Dragusanul - Blog - Part 1089

„Că destul am tot sperat / De la neamţul lăudat”

1869 GURA SATULUI frontispiciu

*

„Gura satului”, revista de umor, dar şi de „cântări” a lui Iosif Vulcan, cu apariţii din 1862, scrisă în limbajul „latinist” deja îndătinat în imperiul austriac, care avea să fixeze nişte particularităţi fonetice în lumea satului transilvan, beneficia de cea mai inspirată caricatură a vremii, extrem de actuală în toate timpurile… româneşti.

*

1869 GURA SATULUI n 8 p 32

1869 GURA SATULUI n 8 p 32 b

*

Dintre producţiile literar-umoristice, greu de transcris într-un limbaj accesibil astăzi, voi alege, totuşi, câteva, în intenţia de a sublinia savoarea umorului ardelenesc.

*

Cântece corteşeşti

*

Frunză verde de secară,

Se apropie claca iară

Ca să-alegem bărbăteşte

Deputaţi la Buda-Peşte.

*

Colo, colo-n depărtare,

Pregătirea-i foarte mare

În districtul lăudat,

Canaanul cel bogat.

*

Un preut cu barba sură,

În sat mare, bun de gură,

Şi cu câţiva dregători,

Români buni, după cuptori,

 *

Ziua, noaptea, se trudesc

Pe popor îl sfătuiesc:

Fiţi voi, fraţilor, cu minte,

Cum aţi fost şi mai-nainte.

 *

Arătaţi-vă loiali

Cum au fost românii mari;

Nu ascultaţi de naţiune

Că v-aduce-n periţiune!

*

Când regimul porunceşte,

S-alergăm la Buda-Peşte!

Ce ne pasă de naţiune,

Când avem constituţiune?

*

Constituţia ungurească

Şi-n sat limba românească?

Avem munţi, avem parale,

Avem fonduri colosale

*

Şi-nteresul nost’ pofteşte

S-alergăm la Buda-Peşte!

Lucre naţia cum îi place,

Noi ştim bine ce vom face.

 *

Interese generale,

La schimbări cu speciale,

Pentru naţia română

Nu ne-om da bunul din mână.

*

Că destul am tot sperat

De la neamţul lăudat,

Dar nimica nu ni-a dat,

Dacă nu l-am ascultat.

 *

Ne-a purtat cu mere, pere,

Însă nu ne-a dat avere,

Dar stăpânii de maghiari

Sunt mai buni, mai liberali.

*

Ne promit câte oftăm,

Numai noi să-i ascultăm,

Deci cu toţii vă-mpulpaţi

Şi s-alegem deputaţi!

*

Deputaţi la Buda-Peşte,

Că-nteresu-ne pofteşte;

Nu aşteaptă naţiunea

Să ne schimbăm profesiunea,

*

Că decât cu ea la rele,

E mai bine cu avere.

Nu e cu sfat a ne opune

La regim, la ce impune,

*

Deci s-alegem bărbăteşte

Deputaţi la Buda-Peşte!

 *

(Gura satului, Anul VII 1869, nr. 8, p. 29)

*

1869 GURA SATULUI n 18 p 72

1869 GURA SATULUI n 18 p 72 b

*

*

Nemeşul românesc

*

Frunză verde lemn domnesc,

Eu sunt nemeş românesc

Şi de unguri m-alipesc,

Căci sunt nemeş românesc.

 *

Când e vorba de-a alege

Deputat, să facă lege,

Eu cu Pişta mă-nsoţesc,

Căci sunt nemeş românesc.

*

Când mă-mbie cu-un post bun,

Las poporul meu străbun

Şi cu Pişta mă-nfrăţesc,

Căci sunt nemeş românesc.

*

Când îmi vine să mă-nsor,

De românce nu mi-i dor,

Iau din neamul unguresc,

Căci sunt nemeş românesc.

*

Şi apoi, la mine-n casă,

Toată lumea conversează

În limbajul unguresc,

Căci sunt nemeş românesc.

*

Eu jurnale româneşti

Nu citesc, căci sunt prosteşti,

Ci tot ungureşti citesc,

Căci sunt nemeş românesc.

*

Eu-s românul cel mai mare,

Strig, propun în adunare

Când îmi cer un post domnesc,

Căci sunt nemeş românesc.

*

(Gura satului, Anul VII 1869, nr. 13, p. 49)

*

1869 GURA SATULUI n 36 p 144


Flawless, un film de Andrei Siran

Flawless 6

*

Pe Andrei Siran, un tânăr sucevean delicat şi discret, l-am cunoscut în urmă cu un an, când Toy Machines pleca să cânte la festivalul de la Darabani. Peste puţină vreme, aveam să văd şi videoclipul “Flawless”, pe care l-a realizat şi care m-a impresionat prin atenţia dată faptei de viaţă, întâmplărilor obişnuite, fericirilor de fiecare zi ale unor oameni care au muzica lor interioară, pe care îşi durează raţiunea şi fericirea de a fi.

*

Această abordare a cotidianului drept reper fundamental al creaţiei surprinde, dar şi place, muzica băieţilor de la Toy Machines întregind parcă o lume care există şi care îşi ajunge sieşi prin spontaneitate, prin sinceritate, prin netrucat. Iar muzica are, la rândul ei, de câştigat din această permanentă raportare la firesc, la naturaleţea poziţionării omului în natură.

*

Am mai stabilit legături spre acest videoclip cu bună aderenţă la public, dar capturile de imagini din “Flawless”, pe care le voi înşira mai jos, fiecare fotografie asigurând accesul, printr-un simplu click, la videoclip, înseamnă, de fapt, un omagiu sincer pe care îl aduc tânărului cineast sucevean Andrei Siran, dar mai înseamnă şi o atenţionare asupra unui creator cu viitor sigur: Andrei Siran.

*

Flawless 1

*

Flawless 2

*

Flawless 3

*

Flawless 4

*

Flawless 5

*

Flawless 7

*

Flawless 8

*

Flawless 9

*

Flawless 10

*

Flawless 11

*

Flawless 12

*

Flawless 13

*

Flawless 14

*

Flawless 15

*

Flawless 16

*

Flawless 17

*

Flawless 18

*

Flawless 19

 


Încălzirea pentru concertul de la Cluj-Napoca

Poster_ZPB_50-x-70_Cluj[1]

*

Pentru că marele spectacol rock din Cluj-Napoca se apropie, sucevenii de la TOY MACHINES s-au reunit iar în noua capitală a Moldovei (Cluj-Napoca) şi repetă piesele pe care şi-au propus să le cânte, cu acest fericit prilej.

*

Casa lui Andi

*

Andrei “Buzu” Parascan, singurul component al trupei care şi-a găsit un loc de muncă în Suceava, stă la Andi, de câte ori merge la Cluj, pentru că fiul meu are căsuţa lui, în cartierul Mărăşti. Iar dimineaţa, când Andi îşi încălzeşte vocea cu “Arctic Monkeys”, cum o face de obicei, Buzu se joacă, aparent distrat, cu chitara. Aşa le-a şi venit ideea de a înregistra/filma, cu telefonul, Fireside (Arctic Monkeys minimal acoustic cover), deci o joacă a jocului, pe care au postat-o pe youtube, ca să-şi amuze prietenii.

*

Buzu si Andi Fireside

*

Filmuleţul, cu peste 200 de vizionări, în mai puţin de 24 de ore, poate fi vizionat, făcând click pe oricare dintre fotografiile acestui material, care vă introduce într-un univers mic, dar intim, şi în care sunetele sunt vegheate de lucrări semnate de Carmel Georgescu, Radu Bercea şi Mihai Pânzaru-PIM, adică de prieteni ai lui Andi, care îl tot răsfaţă cu daruri plastice oridecâteori îl întâlnesc.

*

Buzu si Andi Fireside 2


„Râde om de om şi dracul de toţi”

ASMODEU 1871 generic nr 3

*

Unul râde, altul plânge

Şi mereu mâinile-şi frânge.

Unul e un Domnitor,

Celălalt bietul popor.

*

Dacă râde, e că-i vine

Îmbuibat de prea mult bine.

Vrei să râzi şi tu, popor?

Ia-ţi dreptul de Domnitor!

 *

(Asmodeu, Anul I 1871, nr. 2, p. 2)

*

ASMODEU 1871 nr 2 p 2

ASMODEU 1871 nr 3 p 2

*

Prea sfinţia sa Popa Tache, din prevedere că viitoarea campanie electorală are să fie crâncenă şi s-ar putea să cadă în luptă, aflăm că şi-ar fi pregătit, de pe acum, următorul epitaf:

*

*

 Epitaf lui Popa Tache

Aici zace

Mort în pace

Popa Tache cel vestit,

Cine trece

Să se plece

Căci a fost un om cinstit.

*

Plângi, o, lume!,

Acest nume

Care ţara-a cârmuit;

Ş-aste oase

Mult vânoase

Ce pe toţi v-au târnuit!

*

Plângeţi, cete

De vin bete,

Când călcaţi acest pământ

Şi o viţă

Sau ploschiţă

Aruncaţi-mi pe mormânt!

 *

Plângeţi, fete

Late-n spete,

Voi, pe care v-am iubit,

Să se ştie

La Domnie

C-am iubit cât am trăit!

*

Plângi, în fine,

Pentru mine,

Şi tu, suflet renegat,

Plângi, putere,

Şi bea bere,

Căci, trăind, aveai regat!

*

(Asmodeu, Anul I 1871, nr. 5, p. 1)

ASMODEU 1871 nr 3 p 3

ASMODEU 1871 nr 5 p 2

*

Când sunt roşii la putere,

Câinii-i muşcă de picere:

Nu e rost, nu-i pricopseală,

E curată caliceală;

Şi de-aceea, de la scară,

Strigă sluga: „Ieşi afară,

Nu ne trebuie lăutari

Care cânt’ şi pe tâlhari!”.

*

ASMODEU 1871 nr 6 p 2

Când sunt albii tari şi mari,

Pică, curge, cât îţi pari;

Bine, bine nu prea stau,

Dar giubele noi tot au

Şi de-aceea cânt’ la toartă

Începând chiar de la poartă,

Iar stăpânul, sus, la geam,

Le aruncă câte-un ban.

*

ASMODEU 1871 nr 6 p 3

Dar când sus sunt toţi urcaţi,

Ai „Tropetei” mari bărbaţi,

Cum e Tel, de bronz numit

„Meternich” cel renumit,

Şi Florescu, şleapcă mare,

Atunci cârma seamăn n-are,

Tot tacâmul se-nţoleşte

Jucând ciardaş ungureşte.

*

(Asmodeu, Anul 1 1871, nr. 6, pp. 2, 3)

*


B. P. HASDEU: Limba românească

Bogdan Petriceicu HASDEU

Bogdan Petriceicu HASDEU

*

Limba românească

 *

(din „Trei crai de la răsărit”)

 *

Cugetarea românească

Are portul românesc,

Nu lăsaţi deci s-o ciuntească

Cei ce limba ne pocesc!

Când românul se-ndârjeşte,

Din ţâţână când mi-l scoţi,

El îţi toarnă româneşte

Un blestem de şapte coţi;

*

Când de dragoste s-aprinde,

El vorbeşte lin şi blând

Încât dorul te cuprinde

Dulcea-i vorbă ascultând!

Niciodată altă limbă

De pe buze româneşti

Nu se-ndoaie, nu se schimbă

După gândul ce gândeşti!

*

La mânie, la iubire,

La suspin şi chiuit,

După chiar a noastră fire

Graiul nostru e croit;

La iubire, la mânie,

La chiot şi la suspin,

România-i Românie

Cu fagur şi cu pelin!

*

Sucind limba românească,

Stricând graiul strămoşesc

După moda franţuzească

Sau cu modul latinesc,

Ne-am strâns minţile cu fracul

Şi simţul ne-am îmbrăcat

Cu haina de unde dracul

Copiii şi-a înţărcat!

Românimea, cât trăieşte,

Graiul nu şi-l va lăsa;

Să vorbim, dar, româneşte:

Orice neam, cu limba sa!

*

B. P. HASDEU

(Familia, Anul XV, 1879, nr. 5, p. 34)