Dragusanul - Blog - Part 1059

T. ROBEANU: la suceava în cetate

coperta robeanu (1) M

*

Pentru prima dată, la 110 ani de la moartea lui Robeanu, judeţul Suceava s-a învrednicit, prin Centrul Cultural “Bucovina”, să recupereze opera lirică, dar şi personalitatea complexă a istoricului, doctorului în Drept şi “deputatului ţărănimii” câmpulungene la Viena, George Popovici, care îşi definise fiinţa lirică printr-un retorism, adresat Virginiei Bejan, iubita care s-a stins de tânără: “Te robea, nu?” (T. Robeanu).

*

Cartea a intrat sub tipar, cu coperta de mai sus şi cu un conţinut care valorifică toate argumentele obligativităţii noastre de a cinsti memoria lui T. Robeanu – George Popovici, inclusiv două studii de istorie, prin care George Popovici deschidea o cale de cercetare, urmată, ulterior, de Gheorghe I. Brătianu, Vasile Bogrea, Alexandru Bocăneţu şi alţii.

*

Cartea lui T. Robeanu se va lansa, la Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”, de Ziua Scrisului Bucovinean, sărbătorită, pentru prima dată, în 12 noiembrie 2015, începând cu ora 15. O puteţi citi, în variantă electronică, făcând click pe copertă şi o puteţi primi în dar, de Ziua Scrisului Bucovinean, participând la manifestare.


Ioan PÎNZAR: Jurnal contemporan

coperta pinzar M

*

Una dintre puţinele cărţi de memorie suceveană recentă, “Jurnal contemporan”, de Ioan Pînzar, intră în “fluxul memoriei”, cum sugerează subtitlul, ca o mărturie elegant narată, care merită şi atenţia contemporanilor. Se va lansa, la Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”, de Ziua Scrisului Bucovinean, sărbătorită, pentru prima dată, în 12 noiembrie 2015, începând cu ora 15. O puteţi citi, în variantă electronică, făcând click pe copertă şi o puteţi primi în dar, de Ziua Scrisului Bucovinean, participând la manifestare.


ZDOB ŞI ZDUB: Vă iubesc, Su-cea-vaaa!…

ZDOB ŞI ZDUB, o trupă pe placul Sucevei. Şi reciproca este valabilă.

ZDOB ŞI ZDUB, o trupă pe placul Sucevei. Şi reciproca este valabilă.

*

În 21 august 2015, când au sosit la Suceava, pentru probele de sunet ale concertului din a doua seară de festival Bucovina Rock Castle, muzicienii de la ZDOB ŞI ZDUB erau osteniţi, după drum lung şi după un epuizant turneu, pe care şi-l asumaseră, încheiat, în aceeaşi seară, cu încă un concert la Botoşani.

*

În timpul probelor de sunet, n-au avut o atitudine rock (există o frăţietate între muzicienii din lume, care a culminat, din punctul meu de vedere, cu prietenosul dialog dintre Jan Akkerman, unul dintre primii zece chitarişti ai muzicii universale, şi un voluntar al festivalului, care solicita, sufocat de emoţie, un autograf), dar cred că le şi lipseşte experienţa unor festivaluri de asemenea calibru. ZDOB ŞI ZDUB adună, singuri, zece mii de spectatori, pe puţin, la oricare dintre concertele lor din spaţiul românesc şi din cel ex-sovietic. Chiar şi muzicienii de la Dubioza Kolektiv aflaseră despre ZDOB ŞI ZDUB şi doreau să-i asculte pe muzicienii de la Chişinău.

*

Cinstit vorbind, deşi nu sunt un admirator al genului de muzică pe care îl practică ei (nu din vina lor, ci din cea a “interpreţilor de muzică populară şi folclor” din România zilelor noastre), m-au impresionat profesionalismul şi pasiunea cu care urcă trupa lui Roman pe scenă. Fac bine ceea ce fac, dovadă entuziasmul debordant al publicului:

*

1 Zdob si Zdub public 3

*

Enervat de lipsa de tact cu care au savurat “ospeţia” (mai ales impresarul lor), am răbufnit, în 22 august, pe acest blog, pe care îl citesc şi băieţii de la ZDOB ŞI ZDUB, de-a dreptul furios, dar astăzi am revenit asupra textului de atunci şi scriu şi acest mesaj de pace, pentru că mi-a ajuns la auz că, la concertul din Botoşani, unde basarabenii au cântat imediat după Suceava, Roman, încă sub impresia, mărturisită pe scenă, a festivalului nostru, ar fi început spectacolul cu declaraţia: “Vă iubesc, Suceava!”.

*

Am receptat, fecioraşule, iar dacă e pe de-aşa, atunci şi eu, tătos cum sunt dintotdeauna, vă iubesc într-atât încât sunt gata ca, la următoarea întâlnire, să-l “urechesc” pe impresarul vostru doar cu o bere de Suceava şi să vă includ pe toţi în marea familie BUCOVINA ROCK CASTLE.

*

Familia BUCOVINA ROCK CASTLE, cu ZDOB ŞI ZDUB pe scenă.

Familia BUCOVINA ROCK CASTLE, cu ZDOB ŞI ZDUB pe scenă.

*

În curând, toate concertele BUCOVINA ROCK CASTLE 2015 vor putea revăzute pe net.

 


Sfintele moaşte ale politicii româneşti

Elena Udrea: De asta au fost atât de colţuroşi bărbaţii din viaţa mea?

Elena Udrea: De asta au fost atât de colţuroşi bărbaţii din viaţa mea?

*

Dumnezeu a fost izgonit din spiritualitatea românească. Izgonit sau măcar aruncat aiurea, sub un maldăr de vechituri ale memoriei, pe care târziu, peste veacuri, le va cerceta câte un curios oarecare. Mulţimile româneşti nu îl mai caută pe Dumnezeu, pentru că, pe deplin golite de spirit, au revenit la idolatrie, închinându-se, cu disperată evlavie, doar moaştelor. Şi cumpără indulgenţe mulţimile româneşti, mituindu-i pe proprietarii de moaşte întru sănătate, fericire şi iertarea păcatelor.

*

Nicăieri, în textele sfinte rămase după Iisus Hristos sau măcar după Cuvântătorul Lui, Sfântul Paul din Tars, nu veţi găsi promovată o sacralitate a moaştelor şi, în general, a sfinţeniei drepţilor şi merituoşilor care L-au urmat pe Iisus, practica păgână a idolatrizării osemintelor fiind introdusă de un împărat păgân, Constantin, care dorea să “încreştineze” datina sacrificiului la câte o nouă zidire (când urma să se facă o nouă casă, de pildă, în colţul dinstre sud-est se zidea o vietate, un cocoş – de regulă, iar mai târziu doar umbra unui om) şi care a recomandat ca la temelia bisericilor să fie aşezate osemintele unui martir.

*

Moaştele din biserici, deşi nu înseamnă creştinism, nu mă înnegurează. Dar “moaştele” politicii, adică “făcătorii de minuni”, care ne tot păcălesc, la patru ani, o dată, şi cărora le pupăm tălpile zi de zi, mă cam scot din răbdări. De ce ne-am închipui noi că Băsescu, Iliescu, Dragnea, Ponta, Tăriceanu, Blaga, Gorghiu, Oprea şi aşa mai departe ar însemna chintesenţa inteligenţei naţionale, când toate aceste mediocrităţi au tot dat proba incompetenţei, parazitismului şi a incapacităţii?

*

Întrebarea este, bineînţeles, retorică.


Romanul unei bucureştence, la Suceava!

Afis Craciun format redus

*

Originară din Fălticeni, prozatoarea bucureşteancă Lili Crăciun îşi va lansa, vineri, 23 octombrie 2015, ora 17, romanul “Călătoria” în sala “Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei “I. G. Sbiera” din Suceava.

*

Romanciera Lili Crăciun se află într-un turneu de promovare a cărţii sale prin Moldova, pe un itinerariu din care nu puteau lipsi, şi din motive sentimentale, nu doar culturale, Iaşii, Botoşanii şi Suceava.