Dragusanul - Blog - Part 1058

Romanciera Lili CRĂCIUN, la Suceava

Romanciera Lili Crciun şi Dr, în Istorie Gabriel Cărăbuş

Romanciera Lili Crciun şi Dr, în Istorie Gabriel Cărăbuş

*

Astă-seară, vineri, 23 octombrie 2015, Suceava a avut parte de o splendidă lansare de carte. Publicul, în majoritate format din foşti colegi de liceu sau de facultate ai romancierei cu rădăcini în Lămăşeni, cu copilărie fălticeneană şi cu adolescenţă suceveană (fostul Liceu Pedagogic, unde a avut-o drept model de viaţă pe regretata profesoară Gica Pânzaru, după cum a mărturisit-o public), a fost cald şi generos, un fel de mângâiere vindecătoare pentru suflete. În public, şi omul de afaceri Ioan Iftode, fost coleg de facultate, la Filosofie, cu Lili Crăciun şi, desigur, durabil prieten de-al meu, care a şi mijlocit colaborarea mea cu autoarea şi cu soţul ei, ziaristul bucureştean Virgil Cozma – un ardelean croit după sufletul meu.

*

Cartea, romanul “Călătoria” (Editura “Eubeea”, 215, cu Ilie Chelariu – consilier editorial şi cu Nina Ceranu – lector) e un ţipăt, o spovedanie dramatică a unei tragedii tulburătoare, pe care o voi ilustra şi cu o variantă sonoră, pe care o anexez, după copertă, pentru că ştiu că o să-i facă bine romancierei Lili Crăciun, care va descoperi acolo, în armoniile sonore ale altei generaţii, şi o bună parte din sine:

*

Lili Craciun coperta

10 Toy Machines – Last Confession

*

Deşi marchează debutul de romancier al doamnei Lili Crăciun, “Călătoria” poate fi considerată, pe o grilă valorică, un al şaptelea roman al unui scriitor serios şi înnăscut scriitor. Excelent construită narativ, cu o simbolistică filosofică insinuată discret (ca şi coloristica metaforică a elegantei frazări) şi cu o vervă a epicului ascendentă, care ajunge la apogeu prin ţipătul (vârstelor şi al cărţii) “Sunt liberă!”, cartea lansată, astăzi, la Suceava a însemnat o sărbătoare şi pentru noi, “străinii”, Gabriel Cărăbuş, Mihai Pânzaru-PIM, Tiberiu Cosovan şi sub-nesemnatul, care am cunoscut-o pe autoare odată cu cartea. E drept că tot noi am fost şi vorbitorii, elogiind un produs cultural care merită prinos, cu bucuria de a percepe că ţara asta, atât de pustiită în ultimele decenii, are, totuşi, şi oameni care îi dau consistenţă dumnezeiască în faţa dumnezeirii.

*

Restul poveştii am să vi-l “narez” cu imagini, pentru că nu mi-am propus, astăzi, decât să salut evenimentul cultural de excepţie, reprezentat de lansarea unei cărţi bune (dovadă: nici un scritoraş, nici un pictoraş, nici un politicienel în sală, cu excepţia personalităţilor de care v-am vorbit mai sus):

*

Dr. Gabriel Cărăbuş şi Lili Crăciun, imediat după ce s-au cunoscut

Dr. Gabriel Cărăbuş şi Lili Crăciun, imediat după ce s-au cunoscut

Dr. Gabriel Cărăbuş, eclipsat de florile primite de Lili Crăciun

Dr. Gabriel Cărăbuş, eclipsat de florile primite de Lili Crăciun

PIM, înmânându-i romancierei cartea cu portretul pe care i l-a făcut

PIM, înmânându-i romancierei cartea cu portretul pe care i l-a făcut

Lili Crăciun, văzută de PIM

Lili Crăciun, văzută de PIM

Tiberiu Cosovan, vorbind despre romanciera bucureşteancă (orădeancă, în curând)

Tiberiu Cosovan, vorbind despre romanciera bucureşteancă (orădeancă, în curând)

Gabriel Cărăbuş, vorbind despre cartea pe care, ca şi mine, o citise

Gabriel Cărăbuş, vorbind despre cartea pe care, ca şi mine, o citise

Romanciera Lili Crăciun

Romanciera Lili Crăciun

Prietenii romancierei Lili Crăciun

Prietenii romancierei Lili Crăciun

Mihai Pânzaru-PIM, vorbindu-le discipolilor regretatei Gica Pânzaru

Mihai Pânzaru-PIM, vorbindu-le discipolilor regretatei Gica Pânzaru

Lili Crăciun şi Gabriel Cărăbuş, oameni cu rădăcini comune

Lili Crăciun şi Gabriel Cărăbuş, oameni cu rădăcini comune

Jurnalistul Virgil Cozma, soţul romancierei Lili Crăciun

Jurnalistul Virgil Cozma, soţul romancierei Lili Crăciun

Jurnalistul Virgil Cozma

Jurnalistul Virgil Cozma

Publicul

Publicul

Flori şi o carte

Flori şi o carte

Lili Crăciun în spaţiul sacru "Elena Greculesi"

Lili Crăciun în spaţiul sacru “Elena Greculesi”

Lili Crăciun, prezentându-şi romanul "Călătoria"

Lili Crăciun, prezentându-şi romanul “Călătoria”

Lili Crăciun: "Sunt liberă!"

Lili Crăciun: “Sunt liberă!”

Sesiunea de autografe

Sesiunea de autografe

Tiberiu Cosovan, în postură de jurnalist

Tiberiu Cosovan, în postură de jurnalist

Colecţia de amintiri (I)

Colecţia de amintiri (I)

Colecţia de amintiri (II)

Colecţia de amintiri (II)

Colecţia de amintiri (III)

Colecţia de amintiri (III)

Mihai Pânzaru-PIM, împreună cu strălucitul discipol al soţiei sale, romanciera Lili Crăciun

Mihai Pânzaru-PIM, împreună cu strălucitul discipol al soţiei sale, romanciera Lili Crăciun

Colecţia de amintiri (IV)

Colecţia de amintiri (IV)

Virgil Cozma sau jurnalistul jurnalist rămâne!

Virgil Cozma sau jurnalistul jurnalist rămâne!

*


Ţucu-te-aş, Ion Lungu, ne faci loc de joacă!?

Nici chiar aşa! Astfel de locuri se fac în localităţi cu primari, nu cu vechili!

Nici chiar aşa! Astfel de locuri se fac în localităţi cu primari, nu cu vechili!

*

Să nu-mi crez auzului şi văzului, când ies în spatele blocului, să mă informez în ce scop râmă părculeţul Ion Lungu: face un loc de joacă nou pentru copii! Ţucu-te-aş, dom’ vechil al Sucevei, dar mare bucurie îmi produci, în ciuda faptului că urmaşii mei şi urmaşii urmaşilor mei nu vor beneficia de el, pentru că s-au stabilit pentru totdeauna la Cluj Napoca. Ştiu, n-ai să faci o chestie precum cea de la Breaza (dar Breaza are primar, nu vechil!), dar e bine şi aşa, drept pentru care îţi dedic un cântec de-al trupei izgonite din vechilăria dumitale (să nu cumva să-l asculţi, că faci toxi-infecţie intelectuală şi-ajungi în rândul sfinţilor; rămâi la mucii din batista folcloroasă a lui Brăteanu şi păzeşte-te de cântecele alor mei, dar remarcă, totuşi, că, atunci când faci bine, recunosc şi ţi-l dedic!):

04 Toy Machines – Awake

*


Păzea, Ion Lungu râmă printre blocuri!

1a

Sound 6

*

Astăzi, de cum s-a luminat de ziuă, utilajele rîmătoare ale primarului Ion Lungu au luat cu asalt părculeţul dintre blocurile A9 şi A10, de pe strada Mărăşeşti. Până de curând, în părculeţul acesta exista, din vremea lui Ceauşescu, şi un loc de joacă, dar mai anţărţ, ciracii lui Lungu l-au smul şi l-au dus acolo unde lungu îşi înţarcă sfinţenia cu găluşte. Pagubă-n ciuperci. Mai bine faceţi click pe simbolul de sub fotografia de mai sus şi ascultaţi un cântec frumos, care a răsunat, în vara apusă, şi prin Suceava.

*

1b

Sound 1

*

Ce vrea Ion Lungu cu părculeţul nostru nimeni nu ştie, dar descurajarea tuturora vine din renumele ţărănoiului din Prelipca, ajuns, peste noapte, deştept comunitar, care râmă şi râmă temeliile târgului ăsta de te apucă mila. Dar mai daţi-l în… prelipka lui şi faceţi click şi pe simbolul de sub poza de mai sus. Pentru un alt cântec al verii sucevene de adineauri.

*

1c

Sound 4

*

Cel mai probabil, Ion Lungu, acest vrăjmaş înveterat al naturii, va turna un sarcofag de beton între cele două blocuri, dar la fel de probabilă este şi neşansa noastră ca Lungu să fi “retrocedat” cuiva părculeţul urban, şi de aia îl curăţă, ca să-i facă noului proprietar un hatâr pe banii publici. Să sperăm că, precum în cântecul pe care îl găzduieşte fotografia de mai sus, la vară vântul îl va spulbera pe Ion Lungu definitiv din memoria obştească. Deci, faceţi click pe simbolul de sub poză şi daţi în bobii splendidelor armonii franţuzeşti!

*

1d

Cover audio Andi

*

Există, desigur, şi posibilitatea ca Ion Lungu să facă un lucru bun din acel părculeţ, dar problema este că el nu întreabă niciodată şi pe locuitorii dintr-o zonă sau alta a Sucevei dacă îşi doresc sau nu preafericirea cu forţa. Lungu îşi crede minţişoarele providenţiale şi tropoteşte cu bocanci înglodaţi, când vrea, cum şi unde vrea, peste sufletele sucevenilor. Iar sucevenii, cu un înduioşător masochism, îl votează şi răsvotează, cu evlavia găluştelor în patima lor pentru moaşte ale vitregei noastre istorii. Să le fie de bine, dar am mai ascuns un cântec frumos şi în sibolul de sub fotografia de mai sus. În fond, eu nu mai trăiesc în Suceava de azi, împărţindu-mi viaţa între nostalgia trecutului bucovinean şi speranţa în viitorului unui tânăr care a învăţat să păşească în părculeţul acesta, în care Lungu intră brutal cu râtul utilajelor moderne. Sfârşit.


ziua scrisului bucovinean: 12 noiembrie

Afis ZIUA SCRISULUI BUCOVINEAN M

*

pentru prima dată, în istoria măruntă a bucovinei, organizăm, cu muzică veche, cu cărţi şi cu texte vechi recuperate, dar şi cu premii, acordate unor cu adevărat importanţi scriitori contemporani, mărunta zi a scrisului bucovinean, la care Uriaşii Politicii Sucevene desigur că se vor abţine să participe

*

am ales ziua de 12 noiembrie, cea a înfiinţării societăţii scriitorilor bucovineni, la cernăuţi (1938), pentru că ea marchează, datorită lui mircea streinul, ivirea unui meteoric spirit de breaslă în acest spaţiu mirific al Berii, Micilor, Folclorului, Găluştelor şi al Bundiţelor Electorale; am ales această zi pentru că am băgat de seamă, de bune decenii, că ea nu contează, ca şi tradiţia scrusului în bucovina, pentru glorioasa Societate a Scriitorilor de Astăzi

*

şi nu înseamnă doar un simplu pretext această zi de 12 noiembrie, ea fiind pentru mine, de bune decenii, prilejul de a încredinţa opere uitate contemporaneităţii şi de a mă închina, cu neprefăcută evlavie, antecesorilor

*
sunt conştient de faptul că înseamnă mult prea puţin ceea ce izbutesc să fac şi tocmai de asta îi invit pe cei cu adevărat pricepuţi să făptuiască întru desăvârşire obligatoria datorie faţă de memoria spirituală a neamului românesc din bucovina


Revista Bucovinei – nr. 4/2015

coperta revista M

*

“Revista Bucovinei”, nr. 4/2015, număr închinat Zilei Bucovinei, este, prin frumuseţea evenimentelor pe care le consemnează şi prin diversitatea materialelor care recuperează şi valorifică memoria pierdută a Bucovinei, şi interesantă, şi frumoasă, în estetica ei tradiţională.

Se va lansa, la Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”, de Ziua Scrisului Bucovinean, sărbătorită, pentru prima dată, în 12 noiembrie 2015, începând cu ora 15. O puteţi citi, în variantă electronică, făcând click pe copertă şi o puteţi primi în dar, de Ziua Scrisului Bucovinean, participând la manifestare.