Dragusanul - Blog - Part 30

să mă-nfăşor tăcut în ziua mea

 

 

e prima dată când nu am zăpezi

să pot muşca cu dinţii din tăcere

şi să descopăr cosmice livezi

în aburii cămărilor cu mere,

ninsoarea astăzi îmi lipseşte mult

şi-absenţa ei îmi pare o povară

şi-n pagini mă întind ca să ascult

ce zvon din ceruri zace pe afară,

 

dar e pustiu şi parcă fără timp

pe drumul ars tic-tac după tic-tac

încât şi zeii sacri din Olimp

în numeroase cioburi se desfac,

iar de pe cruce veacurile plâng

şi-n suflet se prelinge nişte sânge

când noaptea-i frântă-n umărul meu stâng

şi trupul sub povară mi se strânge,

 

dar încă sunt alte poveri de dus

cu trudnică speranţă sus, în munte,

şi-ar vrea să-mi fie-alături şi Iisus,

dar încă-l dor toţi spinii de pe frunte

şi lancea-n coastă iarăşi îi pătrunde

să prăbuşească cerul stea cu stea,

aş vrea să fug, dacă aş şti şi unde,

să mă-nfăşor tăcut în ziua mea

 


1869: Organizarea politică şi administrativă a Bucovinei

1774: Ansicht der Stadt Czernowitz in der Bukowina. Lithografie von Anton Lange, 1823

O tipăritură vieneză din 1869, referitoare la organizarea politică și judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezintă următoarea administrare în Ducatul Bucovinei:

 

Ducatul Bucovinei / Guvernul de stat și instanța de stat / (Curtea regională superioară din Lemberg) / Căpitanii de district și instanțele de district.

 

 

1). Administrarea districtului Cernăuţi

 

Curtea regională din Cernăuți: Cernăuţi, Ceahor, Hliboka, Camena cu Spaski, Corovia, Cotul Bainski, Cuciurmare, Ludi Horecea Camerale cu Mănăstioara, Lucaviţa, Mihalcea, Mihuceni cu Kicera, Molodia cu Franzthal și Derelui, Ostriţa, Preworokie, Stăneştii de Sus pe Siret, Stăneştiii de Jos pe Siret, Poienile, Tărăşeni, Trestiana sau Dimka, Voloca Camerale pe Siret, Zurin.

 

Sadagura (târg, cu tribunalul raional): Bila sau Bilka, Boian, Buda, Cernauca, Dobronăuţi, Gogolina sau Stroieştii de Sus, Cotul Ostriţa, Lehucenii Teutului, Lenţeşti Camerale, Lenţeşti Privat, Mahala Biała, Novoseliţa sau Stroieştii de Jos, Rarancea, Slobozia Rarancei, Rohozna, Şerăuţii de Sus, Şerăuţii de Jos sau Slobudka, Şubraneţ, Toporăuţ, Vaslăuţ, Zadobriuwka, Jucica Veche, Jucica Nouă.

 

 

2). Administrarea raionului Coţman

 

Coţman (judecătorie de district), Berhomet pe Prut, Bordei sau Burdigeu, Cliveşti, Davideşti, Dubăuţi, Hacrileşti, Iujeniţa, Ivancăuţi, Clivodin, Laszkowka, Lujeni, Malatineţ, Mămăieştii Vechi, Mămăieştii Noi cu Cutul Strileţchi, Nepolocăuţi, Orăşeni, Oşehlib, Piedecăuţi cu Ţopeni, Revacăuţi, Revna, Şipeniţ, Şişcăuţi, Stăuceni, Suhoverca, Valeva, Viteleucaa.

 

Zastavna (judecătorie de district), Babin cu Ştefanovca, Boianciuc, Borăuţi, Brodok, Czarnypotok, Cincău, Doroşăuţi, Horoşăuţi, Iurcăuţi, Cadobeşti, Kiseleu, Krisciatek, Cuciur-mic, Culeuţi, Mitcău, Mosoiuca, Ocna, Onut, Pohorlăuţi, Prilipce cu Luca, Repujineţ, Samuşin, Teutri, Vasileu, Verbăuţi, Verenceanca, Zwiniec cu Koetriszöwka.

 

Vijniţa, în 1918

 

3). Administrarea districtului Vijniţa

 

Vijniţa (târg, cu tribunal) cu Bahna, Ciornohuz, Revna și Wiszenka, Berhomet pe Siret cu Lăpuşna, Mihodra, Cireşenca, Mazuri, Şipot cu Bursekeu, Ispas, Lucavăţ pe Siret cu Maidan, Meschibrod cu Podzaharie, Mihova cu Mega, Milie.

 

Putila cu Stroroneţ (district), Chiseliţeni, Toraki și Sergi, Plosca, Dihteniţa, Dolhopole sau Câmpulung rusesc, Jabloniţa, Koniatyn, Petrasza sau Petriceni, Rostoki, Stebny cu Stepki, Uscie-Putilla cu Mariniceni.

 

 

4). Administrarea districtului Storojineţ.

 

Storojineţ (Curte districtuală), Banila Moldovenească pe Siret, Broscăuţi, Budeniţ, Cireş cu Opaiţ, Ciudin cu Neuhütte (coliba nouă), Davideni, Igeşti, Iordănești, Camenca cu Petriceanca, Carapciu pe Siret cu Hatna, Comareşti, Comareşti Camerale cu Althütte (coliba veche), Crasna-Ilschi cu Glashütte (fabrica de sticlă), Cupca, Panca, Pătrăuţi pe Siret, Prisăcăreni, Ropcea, Suceveni sau Pomeşti, Zadova.

 

Vaşcăuţi (Târg) pe Ceremuş, Banila rusească pe Ceremuş, Slobozia Banilei, Berbeşti cu Ostra pe Prut, Bobeşti, Ciartoria, Dracineţ, Hliniţa, Căbeşti, Călineşti pe Ceremuş, Carapciu pe Ceremuş, Costeşti, Stăneştii de Sus pe Ceremuş, Stăneştii de Jos (tribunal districtual), Vilaucea, Voloca pe Ceremuş, Zamostie, Zeleneu cu Samsonowka, Pleşniţa.

 

Rădăuți, pe la 1900

 

5). Administrarea districtului Rădăuţi.

 

Rădăuţi (Târg cu tribunal districtual) cu Vadu Vlădichii, Andreasfalva cu Mitoca, Bădeuţi, Bilca, Burla, Frătăţii Vechi, Frătăuţii Noi, Fűrstenthal, Horodnicul de Sus, Horodnicul de Jos, Karlsberg, Marginea, Milişăuţii de Sus, Putna (cu mănăstirea), Satulmare, Straja, Suceviţa, Vicovu de Sus cu Bivolăria, Vicovu de Jos, Voitinel, Volovăţ, Seletin cu Frasin, Tomnatic, Rusca, Paltin, Plosca Camerale, Ulma, Ropoţel, Nisipitu, Bistriţa cu Cârşibaba, Izvor cu Iaroviţa, Sărata, Moldova, Şipot Camerale.

 

Solca (judecătorie raională), Arbore cu Bodnăreni, Bălăceana, Botoşana, Clit cu Lichtenberg, Iaslovăţ, Cajvana, Comăneşti, Ludihumora, Pârteştii de Sus cu Soloneţul Nou sau Slovac, Cacica, Pârteştii de Jos, Poieni.

 

Julius Chrzanowski: Serbările în memoria lui Ştefan cel Mare, la Cetatea Sucevei, în 1904

 

6). Administrarea districtului Suceava

 

Suceava (Oraş cu tribunal districtual) cu Cutul Zamca, Iţcanii Vechi şi Şeptilici, Bosance cu Nemericeni, Podeni, Hriaţca şi Lisaura, Buneşti, Buninţi, Chilişeni, Danila, Găureni, Hatna cu Dărmăneşti, Iasobeşti sau Fogodisten cu Gura Solcii, Slobozia sau Milişăuţii de Jos, St. Ilie, Ipoteşti, Iţacanii Noi, Călineşti Enache cu Vasilache, Călineştii lui Kuparenko, Costâna cu Berindeşti, Liteni, Mereţei, Mihoveni, Mitpcul Dragomirnei cu Lipoveni, Părhăuţi, Pătrăuţi pe Suceava, Reuseni, Romaneşti, Rus Mănăstioara, Rus Plavalar cu Rus Poienile, Securiceni, Şcheia, Soloneţ, Stroieşti pe Suceava, Tişăuţi, Todireşti cu Pietroasa, Uideşti, Zahareşti.

 

Gura Humorului (tribunal districtual), Băişeşti cu Stănileşti sau Cornu Luncii, Berchişeşti, Braşca, Drăgoieşti cu Lucăceşti şi Folowanik, Gemenea cu Slătioara şi Ostra pe Graniţă, Ilişeşti, Joszeffalva, Capu Câmpului, Capu Codrului cu Păltinoasa, Mănăstirea Humorului cu Bori, Pleşca şi Buchenhain sau Poiana Mikuli, Corlata, Măzănăieşzi cu Stejăroaia, Stulpicani cu Plutoniţa, Doroteea, Voroneţ cu Bucşoaia şi Frasin.

 

 

Stradă câmpulungeană

 

7). Administrarea districtului Câmpulung.

 

Câmpulung (Târg cu judecătorie) cu Breaza, Gropana, Frumoasa, Fundu Moldovei şi Luisenthal, Pojorâta, Rus pe Boul cu Freudenthal şi Vatra Moldoviţei, Rus Moldoviţa cu Ciumârna şi Argel, Sadova (Ulma), Valea Putnei, Vama cu Eisenau.

 

Dornawatra cu Dornakilie (judecătorie), Dorna pe Giumalău, Dorna Candreni cu Coşna, Iacobeni, Cârlibaba Partea câmpulungeană, Poiana Stampii cu Pilugani, Ciocăneşti.

 

 

8). Administrarea districtului Siret.

 

Siret (Oraş cu tribunal districtual), Bahrineşti, Raince, Bălcăuţi sau Laudonfalva, Bănceşti, Botoşăniţa, Cerepcăuţi cu Bereşti, Ţibeni sau Istensegits, Fântâna Albă sau Białakiernica, Şerbăuţi, Grăniceşti, Hadikfalva sau Dorneşti, Calafindeşti, Cândeşti, Climăuţi, Muşeniţa, Negostina, St. Onufri sau Drăguşanca, Oprişeni sau Panţiri, Rogojeşti cu Gura Molniţei, Rudeşti sau Gropana, Şerbăuţi, Sinăuţii de Sus, Sinăuţii de Jos, Stârce sau Berlinţi cu Slobozia lui Dumka, Terebleşti, Vaşcăuţi pe Siret cu Parcelowka, Volcineţ”[1].

 

 

[1] Politische und gerichtliche / Organisation / der / im Reichsrathe vertretenen Länder von Öesterreich, Wien 1869. pp. 158-161


1907: Die Forstindustrie in der Bukowina

Putna, mocăniţa – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

Industria forestieră din Bucovina. Datele privind industria forestieră a Bucovinei datează din 1786; o ordonanță împărătească din 16 septembrie 1786 a ordonat o privire de ansamblu generală și au fost, apoi, instalate două gatere. Primul a fost amplasat de majorul Schätz în apropiere de Capu Codrului, cu o lamă de ferăstrău și cu un cost de 574,14 coroane; producția zilnică a fost de 20 de panouri, iar profitul net, de la 1 aprilie, până la 31 octombrie 1786, a fost conform raportului consilierului guvernamental Ainser, de 708 coroane.

 

În 1834, existau deja 29 de fabrici cu fierăstraie, iar în 1851, 51 fabrică de cherestea. Desigur că aceste fabrici nu erau foarte eficiente și, pe lângă performanțele lor slabe, deseori lipsea materialului tăiat. Abia după deschiderea căii ferate, de la Lemberg, la Cernăuţi, în 1867, situația s-a îmbunătățit. Marile comori de pădure ale Bucovinei au fost aduse mai aproape de piețele deschise în Orient.

 

În 1874, compania Th. & Ch. Götz & Comp a construit, în Cernăuţi, o mare fabrică de cherestea, excelent dotată, cu opt rame complete și utilajele auxiliare necesare. A fost primul fierăstrău cu mare productivitate din Bucovina și furniza materie primă cunoscutei companii G. Topham din Viena.

 

Lemnele descărcate în Prut sunt transportate în spațiile de depozitare cu ajutorul a două ascensoare cu frânghii, iar de aici, prin tăiere transversală, în lungime, pentru tăierea ulterioară de scânduri, în sala de tăiere. Din aceasta, materialul tăiat fie se duce în spații de depozitare, fie, dacă este material de planificare și de lăzi, în Hale. Linii pentru vagonete, cu ecartament îngust, leagă depozitele și halele cu gaterele, iar o cale ferată de calibru standard face legătura cu gara din Lemberg, prin Czernowitzer Bahn.

 

Acest sistem, care a fost extins succesiv și echipat cu sisteme de iluminat electric, a avut costuri de producţie de aproximativ 520.000. Necesarul de lemn rotund al fabrici a fost de aproximativ 92.000 de metri cubi, aproximativ 49.000 de metri cubi pe an, din care s-au produs materiale tăiate.

 

Plute pe Ceremuş – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

 

 

Un al doilea fierăstrău mare a fost construit, în 1886, de către societatea pe acțiuni pentru exploatarea lemnului și tăierea cu fierăstraie abur (fostă Th. & Ch. Götz) din Vatra Dornei, iar materia primă (bușteni) era adusă aici de apă. Compania are motoare cu aburi, în fabricile sale, de 520 cai putere, şi roţi de apă de 45 cai putere și funcționează cu 30 guri de freză, 35 fierăstraie circulare și 4 fierăstraie încrucișate (cozi de vulpe și ferăstrău pentru pendul), apoi 4 mașini de rindeluit și 3 caneluri.

 

Necesarul total de lemn brut a fost de aproximativ 235.000 de metri cubi pe an, din care au fost produşi aproximativ 140.000 de metri cubi de material de tăiere. Numărul total de lucrători angajați permanent în fabrici și în spații de depozitare a fost de 1.100 de bărbați. În plus, un număr mare de lucrători au fost implicați în producția de lemn. Operațiuni de transport, rafting și feroviar completau numărul angajaţilor până la câteva mii de bărbați. În anul 1898, compania numită a achiziționat și producția de material de tăiat cu fierăstraiele cu abur din Lucavăţ și Pătrăuţii de Jos; necesarul de lemn brut al acestor două gatere este de aproximativ 60.000 de metri cubi pe an. Căile ferate locale, care erau atașate la linia principală, furnizează materiile prime din zonele înalte ale Bucovinei.

 

Administrarea fondului religios a contribuit, pe cât a fost posibil, la extinderea acestor căi ferate locale; a fost în interesul lor propriu să creeze trasee de trafic, care să permită exploatarea zonelor lor forestiere colosale și să creeze surse de venit mai profitabile.

 

Fondul religios are, de asemenea, gatere proprii în Falcău (fierăstrău cu aburi), în Brodina și în Rus pe Boul (ferăstrău cu apă), care sunt totuși închiriate. Există, de asemenea, o serie de gatere cu abur mai mici în Bucovina, în Ursoaia, în Fundu Moldovei, în Păltinoasa (împreună, 135 cai putere) și în Rus pe Boul (120 cai putere).

 

Câmpulung, fabrică de cherestea – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

 

În 1889 și 1893, cunoscuta Companie pe acţiuni din industria lemnului Leopold von Popper a construit două fierăstraie cu aburi în Marginea (Suceviţa, Fürstenthal) și Bivolărie,  nu departe de Rădăuţi. Compania foloseşte motoare cu aburi, care furnizează, împreună, 200 de cai putere, și șase cai putere pentru sistemul de iluminat electric şi pentru primul sistem menționat (Suceviţa, Fürstenthal). Sistemul este un prototip și desigur că sunt disponibile instalaţiile pentru sediile oficiale, casele muncitorilor etc.

 

Lemnul brut care a fost prelucrat era de aproximativ 60.000 de metri cubi pe an; din această materie primă au fost produse aproximativ 32.000 de metri cubi de mărfuri tăiate. Mărfurile tăiate, care sunt clasificate în trei clase, au dus la: aproximativ 40 la sută bunuri nesortate; aproximativ 45 la sută așa-numit lemn de foc și aproximativ 15 la sută materiale din a III-a clasă. Materialul de tăiere este trimis aproape exclusiv în Rusia, Turcia, Italia și Italia prin Odessa și Galaţi, în Franța și în multe alte țări; în ultimii ani, cantități destul de semnificative din acest produs tăiat au plecat și în Germania. Pe lângă gaterele menţionate mai sus, compania Leopold von Popper are și unități mari în Galiţia.

 

O investiţie semnificativă s-a făcut, în anii 1890, pe proprietatea Fondului religios Baiaşescul din valea Moldovei, cantitatea de lemn rotund, care este prelucrat aici anual, fiind de circa 38.000 de metri cubi, din care se produc aproximativ 19.000 de metri cubi de material tăiat. Cea mai nouă fabrică de cherestea din Bucovina este cea din Frasin, care a fost construită în 1899 şi echipată cu toate inovațiile în tehnologie cunoscute până la acel moment. Aceasta preia buștenii direct din pădurile întinse ale Fondului religios şi îl transportă la gaterele menționate anterior, iar de acolo, în gara Frasin; buştenii sunt aduşi pe o cale navigabilă pe larg ramificată, iar după rularea pe o linie cu aburi de fabricare, se furnizează materia primă. Ambele sisteme reprezintă tipuri mai mult sau mai puțin perfecte ale tuturor sistemelor de exploatare forestieră, care se aplică și în pădurile Bucovinei.

 

Putna, ţapinari huţuli – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

 

Cele două cazane cu abur pentru gaterele din Frasin au fost furnizate de Institutul de inginerie mecanică Arhiducele Friedrich din Ostrau. Motorul cu aburi, de la fabrica de mașini Nicolson, din Budapesta, oferă 250 de cai putere și operează opt ferăstraie cu 180 de lame de ferăstrău. Gaterele au fost achiziționate de la Topham din Viena și Nicolson din Budapesta. Patru fierăstraie circulare, trei de tăiat transversal (unele cu funcționare electrică) încă funcționează în fabrica din Frasin, iar sistemul de iluminat electric include 8 becuri cu arc și 180 de becuri normale. Costurile totale de producție ale fierăstrăului din Frasin au fost de aproximativ 350.000 coroane. Consumul de bușteni poate fi estimat la aproximativ 50.000 de metri cubi.

 

Fondul religios are în jur de 25.000 de hectare pe valea Suha, în mare parte păduri, iar producția materială se presupune a fi în jur de 70.000 de metri cubi. De la Drumul împărătesc, din Frasin, un drum lung de aproximativ 18 kilometri duce, prin Stulpicani, către Ostra și constituie ruta principală pentru zona văii Suha; în legătură cu acest drum, a fost înființată o linie pentru transport cu aburi, în vagonete; ea trebuie extinsă în valea principală.

 

Drumuri forestiere, însumând aproximativ 15 kilometri, au fost create pe văile Gemenea, Muncel și Botuşan, iar o potecă forestieră, de 6 kilometri, în Braniştea. Gara Frasin este conectată cu fierăstrăul fabricii, iar aceasta este conectat, cu o pistă industrială, la stația gării locale Frasin. Pista are direcții și condiții de pantă foarte favorabile. Raza minimă este de 80 de metri, cel mai mare gradient, pe linia principală, nu este mai mare de 33 grade 2 minute pe milă, iar pe pistele laterale, de 41 grade 8 minute pe milă. Costurile de livrare din valea Suha au fost estimate la 1.200.000 coroane și au fost următoarele: a). Aproximativ 32.000 pentru construirea de drumuri și rutier; b). Construirea depozitelor, circa 16.000-20.000 coroane; c). cale forestieră 8.000 coroane.

 

În 1898, administrația forestieră a început construcția traseelor ​​forestiere pe văi individuale, ceea ce a permis eliminarea treptată a plutelor, care erau destul de scump de întreținut. Astfel de sisteme de transport trebuie să fie făcute și după Solca și Suceviţa, pentru a putea aduce cu eficienţă lemnul la gaterele situate acolo. Există căi ferate de iarnă, cu o lățime mai mică (fără fundație și pietriș), apoi sunt prevăzute planuri de cale ferată de vară pentru trasee individuale, deosebit de importante, iar construcția rutelor noi, de aproximativ 40 de kilometri, a început deja.

 

Putna, gaterul – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

 

În 1898, s-au construit 18,2 kilometri de căi ferate pentru trenuri cu locomotive cu aburi și 39,5 kilometri pentru căruțe trase de cai, deci, în total, 57,7 kilometri, erau în funcțiune, în Bucovina, spre pădurile comunitare și private. S-au transportat în jur de 420.000 metri cubi de material lemnos, în principal cherestea. Distanța medie este de aproximativ 5-15 km.

 

Căile ferate forestiere sunt, cu ecartament standard, pe traseele Rus-Moldoviţa – Varna, de 20 de kilometri, și Mezybrody – Berhomet, de 91 de kilometri, prima pentru transportul materialului de tăiere, provenind din pădurile fondul religios din Vatra Moldoviţei, iar cea de-a doua, pentru transportul lemnului de foc din pădurile ocolului Berhomet. Lungimea totală a căilor ferate din Bucovina este de aproximativ 470 de kilometri.

 

Următoarea compilație oferă o imagine incidentală a investiţiilor din  perioada 1874-1898, adică din ultimii 26 de ani, în instalații forestiere și clădiri din Bucovina, numai a celor deținute chiar de conducerea fondului și de cumpărături din pădurile Fondului religios:

 

I). Structuri de livrare: 3 kilometri de aducţiuni de apă; 88,6 kilometri drumuri și căi forestiere; 39 kilometri căi rutiere de transport.

 

II). Clădiri: 123 case de administrare a pădurilor, în pădure, și pentru supraveghetori forestieri; 3 ferăstraie de ocol; 37 de adăposturi și butoaie de semințe etc. Costurile clădirilor de livrare au fost de 1.423.200 coroane, cel al clădirilor de administrare de 788.360 coroane, deci un total de 2.211.560 coroane.

 

Numeroase clădiri de livrare și de administrare au fost ridicate de cumpărătorii de lemn și vor fi folosite de aceștia până la expirarea contractelor, după care aceste clădiri vor intra gratuit în proprietatea Fondului religios. Costul lor a fost de aproximativ 1.800.000 coroane. Fondul religios a contribuit cu aproximativ 4.100.000 coroane la construcția căilor ferate locale.

 

Programul de construcții pentru perioada 1898-1905 a cuprins investiţii de aproximativ 4.500.000 coroane, în cheltuieli preliminate, și urma să fie preluat ca un împrumut de investiții; programul se referă la construcția a aproximativ 410 kilometri de noi drumuri și sisteme de cale ferată. Prin înalta rezoluție cezaro-crăiască din 30 septembrie 1900, programul de investiții a fost prelungit la nouă ani și s-a aprobat suma de 4.286.000 coroane. Fondul religios a abordat o rețea extinsă de călărie și poteci, ce ar trebui să atingă o lungime considerabilă, de 6.000 de kilometri. în următorii ani.

 

La instalarea gaterelor, două condiţii sunt deosebit de importante: 1). Oportunitatea locației pentru fabrică și 2). alegerea celui mai potrivit motor de funcționare. Oriunde există energie cu apă, este de la sine înțeles că ar trebui să fie folosită cât mai mult. Cu puțină experiență, locația potrivită va fi găsită în curând. Energia apelor trebuie să fie folosită mai ales pe văile râurilor; rămâne doar să se aleagă locațiile, astfel încât costurile de transport ale buștenilor la ferăstrău să rămână cât mai scăzute, iar produsul finit să poată fi livrat cu ușurință la următoarea cale ferată sau navă. Fierăstrăul trebuie așadar așezat în apropierea unei căi de rulare construite și, eventual, a unei căi de rulare până la următoarea stație de încărcare, astfel încât materialul finit de tăiere să poată fi adus în stația de încărcare în orice moment, indiferent de vreme.

 

Alegerea celui mai potrivit motor de funcționare pentru sistemele de rumeguș fără hidroenergie depinde de diverse circumstanțe. Printre numeroșii factori importanți care determină dacă motoarele cu locomobile sau cu abur stabil, indiferent dacă sunt utilizate motoare cu benzină, petrol brut sau motoare petroliere, este necesar să se știe:

1). Dacă sistemul de fierăstrău este prevăzut pentru a funcţiona o perioadă mai scurtă sau mai lungă;

2). Dacă există apă de alimentare suficientă și bună;

3). Dacă deșeurile sunt utilizabile;

4). Dacă şi condițiile de fundare sunt favorabile;

 

De îndată ce veți avea soluţii clare la aceste condiţii principale, va fi ușor să alegeți soluţia pentru sistemul locomotor sau cu motor cu abur stabil. În general, trebuie menționat aici doar că, dacă este vorba doar de o operațiune temporară și, prin urmare, numai de utilizarea unui complex forestier care a activat în câțiva ani, este recomandabil să se înființeze un motor cu abur cu locomobile sau semi-locomotive, cu condiția, desigur, ca apa de alimentare să nu fie prea dură, ceea ce este deosebit de dăunător în cazanele tubulare. Pe de altă parte, ar trebui pus la punct un motor stabil cu abur, oriunde este posibil ca gaterul să poată fi folosit și amortizat pentru un număr suficient de ani. Alegerea sistemului de motorizare cu aburi depinde, din nou, de deșeurile care pot fi reciclate bine sau dacă acestea sunt aproape inutile. În primul caz, este recomandabil să achiziționați o mașină care economisește abur, deși este mai scumpă de cumpărat. Dacă există suficientă apă, un compus sau o mașină de condensare, este de preferat tuturor celorlalte.

 

Iacobeni, şoseaua spre Dorna – de Franz Xaver Knapp

 

Cu toate acestea, dacă deșeurile au o valoare mică sau nici o valoare, atunci un motor cu abur de înaltă presiune, fără condens, este de asemenea suficient. Utilizarea fierăstrăului se poate face în moduri foarte diferite și aici sunt factori decisivi, care pot fi individualizaţi. Dar doar atât trebuie remarcat, că, în funcţie de ordinele actuale, nevoia de exploatare a buştenilor este decisivă.

 

Faptul că produsele trebuie să fie complet tăiate, indiferent de tipul de arbore, înseamnă, de asemenea, o influență majoră asupra rezultatului. Grosimea materialului de tăiere, care trebuie produs, este la fel de importantă, deoarece cu cât scândurile și bârnele individuale sunt mai puternice, vor fi mai puține tăieri şi cu atât mai puține pierderi trebuie să se sufere transformând lemnul în rumeguș. Cu toate acestea, dacă doriți să produceți lemn pătrat, așa cum se întâmplă adesea în tâmplărie, este recomandat să aveți câteva bucăți de scânduri din laterale, eventual în grosimi diferite, cu mare densitate, care este cunoscută a fi mult mai ieftină decât prima mașină compusă.

 

Alegerea celorlalte motoare de funcționare menționate mai sus depinde de alți factori. Deci, dacă ai fabrica în imediata apropiere a gropilor de petrol, alege în orice caz un motor diesel și folosește motoare pe benzină în locuri unde există apă de alimentare. În cazul acționărilor cu motoare electrice, este necesar să se studieze mai întâi problema dacă este mai adecvat să funcționezi într-un grup, în care mai multe mașini pentru prelucrarea lemnului sunt operate de un motor comun sau dacă este vorba de o singură operație, adică dacă fiecare mașină individuală pentru prelucrarea lemnului trebuie să fie activată cu motorul electric corespunzător.

 

Datorită numărului mare de rotații, mașinile pentru prelucrarea lemnului sunt, în general, foarte potrivite pentru acționări individuale, dar aici există prea multe momente locale. De asemenea, aici trebuie să se țină seama de costuri. În orice caz, se recomandă să solicitați sfatul unei companii cu experiență (Engel, Alexander von, Österreichs Holz-Industrie und Holdzhandel, I Theil, Wien 1907, pp. 196-202).


1907: Die Hausindustrie in der Bukowina

 

Industria casnică din Bucovina este, în mare măsură, produsă de populaţia locală. Aceasta, formată în principal din ruteni și români, are și un număr semnificativ de coloniști germani, slovaci, maghiari și lipoveni, care, adaptându-se condițiilor locale, contribuie de dezvoltarea industriei interne.

 

Construirea caselor de locuit și comerciale se face, aici, în mare parte, de către proprietarii lor, cu ajutorul unor lucrători în lemn cu experiență. Femeile ajută, prin ungerea pereților din răchită cu lut şi, apoi, cu văruirea lor, iar copiii ajută și ei.

 

Oamenii din mediul rural bucovinean au grijă de toate lucrările singuri, de la cultivarea inului şi cânepii, până la ţesutul covoarelor. Abia de curând puteți găsi pe pieţe pânză Halina, fabricată în ateliere, țesături colorate, pălării de pâslă etc.

 

Industria casnică de prelucrare a lemnului se ocupă în principal cu producția de unelte agricole, a părțillor de cărucioare şi căruţe, săniilor, șeilor ţărăneşti, a lopeților, greblelor, furcilor, cârjelor, a mânerelor pentru unelte de tot felul de obiecte, a râşniţelor, preslor de ulei, a țesăturilor, catrinţelor, a mângălăurilor, scândurilor de spălat, jgheaburilor, bolurilor, lingurilor, furculiţelor, spatulelor. Se fac, de asemenea, butoaie şi ploşti etc.

 

Datorită schimbării condițiilor de tranzacționare, în 1886, în special din cauza acordurilor nefavorabile cu România, vânzările de produse casnice au suferit o pierdere semnificativă. Mai mult, industria casnică suferă, de asemenea, din pricina furnizării de bunuri de consum fabricate, care au o calitate superioară şi sunt ieftine la preț.

 

Sculptura în lemn este realizată, în mare parte, de țigani; ei fac rame, cruci şi sipeturi bisericești, iconostasuri, dar, în ultimii ani, şi artiștii săteni au lucrat astfel de sculpturi. În sfârșit, în casă sunt realizate și instrumente muzicale (cipale, viori, fluiere și cavale ciobăneşti, cornuri de vânătoare, uneori cu butoane și rozete din metal şi din plasă de sârmă). Aceste din urmă lucrări mai elaborate sunt realizate de huţuli.

 

Fabricarea potasei va trebui, de asemenea, să fie inclusă în exploatarea industriei casnice. Numărul lucrătorilor în lemn angajați în industria casnică este estimat la 20.000 de adulți. Lemnul tare și moale este utilizate în principal ca materii prime. Pe lângă obiectele folosite în propria locuinţă sau în împrejurimile sale, multe se vând pe piețele săptămânale și anuale din Vatra Dornei, Câmpulung, Gura Humorului, Suceava, Rădăuţi, Solca, Siret, Cernăuţi, Sadagura, Vijniţa, Coţman și Zastavna.

 

Figura 12. O familie de țigani la locul de muncă

 

Mai mult, există și un comerț puternic de vânzare directă și puțin se vinde prin comerțul intermediar. Cantitatea totală de materii prime, care urmează să fie procesată, este de aproximativ 115.000 mc, valoarea obiectelor produse fiind de aproximativ 3 milioane coroane. Salariile, minus costurile materiale și de transport maritim, sunt probabil la jumătate din această sumă (1,5 milioane coroane). Venitul mediu zilnic ar trebui să ajungă la 60, până la 70 helleri.

 

Producția este în scădere, din cauza creșterii prețurilor la lemnul brut și a faptului că muncitorii din gatere primesc un salariu mai bun; venitul și prețul produselor, pe de altă parte, arată o tendință de creștere.

 

 

Figura. 18. Bucovina. Linguri și instrumente.
Figura 19. Bukowinn. Colonia de țigani (producători de linguri).

 

Unelte pentru producerea mărfurilor de legare, cuțite drepte, fier de legătură răsucit, raclete, pânzeturi Hansel și bancul de lucru; apoi lianți colorați, pentru scaune, cercuri, ulcioare (Figura 22).

 

Banc de lucru huţul, cu uneltele sale, apoi produse diverse: rafturi pentru vase mai mari și mai mici, mânere pentru cutii de lemn, diverse doniţe pentru unt și altele asemenea. Asemănător ilustrează figura 23.

 

 

Figura 24 arată un tâmplar huţul, lucrător la domiciliu, împreună cu familia sa. Aceştia produc mici lucrări de tâmplărie: uși, ferestre și altele. Și instrumentele utilizate pentru producție sunt vizibile în imagine (Engel, Alexander von, Österreichs Holz-Industrie und Holzhandel, II Theil, Wien 1907, pp. 21-30).


prin gara asta am mai fost cândva

 

prin gara asta am mai fost cândva,

mi-aduc aminte sălile de dans

în care frunza toamnei în balans

păşea cătând discret pe cineva,

dar numai umbre scrijeleau pereţii

cu fulgerele unui aprig joc

şi eşuau, striviţi de nenoroc,

acolo, printre umbre, şi poeţii,

 

deşi afară orbi cu piatra-n mână

visau la clipa când or să apuce

să-i urce iarăşi în dureri pe cruce,

iar beznele păreau că îi îngână,

dar fără să le spună că departe

şi pentru orbi s-a născocit un leac

rămas pe trepte-n preajma unui veac

ce răsfoieşte-n tihnă dintr-o carte

 

şi dintr-odată-aud cum undeva

cobzari însinguraţi încep să cânte

şi-atunci pricep şi îmi aduc aminte:

prin gara asta am mai fost cândva

 


Pagina 30 din 1.186« Prima...1020...2829303132...405060...Ultima »