Piatra Şoimului din Neamţ, parada modei uniformelor

Femei şi bărbaţi, îmbrăcaţi în uniforme folcloroase, confecţionate la cooperativa meşteşugărească, oaspeţii din Piatra Şoimului, judeţul Neamţ, s-au plimbat prin Suceava, paraleli cu datina, cu tradiţia şi cu obiceiurilor. Arătau bine, aveau şi trăistuţe, şi un fel de alain-delonuri ruralizate, dar, dacă au venit să cânte colinde, ei nu formau decât un cor, nicidecum o ceată, precum cele de care vorbeşte şi Slavici (într-un material postat în urmă cu câteva zile), dar şi însăşi Colinda: “Doi cântă, doi cântară” – atât, doar patru flăcăi (un posibil al cincilea ducea colacii, iar un ipotetic al şaselea, înarmat cu o botă mare, avea statut de “împărat al câinilor”).

Jurnalism No Comments Dec 28

Urşii din Poieni, comuna Udeşti

Flăcăii din satul Poieni, comuna Udeşti, fără nici o femeie în alaiul lor de urşi, în care bungherii, care nu sunt, în fond, decât versiuni târzii ale străjerilor Muntelui Sfânt ai lui Marte, au sobrietate şi ritmicitate, ambele amintind de arhaic, în accepţia pe care o intuim noi, generaţiile târzii, pentru inefabil. Alai mic, dar care valorează cât o sută de făloase alaiuri stroieştene, cu costumaţii chiciuriste proaspăt scoase din cutie. Flăcăii din Poienii Udeştilor trăiesc Datina, fără a o transforma într-un spectacol ieftin, de luat ochii fraierilor.

Jurnalism No Comments Dec 28

Preuteşti sau Datina trăită până la capăt

Alaiul din Preuteşti, o adevărată încolonare a vârstelor, cu celebrarea Ursei Mari, deci a primului calendar ceresc al omenirii, impresionează prin autentic, prin îndătinat şi prin simplitate, toate acestea căpătând expresie şi prin diversitatea vârstelor. Sătenii din Preuteşti nu se fălesc, precum alţii, cu o “bogăţie folclorică” artizanală, ci duc, din generaţiei în generaţie, o tulburătoare religvă de ritual iniţiatic ancestral. Nu o fac nici fălticenean, nici bucovinean, ci cu o tuşă remarcabilă de ancestral. Remarcabilă este, prin coloristică muzicală, şi fanfara din alai, un alai care, cu excepţia “vestitorilor”, nu adună şi femei în ceea ce nu a fost niciodată cu participare feminină: ritualul.

Jurnalism No Comments Dec 28

Sfântu Ilie, un sat bucovinean al Datinii

Deşi e satul de domiciliu al celebrului băşcălitor de folclor, Doctor în folcloroase Călin Brăteanu, Sfântu Ilie înseamnă un sat cu tradiţii ritualice, bungherii şi urşii fiind de o frumuseţe tulburătoare. Zonă rezidenţială de lux a Sucevei, satul Sfântu Ilie are şi îşi asumă moşteniri vechi, iar sătenii fac doar ceea ce ştiu să facă, într-un firesc şi cu o ştiinţă a jocului aproape ritualică şi, tocmai de aceea, demnă de toată admiraţia.

Jurnalism No Comments Dec 28

Fală şi artizanal ca la Stroieşti

Un sat fără tradiţii poate fi lesne identificat după noutatea costumelor. Aşa se întâmplă cu Stroieşti, unde costumele manufacturiere, produse de cooperativele meşteşugăreşti, după modele luate din întregul judeţ Suceava, arată splendid, fălos şi ochios ca o înstrăinare de datină. Stroieştii nu au ritualuri, ci evoluţii scenice aparent elaborate, acoperind, fără sacru şi inefabil, o bună parte a repertoriilor astrale nemoştenite, ci împrumutate din spectacolele altora. Nu din ritualuri, ci din spectacole. Stroieştenii încântă ochiul, dar fără vibraţie şi fără freamăt, deci fără emoţia redescoperirii de moşteniri sacre.

Jurnalism No Comments Dec 28