„Domino”, cu Cosovan, Csukat şi Dziubinski

Iulian Dziubinski, Iosif Csukat şi Tiberiu Cosovan

Cei trei mustăcioşii, din spatele şevaletelor de pe iarba din Cacica, pe care-i vedeţi în fotografia de mai sus, Iulian Dziubinski, Iosif Csukat şi Tiberiu Cosovan, sunt oameni faţă de care am o mărturisită slăbiciune. Astăzi, toţi trei mi-au bucurat sufletul, aflând eu, dintr-un anunţ banal, afişat şi la Centrul Cultural “Bucovina”, de Iosif Csukat, că băieţii cu falnice mustăţi s-au grupat într-o mişcare artistică, pe care au numit-o Grupul artistic independent „Domino” şi că primele roade ale proiectului “Anotimpuri” vor putea fi gustate de către suceveni, vineri – 7 august (La mulţi ani, prinţesa mea, Ana Cozmina!), ora 14, în curtea Muzeului Etnografic „Hanul Domnesc” din municipiul Suceava, unde mustăcioşii pictori vor expune şi vernisa, pentru prima dată, ca grup de creaţie. Bravo!

Tiberiu Cosovan mi-a trimis şi câteva fotografii, cu lucrări de ale lui, fotografii din care pricep că, după splendida experienţă a valorificării culorilor depline, alb şi negru, prin tehnica linogravurii, acum îşi caută identitatea, cumva impresionist, şi în plastica tradiţională. Îmi plac lucrările (una nu e semnată şi nu ştiu dacă e a lui Cosovan sau nu) şi, tocmai de aceea, mă voi înfăţoşa, vineri, la “Hanul Domnesc”, să văd cu ochii şi să respir cu sufletul o expoziţie frumoasă, năruind eu asupra pictorilor Iulian Dziubinski, Iosif Csukat şi Tiberiu Cosovan o decisă prezumţie de încredere în arta pe care o săvârşesc.

Drept provocare şi invitaţie, am să vă arăt câte ceva din “Vara” lui Cosovan, aşteptând să vă reîntâlnesc în teritoriul sacru al frumuseţii, pe care-l reprezintă şi pictura.

Început de iunie, la Păltinoasa

Pe malul pârâului Bucovăţ (tot la Păltinoasa – n.n.)

Peisal, la Bouri (Boura, Gura Humorului - n.n.)

Peisaj, la Bouri (Boura, Gura Humorului – n.n.)

Peisaj, la Piatra Pinului

Vara, la Lisaura

Cronici sentimentale, Jurnalism No Comments Aug 5

Sofia Vicoveanca, în hebraică şi în română

Festivalul european “Naţiunea Poeţilor” înseamnă şi prima instituţie (ştiu eu ce spun) care consacră, şi ca poet, numele Sofiei Vicoveanca, artista respirată, în întreaga lume, drept însuşi cântecul bucovinean.

Din punctul meu de vedere, singura poezie care contează (singura şi adevărată) este cea sinceră, cea a trăirilor netrucate, poezia care lasă literele să se prelingă pe degetele celui care a trăit-o. În rest, în ciuda aparenţei de savantlâc, totul nu e decât făcătură, un rumeguş discursiv, de care te cureţi înainte de a se vântura vorbăraia până la capăt.

Poezia Sofiei Vicoveanca avea nevoie de o recunoaştere publică amplă şi profundă, în amândouă dimensiunile sale, cea de operă lirică şi cea referitoare la statutul autoarei, de poet adevărat, de poet înnăscut. Doamna Sofia este un astfel poet, iar eu, împreună cu prietenul meu, Menachem M. Falek, preşedintele scriitorilor din Ierusalim, asta am premeditat, introducând 7 poeme, trăite de Sofia Vicoveanca, în antologia bilingvă româno-hebraică “Naţiunea Poeţilor 2015“, să facem o plecăciune şi în faţa operei poetice, şi în faţa poetesei Sofia Vicoveanca.

În hebraică, după cum probabil ştiţi, se scrie de la dreapta, la stânga, iar SOFIA VICOVEANCA, în runele feniciene, se scrie ACNAEVOCIV AIFOS, deci, din punctul nostru de vedere, de la coadă, la cap:

Numele Sofiei Vicoveanca, în hebraică

Un al Sofiei Vicoveanca, în hebraică şi în română, vi-l pun, acum la dispoziţie (pe celelalte le găsiţi în antologie, carte care se va dărui, în cadrul Festivalului european “Naţiunea Creatorilor” (include şi pictori din mai multe ţări, şi muzicieni), care se va desfăşura, în perioada 13-17 august 2015, la Câmpulung Moldovenesc (BTT, ora 19), Gura Humorului (Muzeu, ora 17), Calafindeşti (ora 15), Corlata – capitala Naţiunii Poeţilor (ora 14) şi Suceava (Palatul Administrativ, ora 14,30):

Sufletul stă să se rupă

Sufletul stă să se rupă

Când ţi-apare-n suflet norul,

Clipa neagră, greu de dus,

Te suceşti, precum fuiorul

În fir depănat pe fus.

Te-ai ruga, dar n-ai cuvinte,

Tot ce-atingi pe loc se surpă,

Cu o lacrimă fierbinte

Sufletul stă să se rupă.

Este-un fel de încercare

Prin credinţă, prin durere:

Ce ni-i dat la fiecare,

Nu-l mai dăm pe cât se cere!

BUCOVINA - POEŢII POEŢI No Comments Aug 5

Accesul la BUCOVINA ROCK CASTLE

Accesul la spectacolele BUCOVINA ROCK CASTLE

Accesul la cele trei nopţi de muzică-muzică ale Festivalui Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE (după ce Andi le va traduce, voi publica şi două interviuri, acordate festivalului de Jan Akkerman şi de muzicienii de la VADER) se va face numai şi numai în baza biletelor de intrare întregi, de 5 lei/seară – pentru elevi şi studenţi şi de 15 lei/seară pentru adulţi, bilete care se pot procura, începând de luni, 10 august (între orele 9-16, iar vinerea, 9-14), de la secretariatul Centrului Cultural “Bucovina” şi de la casa de bilete a Ansamblului Artistic “Ciprian Porumbescu”.

Pe mine nu m-au deranjat “poznele” adolescenţilor, manifestate în anii trecuţi, prin care izbuteau să intre, cu 10 bilete, câte 30-40, prin metodele menţionate mai jos. În acest an, însă, când datorită promisiunii mincinoase a primarului ion lungu, aproape două cincimi din costurile festivalului rămân neacoperite, trebuie să înţeleagă fiecare iubitor de rock (inclusiv oficialii care vor primi invitaţii) că de noi, toţi, depinde viitorul festivalului şi că, dacă se vor zgârci la obolul de 15 lei pe seară (şi au cinci trupe de văzut şi ascultat, cu tot atâtea spectacole, iar într-un club sucevean o singură trupă poate fi văzută cu… 20 lei), vor câştiga în acest an, dar vor pierde pentru totdeauna.

Trebuie să ne asumăm BUCOVINA ROCK CASTLE toţi cei care iubim muzica rock, mai ales că asumarea costă atât de puţin.

Şmecheria din anii trecuţi (un tânăr ieşea cu 10 cotoare şi mai aducea 10 prieteni, apoi alţi 10, iar la final, vindea cotoarele cu… 1 leu bucata şi, din banii obţinuţi, dădea pe gât 5 beri) nu mai ţine, pentru că, la părăsirea temporară a incintei de spectacol, iubitorul de rock va primi… o legitimaţie de părăsire temporară a incintei, pe care o va preda la reântoarcere (dacă o va pierde, va avea nevoie de alt bilet). În fiecare seară, legitimaţia va avea altă culoare, aşa că nu are rost să le solicitaţi spre sfârşitul spectacolului, decât dacă le doriţi ca amintire, pentru că, în următoarea seară, vor fi alte legitimaţii, care diferă prin mai multe elemente de siguranţă.

Pentru spectatorii mai aşezaţi, pe care, de regulă, nu-i bea… alcoolul, aş propune şi un “balcon” al spectacolelor, iar dacă şi Emil Ursu şi jandarmii, care vor asigura securitatea spectacolelor, sunt de acord, eu cred că şi de pe fosta intrare în cetate se poate vedea, în minunate condiţii, evoluţia fiecărei trupe în parte:

“Balconul” specacolelor BUCOVINA ROCK CASTLE

Am pus sub semnul întrebării această propunere (ca să o vadă şi Emil Ursu – din păcate, aflat încă în convalescenţă, şi să-şi spună părerea), pentru că, în festivalul pe care îl organizăm, fiecare decizie trebuie să se bucure de “unanimitate”, inclusiv din partea Preşedintelui C. J. Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, îndreptăţit cu fapta, nu doar cu funcţia, în a decide asupra bunului mers al festivalului.

Trupele rock vor avea o scenă (modulară, acţionată electric), cu dotări spectaculoase (inclusiv lasere şi “zăpadă”, dar şi un cort gonflabil de ultimă generaţie (10 m / 10 m), două corturi clasice, o combină frigorifică etc. Am avut ceva emoţii, căutând locaţia corturilor, fără a diminua spaţiul publicului, şi tare m-am bucurat, când, măsurând cu pasul, am decis dispunerea de mai jos:

Dispunerea corturilor pentru artişti

Lucrările de consolidare a Cetăţii şi de expunere modernă a patrimoniului ei pricinuieşte nişte mici probleme, partea dinspre Cetate fiind prevăzută cu instalaţii sofisticate de iluminat, care au nevoie de protecţie, cu carcase şi cu garduri ale jandarmeriei sau cu puncte de vânzare de preparate şi băuturi slab alcoolizate. Practic, în culisele scenei nu vor mai avea acces decât organizatorii, artiştii, voluntarii şi reprezentanţii presei acreditaţi (le vom oferi legitimaţii speciale, doar să le solicite la Centrul Cultural “Bucovina”). Şanţul Cetăţii, în care se vor desfăşura cele 15 spectacole BUCOVINA ROCK CASTLE, va fi împărţit ca în imaginile de mai jos:

Incinta de spectacol, văzută din scenă

Incinta de spectacol, văzută de la intrarea în şanţ

Tricourile BUCOVINA ROCK CASTLE 2015, concepute, ca în fiecare an, de Lucian Francisc Csibi, de la RELATIVE, dar şi tricourile cu emblemele trupelor din festival vor avea un stand special de vânzare. Vă reamintesc tricourile din acest an, care ne şi vă reprezintă:

Tricoul Bucovina Rock Castle 2015, lucrat de Lucian Csibi, de la RELATIVE

BUCOVINA ROCK CASTLE 2015 OFFICIAL No Comments Aug 4

BUCOVINA ROCK CASTLE 2015 – campare

Locul de campare

Datorită domnilor Dan Ionuţ Adomniţei, Administrator public al C. J. Suceava, şi Lucian Harşovschi, viceprimar al Sucevei, Bucovina Rock Castle va avea, în acest an, pe terenul de campare – deja cosit şi îngrijit, şi două toalete ecologice (promisiunea domnului Harşovschi) şi o sursă de apă, cu rol de duş, de la un hidrant (promisiunea domnului Adomniţei) sau de la o cisternă a primăriei.

Pe terasa Cetăţii există şi o cişmea cu apă de băut rece şi gustoasă, din care rockerii probabil că nu vor gusta, pentru că de două lucruri, aidoma lui Păstorel, se oripilează rockerii: de apă şi, mai ales, de lapte.

Cişmeaua de pe platoul Cetăţii

BUCOVINA ROCK CASTLE 2015 OFFICIAL No Comments Aug 4

Sabotorii Festivalului BUCOVINA ROCK CASTLE

ion lungu: Uăi călini, cum sî cie aista doctorat, cân nici bisturiu nu ari?!

Proaspătul doctor în folclor, savantul Călin Brăteanu, mare ştab directorial la Centrul Culturii Tradiţionale, vorba unui folcloros text de-al lui, încă mai îmblă “cu mucii în batistă”, punând la cale, împreună cu trântorul bolşevic burgheaua, fistichisme de muls vaca bugetară şi de pus strâmbe în mecanismul ireproşabil al Festivalului Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE.

Cei doi telelei bugetari, burgheaua şi brăteanu, măre s-au vorbit şi s-au sfătuit să lase BUCOVINA ROCK CASTLE fără scenă şi sonorizare şi, pentru că nu le-a mers, au şutit festivalului singurii oameni de la Centrul Cultural “Bucovina” care şi muncesc, plus maşinile şi şoferii, şi îi vor duce la poalele Rarăului, unde au ei, burgheaua şi brăteanu, de belit capra şi de muls nevoia electorală a unora de simpatii năuce. Ba se mai şi laudă ăsta, doftoraşul cu plagieri repetate din exces de prostie, brăteanu, că “pixu-i în mâna me”, adică a lui, şi că ar mai pregăti festivalului nişte neplăceri – dacă preşedintele Nechifor dă pixurile pe mâinile tuturor fraierilor!

Până în clipa de faţă, Festivalul Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE, editia a V-a JUBILIARĂ, deci care trebuie să fie în creştere şi faţă de cea de anul trecut (şi va fi!), are de făcut faţă unui deficit de finanţare de două cincimi, datorat, în întregime, duplicităţii, minciunii şi urii pe care o poartă culturii primarul pe care noi l-am ales, ion lungu, dar şi uneltirilor măruntacilor veşnici fugari de muncă dan burgheau şi călin brăteanu.

Din nefericire, vrednicul slujitor al culturii, Constantin-Emil Ursu, se află, încă, în concediu medical, aşa că toate necazurile de organizare în creştetul meu şi al câtorva dintre colegii mei se sparg – dar pe ăştia îi va dezafecta brăteanu, că doar are pixul directorial în apucătoare.

Ăla “cu mucii în batistă” de cioban folcloros, brăteanu, uită, după cum se vede treaba, că eu sunt cam iute la mânie şi că, dacă nu voi avea personalul şi maşinile de care Festivalul are nevoie, ca în fiecare an (şi i-a avut în fiecare an!), nimic nu mă împiedică să-l suspend în chiar timpul desfăşurării lui, dezdăunările urmând să fie plătite de semnatarul contractelor-invitaţie, adică de cel care ar avea obligaţia să-i dea un şut în posterior ipochimenului brăteanu, dacă tot l-a făcut director printr-un concurs trucat, în care plagiatorul brăteanu a concurat singur-singurel, de parcă s-ar fi evaporat, peste noapte, toate inteligenţele acestui oraş.

Şi mai am o soluţie: să duc Festivalul până la capăt, în ciuda tuturor piedicilor, transformând ediţia a V-a în ultima. Chiar ultima.