O zi, în familie

Carina şi Cozmina, la Mănăstirea Neamţului

*

Astăzi, nu am mai avut de ales: familia m-a capturat şi al ei am fost, uitând, pentru ceasuri şi ceasuri, de toate deşertăciunile. Aşa că am ajuns, mai întâi, la mănăstirea Neamţului, acolo unde odihneşte Mitropolitul Teoctist, cel care l-a miruit Domn pe Ştefan cel Mare şi care i-a fost alături până apropape de sfârşitul vieţii Voievodului. Pe treptele de la intrarea în biserică, adică exact acolo unde a fost decapitată de cazaci domniţa Ruxandra, fata lui Vasile Lupu, văduva lui Timuş Chmelnicky, încă mai poţi auzi sângele pe nedrept vărsat, dacă ai auz de auzit.

*

La mănăstirea Neamţului am mers cu gândul premeditat de a aprinde câteva lumânări pentru cât mai grabnica însănătoşire a prietenilor noştri Olga Finiş şi Constantin Emil Ursu, şi sper să se milostivească bunul Dumnezeu pentru că arari sunt oamenii care să le semene lor întru învrednicire.

*

Urcând spre Cetatea Neamţului

*

Apoi, pe caniculă straşnică şi cu o inimă care a cam început să-mi facă probleme, am urcat la Cetatea Neamţului, arsă în aceeaşi zi cu Cetatea Sucevei, în 1675, din ordinul lui Dumitraşco Vodă Cantacuzino, „grec tălpiz şi fricos, cu piele de iepure pe spate şi neavând nici o milă de ţară”, care trimis-a “pe Panaitachii uşerul Morona, cu un agă turc, pentru ca să strice cetăţile”.

*

Cetatea Neamţului

*

Arată superb Cetatea Neamţului, astăzi, iar înrudirea ei cu Cetatea Sucevei, care va arăta şi mai bine – în curând, sugerează un aliniament voievodal pe care, din păcate, cu ardelenci şi mironese, lungi şi alte coafeze, nu-l vom exploata niciodată cu adevărat şi ca potenţial turistic.

*

*

Deşi nu interesează pe nimeni, astăzi am trăit, apoi, întors în suceava, m-au luat de guler pasagera indecentă steliana vasilica miron, prin intermediul lui Viorel Varvaroi, şi veşnica noastră persecutoare, doamna Ardeleanu, prin intermediul arţăgosului soţ al domniei sale. Şi iar sfârşit!

Senatoarea sexi se crede Iulia Hasdeu!

Contribuţia senatoarei Miron în circumscripţia sa

*

Convenisem cu colegul meu, poetul Victor T. Rusu, ca, la Câmpulung Moldovenesc, eu să fotografiez parada “Întâlnirilor bucovinene”, iar el spectacolele, urmând să folosim fotografiile pentru site-ul Centrului Cultural “Bucovina”. Şi pentru că, pe lângă Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor, se aflau, acolo, şi câţiva politruci, deşi nu i-am pozat, le-am dat numele în cronica evenimentului. Pe cetăţeanca care (cacofonia se impune de la sine) s-a făcut luntre şi punte ca să i se ducă buhul de “senatoare sexi” uitasem cum o cheamă, dar pe parcursul elaborării articolului, mi-am amintit cele două prenume: Vasilica şi Steliana. Numele n-am izbutit cu nici un chip să mi-l amintesc, aşa că menţionasem, în treacăt, printre prezenţele nesemnificative, “senatoarea sexi Vasilica Steliana”. Din punctul meu de vedere, cetăţeanca n-a fost niciodată sexi, ci doar indecentă. Iar senatoare, nici măcar cât sexi.

*

Adineaori, m-a sunat şeful meu, Viorel Varvaroi, şi, amuzat, mi-a spus că a sunat “doamna senatoare” şi l-a făcut cu ou încondeiat şi cu oţet rozee, cerând grabnică reparaţie. De la Viorel Varvaroi am aflat şi că pe anonima faptelor o cheamă Miron. Steliana Vasilica Miron – să nu uitaţi acest nume, pentru că cetăţeanca se crede măcar Iulia Hasdeu, personalitate, divă, creier arzând neostenit pentru patrie, încât nu-i mai ajung banii pentru coafor.

*

Aş putea să vă dau şi o poză cu dânsa, că pozează de dă în brânci, dar nu se merită, pentru că, în curând, aşa cum este şi firesc, electoratul o va îmbrânci în negurosul anonimat, din care s-a ivit pe degetul mare, ridicat victorios, al lui Dan Diaconescu. Şi nu o să mai fie nimeni obligat să memoreze numele unei oarecare, care nu a lăsat nimic după ea. Sfârşit.

Ar trebui creată Naţiunea Creatorilor?

Creatorii, captivi în “civilizaţia” pământeană

*

Pentru că visam la reîntoarcerea publicului larg şi, în primul rând, a tineretului spre faptul cultural, împreună cu Viorel Varvaroi, Ramona Medeleanu, Mihai Pânzaru-PIM şi Victor T. Rusu, am decis ca, pe programul manifestării tradiţionale “Naţiunea Poeţilor”, să constituim, doar ca manifestare culturală, “Naţiunea Creatorilor”, o provocare, în care expoziţiei celor două tabere internaţionale de pictură, organizate simultan, şi recitalurilor de poezie, prilejuite de traducerea, pentru prima dată, a unor cicluri de poezie creată de poeţi suceveni, să i se alăture şi “nada” muzicală a unui spectacol acustic, conceput special pentru acest eveniment şi interpretat pe viu şi itinerant de Mihnea Blidariu, de la Luna Amară, şi de fiul meu, Andi Drăguşanul, de la Toy Machines, adică de artiştii care au făcut, în doar patru ediţii, ca Bucovina Rock Castle să devină unul dintre cele mai importante festivaluri de rock din răsăritul european.

*

Văzând, însă, cum nulităţile numite politicieni îşi permit să-i calce în picioare pe oamenii de cultură ai Sucevei, datorită cauzalităţii că ei, pigmeii politruci, sunt organizaţi, iar creatorii (oamenii pe care îi divinizez şi slujesc de o viaţă), nu, tare mă mai bate gândul să înfiinţez, la Suceava, pe bune o Naţiune a Creatorilor, un fel de sindicat al oamenilor care durează, şi să orientez şenilele adevăratei identităţi româneşti asupra coşmeliilor din care latră potăile din toate partidele politice împotriva culturii.

*

Nu am luat şi nu am să iau o decizie, dar dacă oamenii de cultură din judeţ vor dori să redevină, şi în faţa clipitei, forţa pe care o dau durabilităţii neamului românesc, n-am să ezit în a-mi pune armura şi a ieşi la bătaie. Dacă nu o vor dori, e treaba lor, pentru că, vorba lui Bolintineanu, “cei ce poartă jugul şi-a trăi mai vor / merită să-l poarte, spre ruşinea lor!”.

*

Ooo, dacă s-ar organiza oamenii de cultură, din toate breslele de creaţie sucevene, într-o singură forţă, cu sau fără mine, să mai văd eu care Abramburică Ardeleanu sau Găluşcar Lungu ar mai cuteza să latre la ei şi în dauna creaţiei lor!

*

Singur, cum o fac de o viaţă, eu le-am tot rezistat politicienilor şi o voi face în continuare, dar mă întreb dacă oamenii pe care îi preţuiesc cu adevărat, creatorii, nu merită şi ei o recuperare de demnitate, pe care să şi-o asume cu toată vigoarea.

*

O precizare: Naţiunea Poeţilor este o organizaţie europeană, cu act constitutiv semnat şi asumat de poeţi din Olanda, Germania, Belgia, Italia, Israel, Franţa, Letonia, Brazilia, Anglia şi România, dar pe care o ţin la foc mocnit. Visam, cândva, ca prin antologiile multilingve pe care le vom realiza (limbile autorilor şi româna), limba în care m-am născut să devină singura limbă europeană care tezaurizează întreaga creaţie europeană. Când m-am împiedicat de zăgazurile prostiei parveniţilor, m-am lăsat păgubaş, dar nu de tot, urmând să scot hangerul din teacă atunci când se vor aştepta ăştia mai puţin. Vreţi să o facem împreună, făptuitori de cultură?

Lungu & Co au călcat în picioare demnitatea culturii!

Lugu şi cultura – foto newsbucovina.ro

*

Astăzi, miercuri, 23 iulie 2015, oamenii de cultură din Suceava au mers la şedinţa consiliului municipal suceava, ca să ceară adoptarea proiectului “Suceava, capitală culturală europeană”, propus, în urmă cu doi ani, de omul total al culturii europene, rădăuţeanul Matei Vişniec, şi susţinut de domnul Chiriac, cel care a făcut din Sibiu, pe bune, o capitală culturală europeană. Dar cum Matei Vişniec vorbise la suceava precum Moise (în pustie), abia în această vară s-a găsit un politician (şi poet), Ştefan Alexandru Băişanu, care să se bată pentru proiect. Nu i-a oprit nimeni pe Doamna Ardeleanu sau pe primarul impus de Domnia Sa, ion lungu, să-şi fi asumat proiectul, în urmă cu doi ani sau pe parcursul de până acum, dar când o face un altul, ţuşti la beregată. La beregata culturii, desigur, nu a lui Băişanu, care oricum iese bine din acest bucluc.

*

Eu nu am făcut parte din delegaţie, nici nu am semnat petiţia, deşi îi respect pe toţi cei care îşi revendică dreptul la cultură. Am părăsit, ieri, sala, pentru că am experienţa de viaţă care să mă lămurească despre inutilitatea demersului, în prelipka urbană a lui ion lungu. Dar m-au sunat, adineaori, cei care au fost şi mi-au povestit, stupefiaţi, cum răgeau bovinele consiliereşti, deranjate din rumegat, şi cum lătra ion lungu că el ar fi dat cei mai mulţi bani culturii – în condiţiile în care primăria lui lungu nu are, de ani buni, un leu destinat culturii, lungu făcându-şi un titlu de glorie din faptul că el nu “iroseşte” pe cultură. Din banii proprii, pentru că s-a ajuns de când v-a păcălit cu votul (până să vă fi păcălit, era mai rupt în fund şi decât mine, care-s din Mereni, el fiind de hăt, tocmai de la Prelipca), nu doar că n-a dat un firfiric, ba a mai înşfăcat şi fosta minunată galerie de artă a Sucevei (cu majusculă, pentru că nu aparţinea încă lui lungu), pe care a transformat-o în ditamai cârciumioara culturoasă, cu terase extinse şi pe sarcofagul de beton care a mutilat centrul sucevei lui lungu.

*

Un singur consilier local, domnul universitar Nicolae Barbă (poate că luaţi exemplu de la el, Doamnă Ardeleanu, că doar vă plăcea să-i faceţi anticameră, pe când era şi prin administraţie), impresionat de lista semnatarilor (nu mă număr printre ei, pentru că am plecat), le-a cerut scuze oamenilor de cultură şi a promis că, pe viitor, va susţine proiectul (mă îndoiesc, pentru că ordinele de partid vor fi inverse şi viceverse!).

*

Lungu, sprijinind… cultura – foto snews.ro

*

Aşadar, astăzi, 23 iulie 2015, personalitatea şi speranţa unor somităţi culturale precum: George Sârbu, Lucia Puşcaşu, Doina Cernica, Mihai Pânzaru-PIM, Dorin Liviu Clement, Emil Havriliuc, Alexandru Ovidiu Vintilă, Doina Catargiu, Radu Bercea (lungu îl transformă în deţinut politic pentru a n-a oară), Roman Istrati, Petru Oloieru, Tiberiu Cosovan (ca publicist, nu ca ziarist), Ioan Bodnar, Nicolae Cârlan, Ion Beldeanu şi aşa mai departe, au fost umilite grav de răgetele trepăduşilor locali şi ale vag alfabetizatului ion lungu. Ruşine să le fie! Şi nu le va fi, pentru că, în suficienţa lor, ăştia au agonisit de toate, numai ruşine nu.

*

Stimată Doamnă Ardeleanu, chiar vă simţiţi bine ştiind că aţi scuipat în sufletul omului total al culturii europene, Matei Vişniec, şi al celor pe care Matei Vişniec îi reprezintă? Dacă da, înseamnă că locul dumneavoastră este veşnic lângă ion lungu şi lângă slugoii lui municipali.