Naţiunea Creatorilor, la Palatul Administrativ Suceava

O expoziţie de pictură, poezie şi muzică

Nu are rost să vorbesc prea multe despre Festivalul Internaţional “Naţiunea Creatorilor”, pe care, cu calculată premeditare, l-am adus în megieşia temporală a Festivalului Internaţional “Bucovina Rock Castle”, bazându-mă, ca şi la întemeierea festivalului de rock, pe ajutorul copiilor mei, Mihnea, de la “Luna Amară”, şi Andi, de la “Toy Machines”, în durarea unei punţi de piatră între cele aparent două manifestări.

Marele uitat al bucovinenilor, scriitorul total Mircea Streinul, obişnuia să spună că Dumnezeu ni se arată zilnic prin arta plastică, prin arta muzicală şi prin arta poetică, iar încăpăţânarea mea de a încerca, în limitele unui buget de austeritate, să menţin în viaţă “Naţiunea Poeţilor”, cu sprijinul prietenului meu Menachem M. Falek, Preşedintele Societăţii Scriitorilor Hebrei din Ierusalim, spre asta a tânjit mereu, spre o manifestare complexă, în care Naţiunea Creatorilor să vi se arate în toată splendoarea ei, îngăduindu-mi mie mult doritele închinări.

Încet, în timp, dacă nu mă veţi procopsi, mereu şi mereu, prin vot democratic, cu imbecili pe post de factori decizionali, sper să izbutesc să combin cele trei exprimări dumnezeieşti în aşa fel, încât să izbutim să facem, în ţinutul în care ni s-a întâmplat naşterea, şi cel mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, “Calea Străbunilor” (iniţial am vrut să valorificăm şi mitul lui Vlad Ţepeş, dar dacă ne lipseşte mintea!…), şi un muzeu al artelor plastice, numit “Bucovina, în artele vizuale bucovinene”, şi o solidarizare a breslelor de poeţi europeni în jurul Bucovinei, dar şi o redimensionare a festivalului de muzică rock, identităţii lui deja recunoscute urmând să-i ataşăm o implicare cât mai largă din partea iubitorilor de muzică bună din întreg răsăritul european.

Dar ce vă spun eu nu înseamnă, deocamdată, decât nesomnul meu, al lui Emil Ursu, al lui Pim, al lui Mihnea şi al lui Andi, aşa că nu are rost, încă, să vă povestesc mai departe…

Jurnalism No Comments Jul 28

Bucovina Rock Castle nu va duhni a găluştele lui lungu!

Ioan Cătălin Nechifor: Şi totuşi, politica e doar mitologie!

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, rămâne, până una-alta, singurul susţinător real al Festivalului Internaţional “Bucovina Rock Castle”, festival pe care, probabil, va trebui să-l mutăm, în viitor, din Suceava şi să-l atribuim unei localităţi din judeţ care să-l şi merite, pentru că şi-l asumă în parte măcar. Nu-i vorbă, şi în primăria din Suceava există oameni dispuşi să ne ajute, dar nu o pot face pentru că stă lungu cu târnul în mână, gata să-i ia la alungat.

Informaţiile care circulă prin lumea media şi prin lumea politică dau ca sigură retragerea lui lungu, după 12 ani de pricopseală, dar eu sunt gata să pariez că lungu, ţăran viclean, care confundă şiretenia cu inteligenţa, vă duce cu preşul şi că, la timpul potrivit, va ţâşni cu o candidatură surprinzătoare şi neaşteptată şi cu oloaiele lui cu găluşte, care fac praf demnitatea bucovineanului târgău de viţă veche. Ţineţi minte ce vă spun: lungu nu se va retrage, chiar dacă vă duce cu preşul, aşa cum a procedat când îl pupăcea pe “Victor Ponta – Preşedinte!”, promiţându-i domnului Ioan Cătălin Nechifor şi o implicare în susţinerea festivalului de rock.

Pentru mine, reacţia domnului Nechifor, care a strâns din umeri, şi nepăsător la păcăleala lui lungu, dar şi cu un dispreţ amar la adresa mincinosului, înseamnă mult. Iar dacă tot am început, de ieri, să caricaturizez amical prieteni (nu şi pe lungu, care-i doar o cioată în prezentul şi în memoria viitoare a Sucevei), astăzi, cu afecţiune, am trucat imagini ca să-mi exprim, în fond, simpatia pe care i-o port şi lui Cătălin Nechifor, om care, în doar trei ani de mandat, s-a putut convinge că politichia reală suceveană nu-i decât o hidră caraghioasă, care compromite definitiv toate miturile omenirii.

Din respect faţă de solidaritatea Preşedintelui Ioan Cătălin Nechifor cu Bucovina Rock Castle, am hotărât să închei Festivalul “Naţiunea Creatorilor” în Palatul Administrativ din Suceava şi, cum am primit îngăduinţa, luni, 17 august 2015, după ora 14,30, preşedintele Festivalului “Bucovina Rock Castle”, Mihnea Blidariu, de la “Luna Amară”, şi directorul artistic al aceleiaşi manifestări, Andi Drăguşanul, de la “Toy Machines”, vor cânta şi pentru Ioan Cătălin Nechifor, care s-a învrednicit şi de dragostea noastră, a celor care au clădit, în sictirul găluşcarului lungu, un festival pe care Suceava celor asemeni nouă îl merită pe deplin.

Jurnalism, Uncategorized, Urzica vieneza No Comments Jul 28

De ce nu îmi pun armura de mercenar

Sorin Avram, prieten dintotdeauna

Aseară, aveam nevoie de un sfat şi l-am căutat pe Sorin Avram, ziarist călit în bătălia cu viaţa, ca şi mine, şi cu care sunt dintotdeauna prieten. Primisem două oferte, care mă onorau, de a intra în două echipe de campanie adverse, din cadrul aceluiaşi partid, şi nu ştiam ce să fac, în condiţiile în care banii nu mă dau afară din casă, dar nici cu sufletul meu nu mă pot juca.

Sorin mă ştie şi mă înţelege, dar un sfat tot nu mi-a putut da. Am analizat, împreună, tulburea viaţă suceveană de deasupra noastră, amândoi am căutat circumstanţe atenuante pentru o posibilă intrare a mea în arenă, cu barda în mână şi cu armura însângerată pe trup, dar fără ca Sorin să-mi sugereze ceva şi fără ca în mine să se înfiripeze o convingere sau alta. Pe parcursul nopţii, am înţeles şi de ce.

Într-un material anterior, persiflam, pe schema Abel şi Cain, pentru mine neînţelesul război intern din noul PNL Suceava dintre multele oşti ideologice ale deputatului Ioan Balan şi pustietatea pe care deputatul Ştefan Alexandru Băişanu a ştiut să o desfăşoare în jurul său. Dacă aş intra în luptă, de partea unuia sau a celuilalt, mult rău aş face noului PNL, pentru că, în răzmeriţa asta de două luni, vulnerabilităţile celor doi candidaţi ar ieşi bulbucos la iveală şi, fără îndoială, ar săpa pe ei stigmate atât de proeminente, încât ar fi o joacă de copii pentru candidaţii celorlalte partide să-i execute, în adevărata campanie electorală, care va urma după sărbătorile de iarnă.

Cu sărăcia m-am obişnuit, aşa că o să stau deoparte, fără să ţin partea unuia sau a celuilalt, deşi tare mi-ar place să dau piept cu uriaşele oştiri propagandistice ale domnului Ioan Balan. Cu oştirile, nu cu domnia sa, care încă îmi este simpatic. O plăcere pe care mi-o refuz, conştient fiind că nu există un stindard care să merite să-mi vărs… cerneala sub faldurile lui. Aşa că le doresc celor doi potrivnici mintea românului cea de pe urmă, care, dacă vine la timp, chiar poate constitui un inepuizabil capital electoral.

Jurnalism No Comments Jul 28

Lungu se retrage, iar Cain şi Abel repetă mitul biblic

ion lungu: Din stejar stejar rasariii…

E sigur, ion lungu nu mai candidează la postul de primar, dar nu vă imaginaţi că o s-o ia pedestru, de-a lungul căii ferate, spre Prelipca natală, cum am insinuat eu într-un caricatural trucaj fotografic. Şi nici nu are de ce se întoarce, pentru că suceava deja este… casele, cafenelele şi cârciumile lui. În locul lui lungu, din partea combinaţiei citrice, galbena lămâie şi oranja portocală, va candida fie domnul Ioan Balan, fie domnul Ştefan Alexandru Băişanu. Se va face un sondaj şi, funcţie de opţiunile cetăţenilor, se va decide candidatul oficial al combinaţiei electorale citrice.

Discutând cu ambii potenţiali candidaţi (ambii mă respectă, iar eu pe amândoi îi respect), din iniţiativa domniilor lor, m-am cam dumirit cum stă treaba cu mitul biblic al lui Cain şi Abel. Încă nu ştiu care-i Cain şi care-i Abel, dar ambele destine, în “Biblie”, sunt la fel de tragice. Dacă târgul Sucevei mi-ar propune să candidez împotriva lui Sorin Avram pentru o frunză de platlagină, sunt sigur că şi Sorin, şi eu am sta de vorbă, ne-am examina rănile şi, funcţie de prospeţimea lor, unul dintre noi ar primi, şi din partea târgului, dar mai ales din partea celuilalt, frunza aceea vindecătoate. În fond, aparţinem poporului lui “frunză verde”, cum genial observase Hasdeu.

În tarlaua citrică, frunza nu contează, ci doar fructul, aşa că bătălia dintre fraţii politici a început, deocamdată ascuns şi perfid, şi va continua cu încrâncenare, Abel urmând să fie doborât de falca de măgar mânuită de Cain. Nu prea disting chipurile şi încă nu ştiu cine-i Abel şi cine-i Cain (jocul caricatural nu-i premonitiv), dar din războiul acesta unul va ieşi înfrânt pentru totdeauna. Păcat.

Bătălia liberală pentru candidatura la Primăria Sucevei

Nu prea pricep de ce, în astfel de vremuri deneao-securistice, şi-ar mai dori cineva să fie primar într-o localitate sau alta. E prea riscant să fii primar, mai ales dacă eşti un om cinstit. Şi-atunci, pentru ce se repetă, la Suceava, mitul biblic?