Dragusanul - Blog - Part 1200

1914-1917, porturi populare în “Galizien und Bukowina”

La Şerbăuţi, în Bucovina

La Şerbăuţi, în Bucovina, în 1915

*

O carte despre “Războiul Naţiunilor”, scrisă şi publicată de Franz Zach, în timpul războiului (în 1917, la Klagenfurt), “Galizien und Bukowina”, oferă numeroase mărturii iconografice despre Galiţia şi despre Bucovina de acum, o sută de ani în urmă. Printre altele, deşi indirect, şi mărturii despre portul popular al românilor, ucrainenilor şi polonilor din Bucovina şi din Galiţia, mărturii pe care le reproduc, în tentativa mea necontenită de a convinge autorităţile publice şi culturale din judeţul Suceava că nu e demn să ne batem joc de spiritualitatea tradiţională ucraineană şi faţă de cea polonă prin admiterea de contrafaceri stupide, precum cele ale pseudo-ansamblurilor de la Siret, Negostina, Şerbăuţi, Bălcăuţi sau Soloneţ (nu întâmplător am început acest material de la o fotografie, din 1915, cu sătenii din Şerbăuţi, în portul lor de duminică).

*

Voi posta fotografiile în ordinea: portul tradiţional ucrainean, portul tradiţional românesc şi portul tradiţional polon din Galiţia şi din Bucovina, precizând provincia din care provin cei fotografiaţi.

*

Sat rutean langa Przemysl, în Galiţia

Sat rutean langa Przemysl, în Galiţia

*

Ţărani ucraineni din Galiţia, săpând tranşee

Ţărani ucraineni din Galiţia, săpând tranşee

*

Ruteancă din Bucovina

Ruteancă din Bucovina

*

Ruteni din Bucovina

Ruteni din Bucovina

*

Românce din Bucovina

Românce din Bucovina

*

Jubileul Împăratului în Bucovina anului 1915 (15 august)

Jubileul Împăratului în Bucovina anului 1915 (15 august)

*

Soldaţi împeriali, între bucovineni

Soldaţi împeriali, între bucovineni

*

Ultimele două fotografii, care adună, în mulţimi, şi români, şi ucraineni, le-am trecut la români bucovineni (mai multe românce sunt în a doua fotografie, dar mai mulţi ucraineni, în prima), doar pentru a nu adânci confuzia (pe care o făcea şi primul guvernator al Bucovinei, generalul Spleny) referitoare la micile diferenţe dintre cele două porturi naţionale, care diferă doar prin cromatică (pastelată – la ucraineni, alb-negru-roşu cărămiziu – la români) şi prin motive (florale – la ucraineni, dreptliniare – la români).

*

Polonezi din Galiţia

Polonezi din Galiţia

*

Polonezi şi casă polonă ţărănească în Galiţia

Polonezi şi casă polonă ţărănească în Galiţia

*

Interior de casă ţărănească polonă, în Galiţia

Interior de casă ţărănească polonă, în Galiţia

 


Porturi populare bărbăteşti în Bucovina

Porturi populare ale principalelor etnii bucovinene

Porturi populare ale principalelor etnii bucovinene

*

Un site interesant (http://ehpestesto.wordpress.com/page/8/) prezintă, printre altele, şi câteva fotografii ale portului bărbătesc la diverse etnii bucovinene. În fotografia de mai sus, de pildă, românul şi ucraineanul, în prim plan, au costumaţii aproape identice. Nici vorbă, la ucraineni, de şalvari şi cămăşi viu colorate, aşa cum poartă, astăzi, falsele ansambluri ucrainene din judeţul Suceava.

*

Pentru cei (care ar trebui să fie) interesaţi, postez fotografiile realizate de domnul Dvorak, atrăgând, încă o dată, atenţia asupra asemănării dintre portul românilor şi ucrainenilor din Bucovina.

*

Port bărbătesc al rutenilor din Bucovina

Port bărbătesc al rutenilor din Bucovina

*

Portul popular al românilor bucovineni

Portul popular al românilor bucovineni

*

Portul huţulilor din Bucovina

Portul huţulilor din Bucovina

*

Portul lăutarilor ţigani din Bucovina

Portul lăutarilor ţigani din Bucovina

*

Portul lipovenilor din Bucovina

Portul lipovenilor din Bucovina

*

Portul unguresc în Bucovina

Portul unguresc în Bucovina

 


Cântecul lumii: lui Bogdan Atănăsoaie

*

Bard ostenit de irosiri pe cale

o nouă zi s-a furişat în casă

ghicind discret femeile domoale

din trecerea atât de somnoroasă

a timpului ostil prin călimara

nuntirilor din noaptea de pripas,

*

Apoi, desigur, o să vină seara

trăgând obloane grele peste glas,

atunci voi şti că bardul nu există

nici în tăcerea stelelor de sus

aprinse de cruzimea ce insistă

să bată cuie-n mâna lui Iisus,

obişnuind s-asmută trecătorii

asupra unor noi crucificaţi,

iar ei consimt şi îi confiscă norii

egali şi reci pe lume răsfiraţi.


De lemn Tănasă judeţeanu’!

Tănasă Judeţeanu'

Tănasă Judeţeanu’

*

La vernisajul superbei expoziţie de fotografie ROMÂNIA ŞI CHINA PITOREASCĂ şi la lansarea albumului-catalog al expoziţiei respective, ritualuri culturale săvârşite în prezenţa marilor artişti fotografi Ştefan Toth şi Victor T. Rusu, Preşedintele C. J. Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, “călcat”, pe neaşteptate şi instantaneu, de nu mai ştiu ce ministresă ponto-electorală, nu a putut veni, aşa că l-a trimis ca mesager instituţional pe un oarecare de lemn Tănasă judeţean, unul scorburos pătruns de propria-i importanţă.

*

Dacă-i şef (n-aş crede, pentru că Nelu Ienceanu, omul de serviciu al Palatului Administrativ Suceava, e un adevărat Andrei Pleşu, Răzvan Teodorescu, C. T. Popescu, Ion Cristoiu, Ilie Sârbu şi Gabriel Liiceanu pe lângă Tănasă ăsta, judeţeanu’!), şi Tănasă a primit cuvântul de la organizatori.

*

Şi dă-i pe rumeguş bucal, Tănasă ăsta, judeţeanu’: că a “văzut un pic din fotografii”, dar că imediat a înţeles că “la Suceava este şi cultură” şi tot aşa, când mai stâng, când mai nătâng, când mai hăis şi când mai cea, de-ţi venea s-apuci ceva, să-l alergi până-n şosea, hop-ş-aşa!

*

Halal mesager! Cu aşa cârpaci judeţeni, viitor de aur ne aşteaptă, bieţi slujbaşi ai culturii!

*

Vorba regretatului poet Gheorghe Lupu:

*

Amurgul dumneaei de vieţişoară!“.

*

Pictorul Constantin Ungureanu-Box, vizionând expoziţia. Cu creionul în mână, Tănasă!

Pictorul Constantin Ungureanu-Box, vizionând expoziţia. Cu creionul în mână, Tănasă!


Româneşte aşa a fost: China rămâne în familie!

Ioan Hanuşteac, primul Preşedinte al Asociaţiei de Prietenie Bucovina-China

Ioan Hanuşteac, primul Preşedinte al Asociaţiei de Prietenie Bucovina-China

*

Cu o modestie sinceră, primul Preşedinte al Asociaţiei de Prietenie Bucovina-China, domnul Ioan Hanuşteac, a mărturisit că, la puţin timp după ce a pus bazele prieteniei, după exemplul lui Ion Milescu-Spătarul, a gândit că e bine să încredinţeze responsabila funcţie unui om tânăr, domnul Ioan Cătălin Nechifor, care numai în mod cu totul şi cu totul întâmplător îi este domnului Hanuşteac ginere.

*

În fond, româneşte aşa a fost, este şi va fi în vecii vecilor:

totul, inclusiv China, rămâne în familie!