Aşa vă place Istoria? | Dragusanul.ro - Part 2

Primul portret al „crudului Dracula”

*

Cosmografia lui Sebastian Munster (1498-1552), publicată în 1544, apoi, în două ediâii latine, cea din 1550 şi cea din 1572,cuprinde, pe lângă câte o hartă a Transilvaniei şi a Valahiei, nume sub care e cuprinsă şi Moldova, marcată, totuşi, pe hartă, un insolit portret al „crudului Dracula”, o imagine a castelului Huniazilor şi un semn heraldic, pentru Valahia, asupra căruia nu mă pot pronunţa, pentru că, neinteresându-mă, subiectul mi-e cu totul străin. Am copiat şi o hartă a Constantinopolului, pentru că este interesantă-

*

Am preluat imagini din „Cosmographiae universalis lib. VI. in quibus iuxta certioris fidei scriptores, sine omni cuiuscunq[ue] molestia, uel laesione, describuntur, omnium habitabilis orbis partium situs propriæq[ue] dotes. regionum topographicae picturae, 1572”, colecţia John Carter Brown Library.

*

 

*


1860: Prefecturile şi subprefecturile României

Judeţul Argeş. Reşedinţa: Piteşti.

Prefect: D. Chiriţeanu

Director: C. Manolescu

Poliţai: D. Tâmpeanu

Plase şi plaiuri:

Olt, subprefect: G. Negulescu

Cotmeana, subprefect: I. Hristopolu

Lovişte, subprefect: C. Predescu

Topolog, subprefect: C. Balotă

Argeş, subprefect: A. Petrescu

Gălăseşti, subprefect: C. Botea

Piteşti, subprefect: I. Trifon

*

Judeţul Bacău. Reşedinţa: Bacău.

Prefect: E. Ghica

Director: Hociuma

Poliţai: V. Moruzi

Plase şi plaiuri:

Tazlău de Sus, subprefect: Z. Moldoveanu

Tazlău de Jos, subprefect: D. Rafail

Trotuş, subprefect: Al. Mârzea

Bistriţa de Sus, subprefect: Dim. Talia

Bistriţa de Jos, subprefect: V. Dimitriu

Ocna-oraş, poliţian: Şt. Brăteanu

*

Judeţul Botoşani. Reşedinţa: Botoşani.

Prefect: N. Cănănău

Director: C. Dimache

Poliţai: C. Bălăceanu

Plase şi plaiuri:

Ştefăneşti, subprefect: P. Gheorghiadi

Coşula, subprefect: P. Misihănescu

Meletin, subprefect: Const. Placa

Târgului, subprefect: D. Ivaşcu

Siret, subprefect: Iorgu Nicoliţă

Jijia, subprefect: Iancu Curuzi

*

Judeţul Brăila. Reşedinţa: Brăila.

Prefect: I. Lenşiu

Director: N. Murgăşeanu

Poliţai: D. Bălăceanu

Plase şi plaiuri:

Vădeni, subprefect: M. Constantinescu

Balta, subprefect:N. I. Cherculescu

*

Judeţul Bolgrad. Reşedinţa Bolgrad (Cetatea Albă).

Prefect: I. Panaitescu

Director: Iacovache

Plase şi plaiuri:

Domenii (provizoriu) , subprefect: Ion Ciolan

Ismail, subprefect: Nicolae Paruşi

Cahul-Prut, subprefect: D. Tătuşescu

*

Judeţul Buzău. Reşedinţa: Buzău.

Prefect: D. Iacovache

Director: N. Polizu

Poliţai: N. Sărăţeanu

Plase şi plaiuri:

Câmpu, subprefect: D. Criteanu

Slănic, subprefect: m. Alessandrescu

Buzău, subprefect: Iorgu Tarca

Sărăţi, subprefect: G. Georgescu

Tocani, subprefect: D. Crăciunescu

Pârscovului, subprefect: Iorgu Chirculescu

*

Judeţul Cahul. Reşedinţa: Cahul

Prefect: Gorovei

Director: Ghibănescu

Poliţai: I. Chiru

Plase şi plaiuri:

Tigheci, subprefect: Gg. Fratula

Costangalia, subprefect: Gg. Constantinescu

Cotu-Mare, subprefect: Hrist. Iliescu

*

Judeţul Covurlui. Reşedinţa: Galaţi.

Prefect: I. Raşeanu

Director: D. Atanasiu

Poliţai: Theodor Alevra

Plase şi plaiuri:

Siret, subprefect: I. Stroescu

Horimea, subprefect: G. Rugeanul

Prut, subprefect: I. Plesnilă

*

Judeţul Dâmboviţa. Reşedinţa: Târgovişte.

Prefect: D. Florescu

Director: H. Schipore

Poliţai: Gr. Ciocărdia

Plase şi plaiuri:

Dâmboviţa, subprefect: N. Alessandrescu

Dâmboviţa-Plai, subprefect: Dan Sinescu

Deal, subprefect: Const. Georgescu

Bolentin, subprefect: I. Potlogeanu

Ialomiţa-Plasă, subprefect: Chr. Pariano

Ialomiţa-Plai, subprefect: En. Arsenescu

Cobia, subprefect: A. Condeescu

*

Judeţul Dolj. Reşedinţa: Craiova.

Prefect: C. Cerchez

Director: I. Georgescu

Poliţai: N. Deşliu

Plase şi plaiuri:

Baltă, subprefect: I. Theodirian

Dumbravă, subprefect: M. Moţăţeanu

Jiul de Jos, subprefect: A. Căcusteanu

Jiul de Sus, subprefect: C. Viişoreanu

Câmpul, subprefect: N. I. Constantinescu

Ocolul, subprefect: M. Sorghiade

Amaradia, subprefect: Gr. Bălăcioiu

Calafat – oraşul, poliţai: N. Abramovici

*

Judeţul Dorohoi. Reşedinţa: Dorohoi.

Prefect: Codrescu

Director: Panu

Poliţai: G. Pisoţchi

Plase şi plaiuri:

Coşula, subprefect: Al. Scolar

Prutul de Sus, subprefect: Ion Brăescu

Prutul de Jos, subprefect: Al. Moriţi

Herţa, subprefect: Al. Şlief-Gheorghiu

Berhometele, subprefect: G. Calcăntaur

Basen, subprefect: D. Mintici

Herţa – oraşul, poliţai: Popescu

Mihăileni – oraşul, poliţai: A. Răuţ

*

Judeţul Fălciu. Reşedinţa: Huşi.

Prefect: Colonel D. Miclescu

Director: Nica

Poliţai: Ioan Şandru

Plase şi plaiuri:

Prutul, subprefect: Ioan Licu

Crasna, subprefect: Const. Gheţu

Mijloc, subprefect: Vasile Popescu

Podoleni, subprefect: M. Iliescu

*

Judeţul Gorj. Reşedinţa: Târgu Jiu.

Prefect: D. Ştefănescu

Director: A. Crăsnaru

Poliţai: Strat Bălăcescu

Plase şi plaiuri:

Vulcani, subprefect: C. Bălăcescu

Jiul, subprefect: Z. Bălteanu

Nicolu, subprefect: M. Urechescu

Novaci, subprefect: T. Drăgoescu

Gilort, subprefect: N. Săulescu

Amaradia, subprefect: Ioan Vladimirescu

*

Judeţul Ialomiţa. Reşedinţa: Călăraşi.

Prefect: N. Bagdat

Director: E. Gogălniceanu

Poliţai: N. Malteţeanu

Plase şi plaiuri:

Borcea, subprefect: P. Şerbănescu

Ialomiţa, subprefect: C. Perieţeanu

Câmpul, subprefect: A. Fochiade

Balta, subprefect: Gg. Murgeanu

*

Judeţul Iaşi. Reşedinţa: Iaşi.

Prefect: N. Catargiu

Director: M. Idieru

Secretar: I. Antoniadi

Plase şi plaiuri:

Copou, subprefect: Gg. Ivanovici

Brăniştea, subprefect: C. Cessianu

Bahlui, subprefect: –

Turia, subprefect:Const. Lambrino

Codru, subprefect: Const. Manole

Cârligătura, subprefect: Iord. Stamate

Slovnicul, subprefect: Const. Botez

Târgu Frumos – oraş, poliţai: P. Ciurea

*

Judeţul Ilfov. Reşedinţa: Bucureşti.

Prefect: M. Marghiloman

Director: D. Rizu

Plase şi plaiuri:

Negoeşti, subprefect: M. Capeleanu

Olteniţa, subprefect: Gg. Tâmpeanu

Sabaru, subprefect: A. Dimitrescu

Dâmboviţa, subprefect: A. Iulian

Mostiştea, subprefect: D. Vasilescu

Snagov, subprefect: Sp. Rădulescu

Olteniţa – Oraş, poliţai: Ion Deivos

*

Judeţul Ismail. Reşedinţa: Ismail.

Prefect: I. Dimitrescu

Director: N. Culici

Poliţai; Şt. Petrachescu

Tusla – Oraşul, poliţai: T. Vasilescu

*

Judeţul Mehedinţi. Reşedinţa: Turnu Severin.

Prefect: –

Director: I. Capelescu

Poliţai: N. Marinescu

Plase şi plaiuri:

Motru de Jos, subprefect: Gg. Eliad

Motru de Sus, subprefect: Gg. Aldescu

Blahniţa, subprefect: Ioan Silişteanu

Ocol, subprefect: N. Calotescu

Dumbrava, subprefect: D. Boşogescu

Câmpul, subprefect: N. Şerbănescu

*

Judeţul Muscel. Reşedinţa: Câmpulung.

Prefect: Bucşănescu

Director: P. Părăianu

Poliţai: St. Homorescu

Plase şi plaiuri:

Râurile, subprefect: P. Cerchez

Argeşul, subprefect: Al. Lămotescu

Nucşoara, subprefect: C. Sănulescu

Podgorie, subprefect: Gr. Tănăsescu

Dâmboviţa, subprefect: D. Popescu

*

Judeţul Neamţ. Reşedinţa: Piatra.

Prefect: Gr. Rosetti

Director: P. Isăcescu

Poliţai: N. Georgiadi

Plase şi plaiuri:

Bistriâa, subprefect: Gr. Em. Miclescu

Muntele, subprefect: Pavel P. Pavlu

Piatra, subprefect: Const. Ruginschi

Piatra de Sus, subprefect: Gg. Dimitriu

Piatra de Mijloc, subprefect: St. Nicolescu

Neamţ – Oraşul, poliţai: D. Mătăsaru

*

Judeţul Olt. Reşedinţa: Slatina.

Prefect: C. Mano

Director: D. Isăcescu

Poliţai: C. Drujescu

Plase şi plaiuri:

Vedea, subprefect: S. Niculescu

Mijloc, subprefect: Ion Polihronu

Olt, subprefect: C. Alimănescu

Şerbăneşti, subprefect: Hr. Vidulea

*

Judeţul Prahova. Reşedinţa: Ploieşti.

Prefect: I. Negulescu

Director: C. Poteca

Poliţai: D. Hariton

Plase şi plaiuri:

Cricov, subprefect: –

Potgorie, subprefect: D. Gealet

Filipeşti, subprefect: T. Drăgulănescu

Câmpul, subprefect: Gr. Tănăsescu

Tirşioru, subprefect: Ioan Sevaţeanu

Prahova, subprefect: Iorgu Niculescu

Teleajen, subprefect: T. Mârzea

*

Judeţul Putna. Reşedinţa: Focşani.

Prefect: D. Tufelcic

Director: Zanole

Poliţai –

Plase şi plaiuri:

Vrancea, subprefect: I. Georgiu

Gârlele, subprefect: N. Burlacu

Răcăciuni, subprefect: A. Cristodorescu

Zabranţi, subprefect: Gg. Golişceanu

Bilieşti, subprefect: N. Boianu

Odobeşti, subprefect: Gg. Petrov

Panciu, subprefect: P. Stoenescu

*

Judeţul Râmnic. Reşedinţa: Râmnicu Sărat.

Prefect: I. Robescu

Director: C. Chivulescu

Poliţai: Gg. Virgulescu

Plase şi plaiuri:

Râmnicu de Sus, subprefect: Ianache Licoenescu

Râmnicu de Jos, subprefect: I. Protopopescu

Oraşului, subprefect: A. Tătăranu

Marginea de Sus, subprefect: I. Năstăsescu

Marginea de Jos, subprefect: G. Petrescu

Grădiştea, subprefect: C. Tătăranu

Râmnicul, subprefect: C. Ionescu

*

Judeţul Romanaţi. Reşedinţa: Caracal.

Prefect: Chr. Marghiloman

Director: D. Slăvescu

Poliţai: Gr. Grigoriu

Plase şi plaiuri:

Oltul de Sus, subprefect: C. Prijbeanu

Oltul de Jos, subprefect: C. Voiculescu

Ocol, subprefect: C. Macarescu

Olteţul, subprefect: B. Varlam

Fundul, subprefect: A. Androiu

*

Judeţul Roman. Reşedinţa: Roman.

Prefect: M. Jiora

Director: I. Theodorescu

Poliţai: I. Sorbul

Plase şi plaiuri:

Moldova, subprefect: C. Smerea

Siretul de Sus, subprefect: P. Pavelescu

Siretul de Jos, subprefect: C. Vasiliu

Fundu, subprefect: A. Andreiu

*

Judeţul Suceava. Reşedinţa: Fălticeni.

Prefect: P. Safta

Director: P. Gorovei

Poliţai –

Plase şi plaiuri:

Muntele, subprefect –

Moldova, subprefect –

Siret, subprefect –

Şomuz, subprefect –

*

Judeţul Tecuci. Reşedinţa: Tecuci.

Prefect: C. Nanu

Director: I. Atanasiu

Poliţai: I. Mitescu

Plase şi plaiuri:

Bârladul, subprefect: N. Săviano

Berheiu, subprefect: I. Gergiadi

Zeleşcinul, subprefect: I. Iacovache

*

Judeţul Teleorman. Reşedinţa: Turnu Măgurele.

Prefect: I. I. Arion

Director: D. Constandinescu

Poliţai: D. Iordănescu

Plase şi plaiuri:

Teleorman, subprefect: C. Zamfirescu

Călmăţui, subprefect: And. Dimitrescu

Târgului, subprefect: G. Ghinescu

Margine, subprefect: V. Dimitrescu

Alecsandria – Oraşul, poliţai: Gg. Botea.

*

Judeţul Tutova. Reşedinţa: Bârlad.

Prefect: G. Lambrino

Director: V. Mitrea

Poliţai: N. Lipan

Plase şi plaiuri:

Pereschivă, subprefect: N. Dimitrescu

Târgul, subprefect: T. Negruţi

Simica, subprefect: N. Bujoreanu

Corod, subprefect: I. Filipide

Tutova, subprefect: M. Ghibănescu

*

Judeţul Vaslui. Reşedinţa: Vaslui.

Prefect: I. Rosetti

Director: Latif

Poliţai: V. Dimitrescu

Plase şi plaiuri:

Racova, subprefect: C. Stăcescu

Mijlocul, subprefect: C. Tucidide

Crasna, subprefect: Ioan Adam

Stemnicul, subprefect: N. Racoviţă

Fundurile, subprefect: D. Râşcanu

*

Judeţul Vlaşca. Reşedinţa: Giurgiu.

Prefect: P. Anghelescu

Director: C. Christidi

Poliţai: Ch. Vasilescu

Plase şi plaiuri:

Neajlov, subprefect: N. Manolescu

Glavacioc, subprefect: St. Boerescu

Châlniştea, subprefect: Ioan Paplica

Marginea, subprefect: Ioan N. Râniceanu

*

Judeţul Vâlcea. Reşedinţa: Râmnicu Vâlcea.

Prefect: G. Golescu

Director: Hr. Cotopolu

Poliţai: C. Zugrăvescu

Plase şi plaiuri:

Horezu, subprefect: St. Pleşoianu

Cozii, subprefect: Sc. Păltineanu

Ocolu, subprefect: C. Davidescu

Otăşiu, subprefect: Gr. Vlădescu

Olteţu de Jos, subprefect: N. Copăceanu

Olteţu de Sus, subprefect: Vas. Pleşoianu

Olt, subprefect: Dimit. Simulescu

(Almanah Român 1866, pp. 62-195).


Stemele judeţelor României lui Cuza Vodă

*

La sfârşitul anului 1865, apărea „Almanahul Român 1866„, în care s-a tipărit şi stema României, şi stemele judeţelor din principatele dunărene care, sub sceptrul lui Cuza Vodă, căpătaseră deja statut de ţară unită şi recunoscută ca atare, România. Altminteri, cum se glumea prin scrierile vremii, n-am mai fi fost cu toţii „rumâni” (iobagi), ci… principi. Cum ştiu că stemele acelea, de altfel primele, au rămas în general necunoscute, le pun la dispoziţia curiozităţilor, dar şi a celor care au nevoie de ele.

*


Artele, la noi, au fost totdeauna dispreţuite

*

„Razele binefăcătoare ale civilizaţiei n-au întârziat a străbate şi la noi, făcând să dispară, pe încetul, idei primitive în ceea ce priveşte frumoasele arte şi muzica; pe la anul 1831, începe a se introduce muzica în pensioanele publice şi private. Aşa, în luna februarie acelaşi an, un cor de muzică vocală se înfiinţează în gimnaziul vasilian din Iaşi, sub conducerea profesorului Paulicec, care, pentru prima oară, acompaniat de harpă, a cântat cele mai frumoase arii, la împărţirea premiilor, care a avut loc în 1 iunie 1831.

*

În pensionul privat de domnişoare al defunctului vornic Teodor Burada, înfiinţat în 20 august 1831, se învăţa muzica, el însuşi dădea lecţii de pian şi chitară şi fu cel dintâi profesor român de muzică.

*

Pe la finele anului 1831, muzica militară se organizează, sub capelmaistrul Herfner, şi înlocuieşte meterheneaua domnească, care, compusă din turci, greci şi bulgari, având în capul ei pe Mehter Başa (capelmaistru), cânta, duminicile, sărbătorile şi în alte zile, la Curtea Domnească, diferite manele turceşti, cu instrumentele lor, care erau nişte fluieraşe, neiuri, zimbalare, naiuri, dairale, darabani şi diferite timpane de deosebite mărimi, precum şi câteva instrumente de alamă.

*

Înfiinţarea teatrului francez de varietăţi, sub direcţiunea lui B. Furo, pentru prima oară în Moldova, a cărui inaugurare se făcu la 4 decembrie 1832, influenţă foarte mult asupra dezvoltării gustului muzical în diferite clase ale boierilor, prin cântecele actorilor, care erau artişti distinşi, şi a orchestrei, care executa cu măiestrie cele mai grele bucăţi de muzică.

*

În 15 noiembrie 1835, un Conservator de muzică se înfiinţează în Iaşi. Iată ce ne spune bătrânul Asaki despre înfiinţarea lui:

*

„O societate de boieri, doritori de muzică, au informat, prin mijlocirea subscrierii, înfiinţarea unui conservator filarmonic-dramatic, unde gratis se învaţă muzica vocală şi declamaţia în limba patriei. Directorii Conservatorului s-au ales domnii vornic Ştefan Catargiu, aga Asaki şi spătarul Vasile Alecsandri, care s-a însărcinat a fi şi casier acestui conservator, aşezat în o casă particulară, aproape de biserica Sfântu Ilie. Domnul Paulo Cervati, tenor, artist însemnat, şi D. Cuna au început lecţiile lor, iar un membru al societăţii s-a însărcinat paradosirea declamaţiei. Douăsprezece dame tinere învăţau, de patru ori pe săptămână, dimineaţa, iar 16 tineri, după-amiază”.

*

Progresul elevilor, în conservatorul filarmonic, a fost foarte mare, căci, în 23 februarie 1837, s-a reprezentat, în româneşte, piesa „Laperuz”, dramă de Cotzebu, şi „Văduva vicleană”, tot de acelaşi autor, prelucrată de aga Asaki. Orchestra era dirijată de Cervati, profesor conservatorului, alcătuită din acei întâi artişti ai Capitalei; ariile care s-au cântat în piesa „Laperuz” au fost din cele mai alese, ale lui Rossini, Bellini şi ale altor maeştri celebri.

*

La 20 februarie 1838, ei au reprezentat, în limba patriei, opera „Norma”, pentru prima dată; persoanele care au luat parte în această operă au fost: doamna Langa, care a jucat rolul Normei, doamna Elisabeta Fabian (soţia profesorului şi poetului ardelean Vasile Fabian, numit, peste munţi, Bob, pentru că se trăgea din ilustra familie arhierească – n. n.) , a Adalgisei, Dimitrie Gherghel – al lui Flavius, şi Constantin Gherasu – al lui Orovezo; corul, format numai din elevii conservatorului, a reuşit şi el pe deplin.

*

În 1 martie 1844, un cor de muzică vocală se înfiinţează în Seminarul Veniamin de la Socola, unde a fost numit profesor Al. Petrino; în 29 martie 1847, se înfiinţează un cor de muzică vocală şi în oştire, sub conducerea aceluiaşi profesor. În 23 aprilie 1854, se înfiinţează un cor de muzică vocală la biserica Sfântul Atanasie, sub îngrijirea lui Evdochim Ianov şi a lui Gh. Burada; în 1 octombrie 1860, sub ministeriatul domnului Cogălniceanu, se înfiinţează, în fine, Conservatorul de Muzică; în 1 iulie 1864, un cod de muzică vocală, la Mitropolie, având de profesor pe Gh. Burada; în 1868, sub ministerul domnului Dimitrie Gusti, un cor de muzică vocală la bisericile din Iaşi Sfântul Lazăr şi Nicoriţia; în fine, constatăm, cu o deosebită plăcere, că muzica merge progresând în societate şi Primăria urbei Iaşilor, în 8 aprilie 1871, înfiinţează muzica comunală, care, prin deosebita îngrijire ce o are consiliul comunal pentru îmbunătăţirea ei, progresează, din zi în zi, şi, astăzi, execută cele mai grele bucăţi cu mare acurateţe”.

*

S-au mai înfiinţat alte coruri, „în Huşi, la seminar… în 1 ianuarie 1854; un altul, la mănăstirea Neamţului, în 1859, la mănăstirea Agapia şi Văratic, în 1860, sub conducerea vechiului profesor de muzică Ioan Cartu. Asemenea, la Galaţi, în 1862, apoi la Roman, Bârlad, Botoşani – înfiinţate mai de curând. În Ismail, episcopul Dunării de Jos, Melchisedec, în 30 mai 1868, a înfiinţat un cor de muzică vocală, întreţinut cu a sa cheltuială, sub conducerea domnului Gavril Musicescu, acum profesor la Conservatorul de Muzică din Iaşi…

*

Muzici comunale s-au înfiinţat: la Bacău – în 13 mai 1864, la Botoşani – în 1 ianuarie 1866, la Piatra – în 14 iulie 1871 şi la Roman – în 14 iulie 1871…

*

Artele, la noi, au fost totdeauna dispreţuite, niciodată n-au fost încurajate de nimeni şi aceasta este, poate, una din piedicile cele mai mari care se opun progresului civilizaţiei. Oamenii nu sunt fiinţe abstracte, nu se pot conduce ca nişte automate, ei au simţuri şi acele simţuri formează pasiunile; ştiinţa de a conduce oamenii pe calea progresului nu este alta decât ştiinţa de a dirija sensibilitatea lor, iar fundamentul instituţiilor umane stă în moravurile lor publice şi private şi frumoasele arte sunt esenţial morale, fiindcă fac pe individul care le cultivă mai bun şi mai ferice”

*

(Theodor Th. Burada, Conservatorul de Muzică din Iaşi, în Almanah muzical 1875, pp. 21-25)


Tenorul de la Teatrul San Carlos din Lisabona

*

Despre artiştii cântăreţi şi dramatici români de prin străinătate am avut, în anii mai din urmă, adeseori ocaziune să citim ştiri interesante, prin presa străină şi română, şi mult ne-am bucurat şi ne bucurăm de succesele şi triumful lor, pentru că o parte din strălucirea, cu care ei se înconjură ca indivizi, se răsfrânge şi asupra poporului din al cărui sân au ieşit. Şi când, azi, auzim despre izbânzile artiştilor români în străinătate, ca să nu mai amintim, de astădată, despre vrednicii artişti care îşi pun talentele lor în serviciul artei la ei acasă, ne pare o poveste din alte lumi: că, nu mai departe decât cu vreo 80-100 de ani, românii, în general, nu numai că nu erau consideraţi ca dăruiţi de natură cu aptitudini literare, ştiinţifice şi artistice, ci chiar ei înşişi ajunseră a se considera pe ei ca o rasă inferioară, cu a cărei limbă, obiceiuri şi aptitudini a se mândri nu le prea trecea prin minte, mai ales acelora care se ridicaseră ceva mai sus pe scara vieţii sociale, de unde urmă că se privea ca un semn de o creştere mai aleasă a nu se da de român şi a nu vorbi româneşte, ci greceşte, franţuzeşte, nemţeşte sau ungureşte.

*

Ce îmbucurătoare schimbare, în cele câteva decenii, de la începutul secolului, încoace! Un Eliade Rădulescu, Constantin Negruzzi şi Vasile Alexandri, un Bolintineanu şi Eminescu, un Matei Millo şi Mihail Pascali, împreună cu alţii, răposaţi şi în viaţă, şi împreună cu vitejii de la Plevna şi Rahova, au făcut, fiecare în cercul seu de activitate, ca numele de „român” să fie cinstit, acasă la ei, şi amintit cu cinste afară de marginile ţărilor locuite de ei.

*

Unul dintre artiştii în viaţă, care are şi el o frumoasă parte la răspândirea prin lume a unei mai bune opinii despre români este cel al cărui portret îl prezentăm azi cititorilor noştri: tenorul Grigore Gabrielescu, în prezent angajat la Marele Teatru San Carlos din Lisabona. Numărul tenorilor de adevărată valoare artistică nu este prea mare, cu atât mai mult ne bucurăm că unul din cei mai apreciaţi este român. Ori pe unde a cântat, până acum, tânărul tenor Gabrielescu, fie la Treviso, Triest, Sevilla, fie la Florenţa, Genoa, Montevideo sau la Milan şi Lisabona, peste tot locul dânsul s-a arătat cântăreţ de primă ordine, care interpretă cu adevărat sentiment artistic nu numai operele celebre ale maeştrilor italieni, ca Verdi, Gallignani, Ponchielli, ci şi ale celor germani, ca Wagner ş. a. Ziare italiene, spaniole, portugheze şi americane, ca „II Cittadino di Trieste”, „O Globo”, „Gazeta de Portugal” şi revista „A Arte Muzical” din Lisabona şi „Correio de Mancha” ş. a. sunt unanime în judecata lor, că „tânărul cântăreţ, care a ştiut să facă ca publicul primului teatru liric din lume (cel de la teatrul „della Scala” din Milano) să-l primească cu ovaţiuni colosale”, prin rolurile dânsului din Rigoletto, Gioconda, Nestorio, Faust, Regele din Lahore, Aida, Hugenoţii, Otello, Vasul Fantasmă ş. a., „s-a arătat, totdeauna, prin talentul său superior, a fi un artist de primă ordine, un cântăreţ sublim şi un actor distins şi corect”.

*

Şi, ceea ce este mai mult, nu numai artistul, ci şi omul este lăudat într-însul, pentru că iarăşi opinia publică îi relevă afabilitatea, cultura sa aleasă intelectuală şi socială, caracterul său franc şi leal, care captivează de la prima întâlnire.

*

*

Grigore Gabrielescu s-a născut în Craiova, la anul 1859, din o familie distinsă română. Fiind băiat talentat, fusese designat de părinţi pentru cariera juridică. Vocaţiunea lui pentru artă însă a dispus altfel. Încă băiat fiind, se făcuse remarcat prin frumoasa sa voce, în corul bisericii catedrale din acel oraş, şi, după ce, la anul 1879, se duse la Bucureşti, pentru a-şi urma studiile juridice, soarta lui artistică s-a decis. Cercetând şi cursurile de canto, la Conservator, a avut ocaziune a participa şi la reprezentaţii teatrale şi, atras de farmecul teatrului, dânsul a abandonat cu desăvârşire cariera de jurist şi s-a dedicat, cu trup şi cu suflet, carierei de artist.

*

Debutul l-a făcut în operetele „Pepelea”, „Roza magică”, „Beizadea Epaminonda” şi „Hatmanul Baltag” şi a fost de public cu entuziasm aplaudat. Vocea lui excelentă i-a netezit, în curând, calea către opera serie. În „Linda de Chamounix”, în „Traviata”, unde a cântat, la Bucureşti, cu celebra A. Patti, şi în „Faust”, în care a cântat cu Elena Theodorini, dânsul a dovedit că acesta este terenul adevărat şi potrivit vocii şi talentului seu. Angajat, mai în urmă, de impresarul italian Piontelli, şi-a început, înainte cu vreo cinci ani, turneul său artistic prin oraşele amintite şi, cum zice revista „A Arte Muzical!, „Graţie vocii sale de o admirabilă frumseţe şi talentului său excepţional, extraordinar pentru vârsta sa, el dobândi un renume, astfel, că impresarii primelor teatre lirice şi-l disputau, unul, altuia, ca pe o celebritate”.

*

Cu drept cuvânt, adaugă dar aceeaşi revistă: „Hotărât, România a pierdut în Gabrielescu poate un avocat mediocru, dar lumea a dobândit un mare artist cântăreţ”.  Şi noi regretăm că asemenea artişti nu află, la ei, acasă, condiţiile priincioase pentru exercitarea artei lor, cu care în mod însemnat ar contribui la ridicarea şi mai cu spor a nivelului cultural al conaţionalilor lor (Foaia ilustrată, anul I, nr. 12, 24 martie / 5 aprilie 1891, pp. 94, 95).


Pagina 2 din 3123