*
Aveam o stea de dus eu, călătorul
neobosit prin sacre calendare,
dar cerul încruntat a tras zăvorul
rudimentar al dogmelor primare,
escamotându-mi scapărul sub beznă
elegiacă, şi-am rămas plângând
atunci când şarpe îmi urca pe gleznă
*
Teroarea ereziilor şi când
omul în negru s-a crezut divin
durându-şi cultul lui de muritor
orgolios şi crud, lui să-i închin
ruina stelei mele, rătăcită
atât de amplu încă în destin
numai să-i dau căderea în ispită.
*
Deja presimt tăcerile cum vin
incendiind cu armonii depline
neantul vieţii, căreia mă-nchin
ursit doar umilirilor străine
*
Trecute dintr-un trup în celălalt,
orbind şi generaţii nenăscute,
dar eu refuz utopicul înalt,
o să-l arunc cu bolţile ştiute:
rob nu mai vreau pe cale să mă ştiu,
am alte răni în coasta mea durute,
nu am putere robul lor să fiu!
*
Păşeşte prin destin şi-abia-l aud,
e ca o umbră însoţind lumini
tot înspre zarea stelelor din sud
riscând să-mpartă doar cununi de spini:
e prea târziu, îi strig, în suferinţi
*
Hotarnicii fac alte împărţeli,
oraşele ne pradă de părinţi,
risipele lor sacre de-ndoieli
vânează numai stelele de sus
ademenite-n oameni de greşeli
trăite disperat şi de Iisus!
Ăl mai tare rocker din Suceava: Viorel Muha
*
Prieten al meu de fix patru decenii, Viorel Muha mă sună, într-o seară, şi-mi zice că a auzit că vin “copiii noştri de la Doneţk”, adică muzicienii de la JinJer, să cânte în Suceava. Da, şi care-i problema?, îl întreb, iar Viorel îmi spune, cu un tremur în glas, că ar trebui să-i întâmpinăm gospodăreşte, cu mâncare caldă şi bună, “pe bieţii copii, cu ţara măcinată de război”. Că soţia lui, Ana, deja s-a gândit la un meniu regesc (prânz, cină şi mic dejun), că a şi cumpărat ce-i era de trebuinţă, eu urmând doar să-l anunţ când vin “copiii” şi să-i mijlocesc întâlnirea cu ei.
*
Viorel Muha şi neîntrecuta vocalistă Tatiana Schmailiuk
*
Astăzi, joi, 20 noiembrie 2014, am fost cu Viorel Muha, la Club 31, fix la ora 16, când JinJer se pregătea pentru probele de sunet. Ne-am îmbrăţişat “copiii de la Doneţk”, cu excepţia bateristului Yevhen Mantulin, care a căzut victimă unui accident nefericit şi este internat, pe termen lung, într-un spital. E lucru de înţeles că şi ei ne zic nouă “tată”, drept pentru care continuu să susţin, cu încăpăţânare, că abia Viorel Muha este un rocker adevărat. Ca să nu mai vorbesc de doamna lui, Ana.
*
Viorel Muha şi impresarul trupei JinJer
*
În fiecare an, eu îi închin Bucovinei măcar câte o carte. În anul acesta, mai multe, care vor fi oferite publicului participant la manifestările patriotice, prevăzute prin lege, şi organizate, cu mult spirit de sacrificiu şi cu enormă dragoste de ţară de către organizatori. Nu-i ştiu şi nici ei nu mă ştiu, deci nu am nimic de pierdut.
*
*
Între timp, trăiesc despovărarea de cântec, urmând să o săvârşesc definitiv în 7 ianuarie, atunci când Andi îmi va prelua povara şi o va duce mai departe. Într-o săptămână, trebuie să termin “cântecele” şi să întru la tehnoredactare, între “Muşatinii” care îmi sunt atât de dragi.
*
*
În 28 noiembrie 2014, veţi primi, gratuit, cărţile şi revista cu coperţile reproduse mai sus. Memorie bucovineană, începând cu cea a atestării Bucovinei geografice (30 martie 1392), prezentată de cârmuitorii judeţeni, pe care, prin vot, mi i-aţi pus lespede pe creştet, cârmuitori care îşi închipuie că Bucovina a început, acum, 60 de ani (ptiu, drace!), prin înfiinţarea Ansamblului de Cântat la Nunţi şi în Campanii Electorale “Ciprian Porumbescu”. Halal să le fie!