tocmai ne bat în palme nişte cuie

e an electoral, rulete stranii

învălmăşesc speranţe pentru unii,

iar când se-nchină umbrei cu metanii

atât de fericiţi se simt nebunii

încât îmi pun zăvoarele pe cărţi

şi peste cântec trag obloane grele,

cred că-o să plec să mor în alte părţi

spre care cad din vreme-n vreme stele,

problema e că noi murim încet

din ziua-ntâia până-n cea din urmă

şi că trăim atâta de discret

încât prin carne sângele doar scurmă

precum izvorul muntelui făgaşe

cu mult prea aparente evadări

sub ploile clipitei ucigaşe

ce pregăteşte colb pentru uitări,

problema e că totul e minciună,

că totul e, deşi-l simţim că nu e,

iar clipele ce-n curgere răsună

tocmai ne bat în palme nişte cuie

Poezie de ion dragusanul No Comments Feb 19

Cântecul naţional în Bucovina: Udeşti

Oarbă ca şi Homer, Casandra lui Alexa Bacrău, din Udeşti, a fost prima cântăreaţă sătească profesionistă din Bucovina, puhoiul ei de armonii luminând cerul de la Reuseni, până, la Rus, Mănăstioara şi Plavalar. Prin cântec, nevasta scripcarului Alexa Bacrău vedea şi trăia lumea, într-un spaţiu spiritual aparte, de o bogăţie muzicală impresionantă, încredinţată paginilor memoriei de fluieraşul Nicolai Bogatu, de cantorul Nicanor Verenca, de cobzarul Mihai Branu şi de femei frumoase şi luminoase, care şi-au încrustat numele în memorie, urmând să fie scoase la iveală, rar, dar firesc, atunci când are cine îndepărta colbul ignoranţei.

Chiar şi la Udeşti, numele Casandra Bacrău, Alexa Bacrău, Mihai Branu, Nicolai Bogatu, Nicanor Verenca, Mihai Verenca, Nastasia Lăcătuş, Ana Patraş, Ileana Bolohan, Zamfira Muntean, Anica Ţan, Elisaveta Lăcătuş, Mandachi Verenca, Ioana Traistar, Emanuil Verenca, Valeria Marginean, Ileana Şerban, Galafira Motrici, Anica Griga, Dochiţa Bujorean, Gavril Ionesi sau Zamfira Muntean nu mai spun nimic, deşi au lăsat în urmă o adevărată columnă muzicală, pe care ne vom strădui să o readucem şi să o aşezăm acolo unde în este locul, în panteonul memoriei.

Cântece fonotecate:

Repertoriul vechi al Udeştilor:

Alivanca – 392, Nicolai Bogatu, 1908

Cărăruşa – 397, Nicolai Bogatu, 1908

La schimburi – 395, Nicolai Bogatu, 1908

Măi flecăi, întoarceţi hora! – 393, Nicolai Bogatu, 1908

Rusasca – 396, Nicolai Bogatu, 1908

Ardeleneasca – 394, Nicolai Bogatu, 1908

Moldoveneasca – 391, Nicolai Bogatu, 1908

Frunză verde de trii flori – 409, Nicanor Verenca, 1908

Frunzuleană trei alune – 406, Mihai Verenca, 1908

Foiliţă stejărel – 1029, Nastasia Lăcătuş, 1909

Gheorghie şi Eleana Banului – 1028, Ana Patraş, 1909

Frunzişoară trii masline – 185a, Ileana Bolohan, 1908

Şi-altă foaie stuh de baltă – 1030, Nastasia Lăcătuş şi Zamfira Muntean, 1909

Măi voinice, măi – 402, Anica Ţan, 1908

Frunză verde de-alior – 380, Maria Bolohan, 1908

Of, măiculiţă, of! – 389, Elisaveta Lăcătuş, 1908

Frunzişoară de-alunică – 67a, Gheorghe Cojocar, 1908

Foaie verde trii masline – 390, Ioana Traistar, 1908

Trii gutăi, trii alămăi – 373, Mandachi Verenca, 1908

Frunzişoară trii masline – 383, Ileana Şerban, 1908

Măi Patrachi, Petrişor! – 53, Valeria Marginean, 1907

Foiliţă trii alune – 399, Anica Ţan, 1908

Măi băiete, băieţele! – 419, Emanuil Verenca, 1908

Hai, copilă-n paş mai tare! – 54, Valeria Marginean, 1907

Pavel, Pavelaş! – 387, Anica Griga şi Galafira Motrici, 1908

Cine n-are noroc – 385, Ileana Bolohan, 1908

Cucule cu pană sură – 381, Dochiţa Bujorean, 1908

Be, be, be, beţivule! – 407, Mihail Verenca, 1908

Poloboc – 405, Mihail Verenca, 1908

Hâţ, cumătre, hâţ! – 408, Nicanor Verenca, 1908

Au zis Murea cea frumoasă – 1035, Aniţa Chilău, 1909

Frunză verde de mătasă – 377, Iulţa Croitor, 1908

Frunză verde şi-un şalău – 1046, Mihai Branu, 1909

Foaie verde trii maslini – 1043, Casandra Bacrău, 1909

Proşiruţă, vină-ncoace! – 1027, Ana Patraş, 1909

Başamaua – 1033, Gavril Ionesi, 1909

Ce te clatini, bradule? – 1037, Casandra şi Alexie Bacrău, 1909

Badea meu de peste deal – 1050, Mihai Branu, 1909

Plângi, mireasă! – 1034, Aniţa Chilău, 1909

Foaie verde trii migdale – 1038, Casandra Bacrău, 1909

Of, puiuţu maicei! – 404, Aniţa Neamţu, 1908

Of, Doamne, Doamne! – 417, Emanuil Verenca, 1908

Frunză verde ruginoasă – 418, Emanuil Verenca, 1908

Foiliţă ş-o sulcină – 400, Anica Ţan, 1908

Pe cel deal, pe cea cărare – 414, Emanuil Verenca, 1908

Foiliţă fir mătasă – 401, Anica Ţan, 1908

Frunzuleană şi-un dudău – 410, Nicanor Verenca, 1908

Bine, maică, ţi-a părut – 416, Emanuil Verenca, 1908

Leliţă Saftiţă! – 411, Nicanor Verenca, 1908

Auzi cum răsună! – 1041, Alexa Bacrău, 1909

Sub o poală de pădure – 386, Elisaveta Lăcătuş, 1908

De la Cernăuţi la vale – 388, Maria Varzar, 1908

Mărioară – 1032, Zamfira Muntean, 1909

Foaie verde pădureţ – 1047, Mihai Branu, 1909

Frunzuleană stejărel – 374, Nicanor Verenca, 1908

Bărbatul nătărău – 1040, Casandra Bacrău, 1909

Foaie verde clocoticu – 1048, Mihai Branu, 1909

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 19

Cântecul naţional în Bucovina: Valea Putnei

„Nu gândi c-am adormit, / Ştiu eu bine ce-am grăit!”, şopteşte discret, de sub poala apei care urcă muntele, la Valea Putnei, un rapsod neîntrecut, pe nume Precop Hău, probabilul bunic al regretatului arheolog Florin Hău. Câteva dintre cele nouă cântece, pe care Precop Hău le-a încredinţat viitorimii, au fost fonotecate de Petrică Oloieru şi de Răzvan Mitoceanu şi deja le puteţi asculta: „Du-te, dor, pe cel izvor, / Nu mă necăji să mor, / Şi deschică cetina, / Nu-mi deschica inima!”.

Cântece fonotecate:

Repertoriul vechi al Văii Putnei:

Bătuta – 911, Precop Hău, 1908

De învârtit – 914, Precop Hău, 1908

Doi şi doi – 916, Precop Hău, 1908

La îmbalţatul miresei şi la zestre – 913, Precop Hău, 1908

Hora ciobanului – 915, Precop Hău, 1908

Horă – 912, Precop Hău, 1908

După deal răsare luna – 905, Precop Hău, 1908

Câte lucruri ai purtat – 907, Precop Hău, 1908

Tună, Doamne, şi trăsneşte – 908, Precop Hău, 1908

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 19

Cântecul naţional în Bucovina: Valea Seacă

Când s-au fonotecat primele cântece ale lăutarului Plaiu din Valea Seacă, credeam că se numea Samoil, dar scrisul înflorat al lui Alexandru Voievidca avea să ne dumirească, în cele din urmă, că lăutarul cu pricina se numea Vamvil Plaiu. Nevasta lui, Ştefania, îl însoţea, cu glasul, pe la petrecerile ţărăneşti din Bucovina, iar prin părţile Fălticenilor, peste graniţă, i se alătura, cu vocea, Zaharia Vâjâilă, din Mironu, că doar „Mândru-i afară şi lună, / Tare-i bine de dat gură” (cu sensul şi de pupat, dar şi de cântat), ca să se bucure oamenii cu vieţi nebucuroase, dar care tocmai sorbeau însetaţi din veşnicie.

Lăutarii din Valea Seacă erau, fără îndoială, ţigani, dar, ca şi în cazul altor lăutari ţigani din Bucovina, cântecele lor erau rostite într-o limbă românească atât de curată şi de bine închegată, încât li se cuvine recunoştinţă pentru răspândirea ei prin cântec.

Cântece fonotecate:

*

Repertoriul vechi al Văii Seci:

Polobocul – 938, Vamvil Plaiu, 1908

Luncuşoara – 937, Vamvil Plaiu, 1908

Doi şi doi – 939, Vamvil Plaiu, 1908

De-a mâna – 940, Vamvil Plaiu, 1908

Bulgar – 933, Vamvil Plaiu, 1908

Bulgar – 935, Vamvil Plaiu, 1908

Rusasca – 934, Vamvil Plaiu, 1908

Horă – 936, Vamvil Plaiu, 1908

Mândru-i afară – 929, Vamvil Plaiu şi Zaharia Vâjâilă, 1908

Mândruliţă măi – 926, Plaiu şi Vâjâilă, 1908

Foaie verde liliac – 930, Plaiu şi Vâjâilă, 1908

Trandafir cu creanga-n vale – 932, Ştefania şi Vamvil Plaiu, 1908

Frunzuliţă de harbuz – 931, Ştefania şi Vamvil Plaiu, 1908

Doina Turcului – 941, Vamvil Plaiu, 1908

Bucovina: Harta cântecului naţional No Comments Feb 19

Comori bucovinene, sub colbul ignoranţei

Există, printre ignoratele mărturii bucovinene, şi nestemate ale comorii româneşti de cântece naţionale, care nu pot fi spulberate de timp, precum acest “Bordeiaşul”, “cântec vechi” (u, de la “vechiu”, nu se citea, aşa cum nu se citea nici cel de la “desculţu”, din ultimul vers), care diferă discret şi de “Bordeiaşul” lui Gheorghe Zamfir, dar şi de cel al lăutarilor din Chişinău. Astfel de cântece, care ne conturează şi ne sublimează identitatea reală, au dreptul la reîmpământenire.

Când vom fonoteca, după portative, aceste două cântece (vi-l prezint şi pe următorul, imediat), va trebui să apelăm şi la vocea inconfundabilă a lui Constantin Irimia. Ulterior, vom încredinţa aceste cântece vechi satelor noastre, care au îndreptăţirea de a le cânta în orice formulă de orchestră, inclusiv cu orgă, şi în stil propriu, chiar modernizând fraza muzicală, cu condiţia să preia şi din cântecele pe care le-au zis, odinioară, strămoşii locului, ai baştinei lor.

Al doilea cântec, pe care îl cunoaşteţi drept creaţie folk a lui Doru Stănculescu, este şi mai vechi:

Ştiu că sunt mulţi potrivnicii demersului meu, ştiu că nu am nici o legătură cu muzica, dar mă pârjoleşte lăuntric dorinţa de a-mi asculta străbunii, încât, aflându-le mărturiile, o să-i tot aduc în contemporaneitatea mea, ca să-mi şoptească despre vremurile lor prin arcuşul lui Răzvan Mitoceanu şi prin corzile ţambalului lui Petrică Oloieru. În fond, dacă tot nu o face nimeni, vreme de multe, multe decenii, de ce nu aş îndepărta eu colbul ignoranţei de pe Calea Străbunilor?

Jurnalism No Comments Feb 18