Dragusanul - Blog - Part 18

adelina laerte cârdei: în colind cu şoimii

 

 

„Eliade, Grigore Alexandrescu și ceilalți aezi ai pietrelor vorbitoare întind prietenești mâini moldovencei care n-a uitat drumul spre mărturiile în ruină ale unui trecut de îndreptățită mândrie”.


Cântece româneşti din anii 1920

 

 

 

În afară de câteva colinde străvechi (LEUL, LA LINA FÂNTÂNĂ, VASILCA), de cântece basarabene precum NISTRE, NISTRE, APĂ RECE şi de alte cântece româneşti la fel de surprinzătoare, mai ales prin poziţionarea geografică (majoritatea, în Banat!), în anii 1920, ziarul „Cultura Poporului” nu publica şi alte partituri, iniţial din lipsa linotipiştilor, ulterior, din lipsa culegătorilor de melodii.

 

Dar cântecele acestea merită centralizate, adunate între două coperte, în condiţiile în care ele păstrează încă ecouri ancestrale, deci contururile din ce în ce mai difuze ale spiritului românesc. Pot fi folosite de oricine, fără aprobarea nimănui, pentru că ele aparţin tuturora, făcând parte din moştenirea noastră identitară.

 

Inedit mi se pare a fi Colindul LEUL, închinat primelor generaţii de oameni vorbitori („generaţia de aur” – cum o numea Hesiod), care au trăit în vremurile în care Soarele răsărea din CONSTELAŢIA ZODIACALĂ LEUL, colind care se cânta, prin anul 1927, şi în Ialomiţa (comuna Lupşanii), dar, în ciuda unor vestigii lingvistice, precum „le roilea, le roi, domnilea”, păstrate în text, nu sună deloc mongoloid, precum colindul transilvan, cu acelaşi titlu, din repertoriul lui Grigore Leşe. Linie melodică simplă (am să-l rog pe Răzvan Mitoceanu să-mi trimită o înregistrare cu interpretare la vioară), text care anticipează „urătura” (aratru = plug) de mai târziu, colindul LEUL, pe care şi Mihai Vulpescu, din postura de culegător, îl socotea alegorie a vânătorii, înseamnă, practic prima şi cea mai veche alegorie, alterată de trecerea veacurilor, a vremilor primordiale.

 

Dar, despre astea am scris pe larg în „Cartea Datinii”, vol. I şi II, aşa că nu voi mai insista, scopul meu fiind, aşa cum am mai scris-o, doar punerea la dispoziţia celor interesaţi.

 

Ion Drăguşanul

 


PARTITURI Cântece româneşti ale anului 1924

 

 

 

După ce am copiat partiturile unor vechi cântece româneşti din întreaga ţară, le-am adunat în format pdf, ca să nu consum prea mult spaţiu, şi am constatat, cu plăcută surprindere, că în noul format partiturile sunt de-a dreptul lizibile, ca să nu mai vorbesc de faptul că pot fi salvate de oricine. Precizez, încă o dată, că orice material de pe acest site poate fi folosit, fără consimţământul meu, gratuit, dacă îi este cuiva de folos.

 


tudor ulmanu: scrie pe pereţi cu cărbune

 

 

„Tudor Plop-Ulmanu, care e basarabean, introduce, prin volumul său, literatura tânără a provinciei sale în literatura întregii ţări” (Mircea Streinul).

 


george putneanu: crucea timpului din urmă

 

 

 

Balada Cruciaţilor, semnată George Putneanu, ne dă acea tresărire, care vesteşte că ne aflăm în faţa unei rare posibili­tăţi de expresie a lui şi a noastră tot­odată”.


Pagina 18 din 1,484« Prima...10...1617181920...304050...Ultima »