şi alegătorii lor; eu habar n-am, de aia nu votez!).
*
*
Şi eu m-am bucurat de prezenţa oficialităţilor, care, astfel, au avut ocazia să se convingă că nu muşc, deşi mai zgârii, uneori, dar fără să mă dau, neprovocat, la jugulara nimănui. Lui Ovidiu Donţu, de pildă, i-am dedicat, nu de mult, un poem în acrostih. Omului Ovidiu Donţu, nu încă şi politicianului.
*
*
În sala arhiplină, colegii mei, Corina Scîntei şi Dănuţ Lungu, îi întâmpină şi pe localnici, şi pe oaspeţi, cu cărţi, dăruirea însemnând dezicerea Consiliului Judeţean Suceava şi a Centrului Cultural “Bucovina” de iresponsabila crimă a arderii cărţilor vechi, pe parcursul primăverii şi verii anului 1952, în curtea interioară a închisorii din Suceava. Ei le-au ars, noi le facem să reînvie. Asta şi înseamnă Comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei, o stăruitoare recuperare şi încredinţare de memorie.
*
*
*
Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor avea de înmânat poetului Menachem Falek o diplomă, în care, în numele Consiliului Judeţean Suceava, îi confirma oaspetelui judeţului statutul onorific de “ambasador al spiritualităţii bucovinene în Israel“. Prin urmare, a salutat evenimentul, apoi i-a înmânat lui Mena Falek onoranta diplomă.
*
*
*
*
*
*
M-am tot străduit eu să găsesc un unghi bun de fotografiat, dar ferestrele largi şi luminoase ale noului edificiu de cultură din Corlata, Căminul Cultural “Floriun Piersic”, mi-au jucat feste:
*
*
Manifestarea, care urma să continue şi cu un dublu spectacol al localinicilor, s-a desfăşurat dinamic, aşa că, tot dinamic, o să-l povestesc din câteva fotografii:
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
La Corlata, autorii şi cărţile lor, dansurile şi cântele localnicilor au cimentat, de-a lungul anilor, o trainică prietenie. Am văzut, la Corlata şi un spectacol de excepţie, cu suite de dansuri ale generaţiilor, cu “Cerbul” din Corlata, cu trei tinere interprete de excepţie, am văzut un port impecabil, scos din lăzile de zestre ale bunicilor, întru retrăirea tuturor vârstelor. Chiar şi cornul, din care slobozeau semnale cetaşii “Cerbului”, avea o întreagă memorie în spate.
*
*
*
*
Pentru că e foarte târziu şi pentru că, peste câteva ceasuri doar, Comemorarea Arderii Cărţilor Bucovinei se va încheia la Suceava (ora 14, în Sala “Elena Greculesi” a Bibliotecii Judeţene “I. G. Sbiera”), am să inserez, fără comentarii, fotografii din sărbătoarea satului Corlata: CARTEA. Public, inclusiv autorii, fascinaţi de folclorul autentic, artişti corlăţeni înăscuţi şi de un bun simţ dezarmant, dar şi o petrecere populară pe cinste, săvârşită sub poala pădurii, la “La Ciupercă”, petrecere la care au participat, într-o singură şi unitară familie, săteni şi autori de cărţi.
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*