Drăguşeni, dansuri banale cu mascaţi

Împodobind câţiva dansatori cu cordele colorate, pe fond galben de divizionară secundă, comuna Drăguşeni, care mai face şi un festival pe stil vechi, contraface Datina cu nişte (hai să le zicem) irozi fistichii, încetăţeniţi în areal doar în ultimii ani. Datină nu înseamnă doar minciuna de tip “aşa am apucat”, ci o aderenţă la scenarii mitice ancestrale, care spun mai multe despre sufletul intim al unui popor decât toate cărţile de istorie – susţinea Mircea Eliade, iar la Drăguşeni nu există decât un festivalism folcloros ieftin, de prostit turiştii, şi nicidecum vreo rămăşiţă (chiar şi denaturată) de Datină. Dar, dacă ai pile la directorul CCPTC Suceava şi gură mare, şi nătângia poate deveni capodoperă a spiritului românesc.

Jurnalism No Comments Dec 30

Fanfara din Fântânele nu înseamnă Datină

Comuna Fântânele are o fanfară bună, dar n-a păstrat nici măcar urmele tradiţiei, ca să nu mai vorbim de datul iniţial, numit doar în limba română cu un substantiv distinct, Datină. Ca să participe la reînvierea festivalistică a Datinii, decidenţi au adunat câteva fete, pe care le-au îmbrăcat în port naţional (iar femeile nu făceau parte din Datină), şi câţiva flăcăi, care s-au “mascat” eterogen şi fără logică, în combinaţii numerice aiurite, dovadă certă nu doar a pierderii obiceiurilor, dar şi a unei suficienţe comunale de prost gust, de tip “ce pricep târgăii!?”. Dar “târgăii”, cu excepţia doctorului în folclor Călin Brăteanu, tartorele festivalului, chiar pricep.

Jurnalism No Comments Dec 30

Frumoasele hanţe de la Hănţeşti

În româna veche, căiuţii se numeau… hanţe. Locul în care se creşteau hergheliile de cai mici se numeau hânţării, deci numele satului ar fi Hânţeşti, dar nici Hănţeşti nu e rău. Important este că la Hănţeşti “etimologia” a devenit pecete a unei nobleţi folclorice. E drept, ca şi în cazul Zvoriştei, Căiuţii din Hănţeşti sunt, de generaţii, doar copii, dar ritualul nu e deloc şcolăresc, ci bine îndătinat şi inspirat readus la viaţă.

Jurnalism No Comments Dec 29

Fotbaliştii stelişti de la Heleştenii Iaşilor

Echipaţi în treningurile roş-albastre de antrenament, fotbaliştii stelişti din Heleşteni, judeţul Iaşi, au devenit o prezenţă constantă, dar nejustificată, la Festivalul Obiceiurilor de Iarnă din Bucovina, cu “Alaiul Cerbul”, printre ei fiind rătăciţi şi nişte gigi-becali care clămpănesc sub scoarţe sau macaturi. Scălâmbăieli, driblinguri, ţopăituri, tamburine mari, şuiere şi fluiere, hopa-i ţupa şi ţupa, anticultură, antidatină – brătenism de tipul comerţul cu butelii.

Jurnalism No Comments Dec 29

Şcolarii din Horodnicu de Jos

Şcolarii din Horodnicu de Jos, fetiţe şi băieţi, unii cu capre din cordele, alţii cu căiuţi, purtaţi cu stângăcie, alţii cu măşti fioroase, dar toţi cu veselie cuminte, au interpretat cu talent un spectacol şcolăresc, o făcătură iscodită de minţile dezrădăcinate ale unor învăţători navetişti. Horodnicul de Jos, satul care, împreună cu celălalt Horodnic şi cu Frătăuţii, stă la temelia culturii româneşti din Bucovina (nici Cernăuţii nu au dat atâtea personalităţi cât Horodnicu de Jos şi de Sus), nu mai are o spiritualitate comunitară, ci doar una şcolărească. Păcat!

Jurnalism No Comments Dec 29