Naţiunea Creatorilor 2015: pictură, poezie şi muzică

Afişul “Naţiunea Creatorilor 2015“

*

În încercarea de a înfăţişa cultura durabilă într-un mod cât mai atractiv, Centrul Cultural “Bucovina” vă propune cinci spectacole de muzică şi poezie, în “scenografia” expoziţiei Taberei Internaţionale de Pictură “Bucovina – trecut, prezent şi viitor” şi a Taberei de Arte Vizuale “Bucovina, oglindită în artele vizuale contemporane”.

*

Concertul, prevestitor de “Bucovina Rock Castle”, va fi susţinut de muzicienii Mihnea Blidariu, de la “Luna Amară”, şi Andi Drăguşanul, de la “Toy Machines”, cei doi urmând să cânte, împreună, 14 cântece pe seară, în pauzele celor trei reprize muzicale urmând să fie vernisată expoziţia mobilă, seratele literare fiind susţinute de Menachem M. Falek, Aviva Golan şi Lea Taran – toţi din Israel, şi de Roman Istrati, Liviu Dorin Clement, Victor T. Rusu, Alexandru Ovidiu Vintilă şi Ion Drăguşanul. Încă nu ştim la care dintre manifestări va participa şi poetesa… Sofia Vicoveanca, prezentă cu şapte poeme în antologia bilingvă “Naţiunea Poeţilor 2015”, iar Constantin Severin, care pleacă prin cele străinătăţuri, să-şi vadă copiii, probabil că va lipsi.

*

Conceptul de “naţiune a creatorilor” l-am conştientizat, citindu-l pe cumplit de nedrept uitatul mare poet bucovinean Mircea Streinul, care susţinea că Dumnezeu ni se tot arată, prin cele trei dimensiuni ale sale: poezia, pictura şi muzica.

*

Legitimaţiile, care ţin cont de sugestia sculptorului Cezar Popescu (în realizarea “Trofeului Bucovinei”), precum că arta (artistul) este tentaţia a zborului, captivă în sfericitatea pământească, nu vor individualiza, ci vor reuni într-o singură naţiune pictori din Slovacia, Cehia, Croaţia şi România, poeţi din Israel şi din judeţul Suceava, muzicieni rock dispuşi să susţină, seară de seară, cinci lungi concerte acustice, prilej de a rândui, împreună cu noi, cele privitoare la Festivalul Internaţional Bucovina Rock Castle, care, datorită parşiveniei primarului lungu, are de suferit, ca în fiecare an, până ce punem noi umărul şi o scoatem la capăt. De fiecare dată, chiar glorios (auzit-ai, lungule?).

*

*

Revista Bucovinei şi Urzica vieneză

*

În 12 august 2015, în cadrul Festivalului Internaţional “Naţiunea Creatorilor” (pictură, poezie şi muzică), organizat de Consiliul Judeţean Suceava şi de Centrul Cultural “Bucovina”, se va lansa şi numărul 3-4, din 2015, al “Revistei Bucovinei”, dedicat celor trei manifestări culturale majore ale judeţului Suceava (numai minţişoarele pâcloase ale primarului ion lungu şi ale celor care-i seamănă ar avea nevoie şi de explicaţii), “Zicălaşii”, “Naţiunea Creatorilor” şi “Bucovina Rock Castle”. Revista cuprinde câteva recuperări culturale inedite, dar şi un supliment umoristic încântător:

*

*

Suplimentul umoristic “Urzica vieneză”, conceput, tot ca recuperare inedită, doar cu umor românesc din secolul al XIX-lea (caricatură, epigramă, anecdotă, proză şi poezie umoristică), înseamnă o satiră extrem de actuală, din care nu lipsesc nici “vitregul regim” al ciracilor îmbogăţitului ion lungu, şi nici prostia lor (Heliade chiar cerşeşte “un pic de minte” pentru lungu). Dar, vorba noastră veche, veţi primi, veţi citi şi vă veţi răcori!

La Câmpulung, parada portului folcloros

Buciumaşii din Câmpulung

*

Festivalul Internaţional “Întâlniri bucovinene” nu a avut, vreodată, o concepţie de spectacol, de recuperare a memoriei, de multiculturalitate, improvizaţia lui Kowalsky vizând doar accesarea unor fonduri europene, prin făcătură folcloroasă. Tocmai de aceea, la festival, după cum am văzut eu de-a lungul anilor, participă, drept “bucovineni” saltimbancii din Romanaţi, “grecii” din Bucureşti, ceangăii din Bacău şi pontoşii basarabeni. Lipsa profesioniştilor în îndrumarea reînvierii datinilor, a dansurilor şi cântecelor naţionale (naţionale, nu populare), în conservarea porturilor naţionale şi în ierarhizarea consistenţei recuperărilor de memorii (vai de juriul câmpulungean!) are ca efect o continuă depreciere a manifestării şi o cooperativizare a porturilor populare. Dar parada e paradă, aşa că o trec în evidenţă… foto, spre firească delectare.

*

Piatra Şoimului din Câmpulung Moldovenesc

Soloceanca ceangăilor băcăuani

Poieniţa Jr. şi Poieniţa din Poiana Stampei

Mica Poiană

Perlyna Karpat (Ucraina), şi cu costume cooperatiste

Smerichka (Ucraina), şi cu costume cooperatiste

Grupul Ionică Ţăran (habar n-am cine-i acest nou… S. F. Marian!)

Flori de mină

Berehinia (Ucraina), în port ucrainean autentic

Muntenii Broştenilor

Răzeşii din Basarabia

Frunze de dor (Basarabia)

Floare de cireş (Basarabia)

Kolomeica balşoismului siretean

Siretul, altă inepţie “multiculturală”, premiată de un juriu inept

Csillagosveny Nepdalkor (Ungaria)

Romanaţi

*

Câmpulung, în sărbătoare

*

Câmpulungul Moldovenesc, beneficiarul celor mai frumoase clădiri austriece din sudul Bucovinei istorice, arată jalnic. Tencuielile se prăbuşesc, prostul gust politico-negustoresc sfarmă ţâţânile, vulgarizează esteticul, băşcălizează istoria şi tradiţia, dar nu-i bai, târgul pupăciosului Negură petrece şi se simte atât de european prin aiureala folcloroasă a întâlnirilor bucovinene. Asupra memoriei se buluceşte asaltul nătâng, inclusiv prin făloşenie, al unei contemporaneităţi fără identitate şi fără rădăcini.

*

Călăreţul de paradă

Răzeşul câmpulungean de secol XIX

Fântâna Franz Joseph, fără apă şi de sărbători

Fântâna Franz Joseph, în 1898

*

Portul câmpulungenilor este la fel de ţanţoş şi de o înduioşătoare neautenticitate, dar nu-i bai: autorităţile, inclusiv cele culturale, sunt mulţămite, iar câmpulungenii privitori, după câteva halbe cu bere, pe caniculă, se topesc de dragul a ceea ce văd.

*

Buciumaşii de paradă

Familie câmpulungeană, în port tradiţional

Gospodari câmpulungeni de paradă

Miri câmpulungeni în 1876

*

Câmpulungul, azi, şi Câmpulungul, ieri. O ruină în periculos declin, care prevesteşte Câmpulungului Moldovenesc o soartă rurală mai cenuşie decât cea a cătunului numit încă oraşul Solca.

*

*