Păzea folclor, vine juriul mondialist sucevean!
Cadrista C. J. Suceava, Mihaela Beldiman: Deci, domnilor găgăuzi preşedinţi Mîrza, Flutur şi Nechifor, pe membrii PCR, care nu-s buni la nimic, îi fac fie şefi de instituţii descentralizate, fie îi plasez în incultură…
Amurgul dumneaei de vieţişoară, cum obişnuia să spună poetul Gheorghe Lupu, folclorul bucovinean, în componentele lui de “comori de suflet românesc”, a feştelit-o, pentru că juriul prof-tilor de la Frătăuţii Noi, care prof-ti şi-au dovedit crasa incompetenţă, merge, duminică, şi la Corlata. Şi hai noroc şi la mulţi ani, iar vor juriza! Că doar, la Frătăuţii Noi, ei, prof-tii, au descoperit printre comorile de suflet românesc folclorul şi portul din “Ucraina centrală”, cum i-a dumirit instructorul Vlâgea, deşi ar trebui să caute dumnealui mai înspre nord-estul Ucrainei, pe lângă înflăcărata (la propriu) graniţă a Rusiei lui Putin. De ce se falsifică folclorul ucrainean din Bucovina cu folclor de Balşoi Teatrî?
*
Pentru că trei din cei patru preşedinţi ai Consiliului Judeţean Suceava (primul a fost regretatul Constantin Sofroni – sper că nu aţi uitat!), adică domnii Gavril Mîrza, Gheorghe Flutur şi Ioan Cătălin Nechifor, de câte ori aveau câte o obligaţie faţă de foştii ştabi bolşevici din Suceava, le plasau tovarăşii sau rudele în sistemul culturii, unde tovarăşii şi tovarăşii-tovarăşele neamuri se simţeau bine, mai ales în posturi de specialişti, care iau decizii, care taie şi împart folclorul, după plac, iar culturii culte îi taie numai finanţările. Că plac nu au şi în acest domeniu, tovarăşii doar la hopa-ţupa pricepându-se şi simţindu-se barbaţi diştepţi, cu mucii în batistă.
*
Falsurile folclorice grosolane, de la Negostina, Balcăuţi şi Siret, recent premiate cu 10 pe linie (Constantin Irimia, care a vrut descalificarea, a dat, în cele din urmă, 9 şi ceva, ca să nu fie el… descalificat), deşi nu par a fi grave, sunt mai presus de închipuire. Copiii, care învaţă să danseze după casetele de la Balşoi Teatrî, instruiţi de nişte turifleşti folcloroase, vor fi, peste cinci decenii, bătrânii satelor bucovinene, iar la ei vor veni, în culegere de “autentic”, de “comori de suflet românesc”, constanţa cristescu, petre horvat, emil havriliuc, călin brăteanu, ion băiţan sau mihai camilar ai acelor vremuri. Iar copii vor avea şi poze, şi casete video, prin care vor putea dovedi că, în Bucovina, numai ruseşte s-a cântat şi dansat, în nădragi tătărăşti şi în bluze efeminat colorate. Aşa s-a întâmplat, în fond, şi cu copiii perioadei interbelice, cărora Straja Ţării şi, ulterior, PCR le-au spălat creierele, pentru a-i intoxica masiv cu falsuri propagandistice, pe care specialiştii ştiinţifico-fantastico-folcloroşi de astăzi, constanţa cristescu, petre horvat, emil havriliuc, călin brăteanu, ion băiţan sau mihai camilar le folosesc la o nouă spălare de creiere. Halal să le fie, cu tot cu prostie!
*
Emil Havriliuc: Constanţa, dragă, aici au trăit mulţi nemţi, aşa că hai să alungăm “Cerbul” ţăranilor lui Viorel Piersic şi să punem în loc ceva european, nemţesc!
*
După logica premierilor de la Frătăuţii Noi, unde folclorul autentic românesc a fost îmbrâncit cât colo, ca să fac loc gloriosului repertoriu şi port rusesc moscovit, la Corlata miticul “Cerb” ar trebui aruncat la groapa de gunoi a delăsării parvenitismului românesc şi înlocuit cu dansuri germane, că doar în Corlata au trăit mulţi nemţi şi, astăzi, mulţi românaşi, cu bunici zvăpăiate, în tinereţea lor, au fie părul blond, fie ochii albaştri, fie şi una, şi alta. De ce n-ar ieşi corlăţenii, la festivaluri, cu folclor german, care poate rivaliza oricând cu cel rusesc, prin frumuseţe, başca faptul că e folclor de domni şi de doamne înnăscuţi europeni?
*
Maestrul coregraf şi director al Şcolii de Arte Ion Băiţan: Noi, zahareştenii, avem comori de suflet românesc, moştenite de la fratele Eroului Ion Grămadă, care a emigrat în America!
*
Zahareştenii, toţi domni şi cu ex-primarul lider cultural judeţean, ar trebui să renunţe la “Ţărăneasca”, “Ciobănaşul”, “Bălăceanca” şi la alte astfel de apucături, pentru că, printre comorile lor de suflet românesc, numai bine ar încape petrecerile cu cow-boys, pe care le moştenesc, pe bune, de la un frate al lui Ion Grămadă, care a fugit în America şi acolo a rămas. Eu parcă-l şi văd pe Băiţan, cu chistol la cingătoare şi director şi mai mare, care bate din chicioare, şî pi zloatî, şi pi soari. Dar numai ca un texan get-beget al folclorului românesc înmondializat de jurii de imbecili.
*
Călin Brăteanu: Sântilienii moştenesc folclorul italian din batrâni, care au votat cu candidatul comunităţii italiene, ca să-i facă în ciudă lui Flutur!
*
Ciobanul din Sfântu Ilie, Călin Brăteanu, ar putea trece la “Tarantela”, că doar e domn portocaliu, precum avertizările împotriva exploziilor, de pe buteliile pe care le manipula, înainte de a-l unge Flutur şi Beldiman intelectual. Că doar e vremea să ne dovedim şi noi, ţaranii, cetăţeni europeni, care ştiu să halească, să beie, să grohăiască şi să ţopăie europeneşte.
*
Dincolo de glumă, e de plâns. Exagerez: de unde atâta demnitate şi înţelepciune în noi, care să îmbrâncească plânsul peste lume?
